Articole

Iniţiativă a lui Ghişe: Guvernul să negocieze recuperarea datoriilor istorice ale altor ţări faţă de România, printre care şi cea a Germaniei

foto – businessmagazin.ro
articol – mediafax.ro

Senatorul Ioan Ghişe propune ca Executivul să înceapă negocieri pentru recuperarea datoriilor istorice ale altor ţări faţă de România, printre care cele ale Germaniei (cititi mai mult https://www.unitischimbam.ro/?p=11097), recuperarea tezaurului României înstrăinat către Rusia Ţaristă şi averea Fundaţiei Gojdu.

Ghişe a anunţat, într-o conferinţă de presă, că a depus, marţi, la Senat, o propunere legislativă privind recuperarea datoriilor istorice ale altor ţări faţă de România, potrivit căreia Guvernul ar urma să fie mandatat să facă aceste demersuri.

Potrivit iniţiativei legislative, Guvernul ar urma să fie mandatat să deschidă negocierile cu unele ţări membre ale UE, precum şi cu Federaţia Rusă “cu scopul recuperării datoriilor de stat faţă de România”.

Ghişe a menţionat că iniţiativa sa vine în condiţiile în care planul Juncker pentru investiţii şi relaxarea monetară a UE a fost lansat în luna martie, fapt care “oferă oportunitatea istorică pentru ca statul român să îşi renegocieze recuperarea datoriilor de stat ale altor state faţă de România”.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

(video) General din R.Moldova: În 10 ani vom face parte din România

FOTO – Tudor Iovu (Generalul Ion Costaş, omul care l-a arestat pe Smirnov)
articol – George Simion – adevarul.ro

Atenţia sporită faţă de subiectul reunificării României cu Republica Moldova, confirmat de articolul recent din EUObserver, găseşte susţinători în rândul militarilor de carieră de la Chişinău. Într-un amplu interviu acordat cu ocazia vizitei la Bucureşti, generalul Ion Costaş, fostul ministru al Apărării al Republicii Moldova vorbeşte despre un termen de 10 ani până la înfăptuire.

Atlantist convins şi un obişnuit al cercurilor militare SUA, generalul Costaş confirmă analiza făcută de agenţia americană Stratfor, potrivit căreia în următorii ani vom asista la o disoluţie a Federaţiei Ruse. În paralel, ţările care au suferit pierderi teritoriale în favoarea Uniunii Sovietice ar urma să şi le recupereze. Într-un amplu interviu acordat siteului independent Presalibera.net, Costaş dă ca termen 10 ani pentru realizarea Unirii şi crede că pentru aceasta să se întâmple, Bucureştiul trebuie să renunţe la relaţiile cu actuala clasă politică de la Chişinău, prin reprezentanţii ei de la guvernare: Filat, Plahotniuc şi Voronin.

În ’90 nu era momentul oportun
Armata a 14-a urma să ajungă la Prut, iar războiul din 1992 i-a ţinut până la Nistru, afirmă generalul. Costaş invocă o întâlnire la Huşi în 1991, după puciul de la Moscova, alături de Snegur, Iliescu, Petre Roman şi Nicolae Spiroiu (ministrul apărării naţionale din România dintre 1991-1994), unde s-au discutat mai multe probleme printre care şi cea de Unire.

Ei au spus că districtul militar Odesa şi Uniunea Sovietică stă aici pe Prut, iar noi nu putem să ne unim. Snegur mi-a zis că sunt nebun. Însă atunci nu era momentul oportun, nu aveam societatea pregătită.

Costaş continuă: Acum din datele pe care le deţin eu, circa 35-40% dintre moldoveni şi-ar dori Unirea cu România şi e o cifră destul de bună. Inclusiv dintre ruşi şi ucraineni sunt cei care vor. Iar odată cu schimbarea noii generaţii şi cu schimbarea atitudinii la Bucureşti, cât şi la Chişinău, va da Dumnezeu şi va veni Unirea.

Trebuie să lucreze Bucureştiul
În interviul acordat siteului Presa Liberă, generalul Costaş oferă şi unele recomandări privind viitorul comun al celor două state: Bucureştiul trebuie să lucreze. Dar nu să menţină relaţii cu Voronin, cum a făcut Băsescu, cu Filat, cu Plahotniuc, creaţia Bucureştiului. Despre oligarhul Plahotniuc, Ion Costaş afirmă că tocmai Bucureştiul l-a făcut pe acesta miliardar. Sau cu Ghimpu şi nepotul lui, care a făcut o groapă de gunoi din Chişinău. Toţi aceştia trebuie să dispară. Cu ei, noi am făcut numai rău.

Costaş crede că o nouă generaţie e soluţia, atât la Chişinău cât şi la Bucureşti. Prin ei, va veni schimbarea. El mai invocă pe parcursul interviului o discuţie avută cu generalul Westley Clark, un prieten apropiat, care a confirmat scenariul butoiului de pulbere pe care îl reprezenta Basarabia în 1990.

Transnistria nu trebuie cedată fără compensaţii
Fiind în prima linie de comandă în războiul de la Nistru din 1992 şi omul care a condus operaţiunea de capturare a lui Igor Smirnov, Costaş face referiri la trecutul şi viitorul teritoriului de peste Nistru:

Acest teritoriu a fost inclus în componenţa Republicii Moldova după ce teritoriul de peste Prut a fost ocupat de armata rusă imperială. Acest teritoriu de facto şi de jure aparţine Republicii Moldova şi nici într-un caz nu trebuie de cedat nici un centimetru de pământ care aparţine statului Republicii Moldova, a românilor din stânga Prutului, fiindcă asta nu corespunde normelor internaţionale.

Costaş e de părere că, în viitor, putem discuta chiar de un schimb de teritorii, dacă războiul din ucraina se termină cu bine:Totuşi s-ar putea realiza un schimb de teritorii, dacă ar binevoi Ucraina să ia Transnistria şi să ne dea sudul Basarabiei, Bugeacul şi Bucovina. Ar fi o variantă şi exemple din acestea sunt o sumedenie, schimburi de populaţie sau de teritorii realizate cu bunăvoinţă. Până atunci generaţia tânără trebuie să reţină că pământul acesta nici într-un caz nu se poate de dat aşa cum unii zic «Să dăm Transnistria şi ne putem integra în Uniunea Europeană şi în NATO». Aceasta este o tâmpenie şi un primitivism de zile mari.

Discuţiile privind unirea dintre România şi Republica Moldova din ultimii ani au început să prindă contur, mai ales în contextul în care crizele politice şi economice de la Chişinău devin o constantă. Adevărul.ro a publicat analiza EUObserver privitoare la crearea în Parlamentul din Bucureşti a grupului Prietenii Unirii. Un sondaj realizat în perioada ianuarie-februarie 2014 la Chişinău de Centrul Român de Studii şi Strategii arată că un procent de 25% din populatia Republicii Moldova este de acord total cu unirea cu România şi alţi alti 27% sunt mai degrabã favorabili acestei idei. 54% dintre cei intervievaţi au declarat că Unirea se poate realiza, faţă de 32% care consideră că acest act nu ar putea avea loc.

articol preluat de pe http://adevarul.ro

Democratia Directa Romania schimba sistemul Romanesc.

http://www.democratiedirecta.com/

Canepa (Cannabis sativa L.) – o importanta planta tehnica

articol – Valeriu Tabara - revista-ferma.ro (articol publicat la 16 Feb 2009  )

Cânepa este una dintre cele mai vechi plante cultivate în ţara noastră (peste 2000 de ani), fiind utilizată în principal pentru obţinerea de fibre folosite la confecţionarea de îmbrăcăminte.

Tulpinile de cânepă din populaţiile locale şi cânepa sălbatică conţin 10-12% fibre, iar soiurile ameliorate, 26-32%. Conţinutul de fibre în tulpini este influenţat de soi, condiţiile tehnologice şi pedoclimatice. Fibrele au o serie de însuşiri deosebit de valoroase la rezistenţă (la tracţiune, torsiune, frecare, putrezire), extensibilitate (elastică şi plastică), capacitate de filare, lungime mai mare decât fibrele de sisal, iută, manilă sau bumbac, care le fac utilizabile într-o serie de domenii: în industria textilă, în industria manufacturieră, în industria automobilelor.

Seminţele de canepa conţin: 36% ulei, 28% proteine, 14-27% extractive neazotate, 17,8-26,3% celuloză şi 2,5-6,8% cenuşă. Datorită acestei compoziţii, seminţele de cânepă pot fi utilizate pentru extragerea de ulei folosit direct în alimentaţie şi la fabricarea margarinei. Uleiul nerafinat se utilizează pentru obţinerea lacurilor, vopselelor, linoleumului, săpunului şi a pânzelor ceruite. Sămânţa se utilizează pe scară largă, direct sau în furaje concentrate, în hrana păsărilor (în special în hrana unor păsări exotice: papagali, canari, păuni, etc.).

Turtele rămase de la extragerea uleiului se utilizează singure sau în nutreţuri concentrate pentru hrana păsărilor, viţeilor, cailor, oilor, peştilor, etc. – 600 g turte de cânepă echivalează ca valoare nutritivă cu 1000 g boabe de cereale. În hrana vacilor gestante, turtele de cânepă trebuie folosite cu restricţie, deoarece provoacă avorturi.

Lemnul de cânepă reprezintă cca 55% din greutatea tulpinii şi conţine peste 50% celuloză. Puzderia rezultată de la extragerea fibrelor sau planta întreagă, se utilizează pentru obţinerea de: hârtie, plăci aglomerate – fonoizolatoare, pentru industria mobilei, mătase artificială, puf pentru izolare fonică între plăcile de rigips.

Pleava rezultată în culturile pentru sămânţă este un îngrăşământ deosebit de valoros: 10 t pleavă de cânepă echivalează cu 40 t gunoi de grajd.

Frunzele şi inflorescenţele se utilizează în medicină.

CÂNEPA PENTRU DROG NU SE CULTIVĂ ÎN ROMÂNIA!

Acţiunea narcotică este dată de substanţele produse de perişorii secretoşi aflaţi pe suprafaţa frunzelor din inflorescenţe, pe învelişul florilor şi pe bracteele care învelesc sămânţa. Conţinutul în substanţe cu acţiune narcotică şi halucinogenă diferă foarte mult de la specie la specie.

Cel mai ridicat conţinut în astfel de substanţe se găseşte în CÂNEPA INDIANĂ – Cannabis indica, ce cele două forme ale sale: C. indica – subnarcotică şi C. indica – narcotică. Această specie se găseşte cultivată şi necultivată în: India, Iran, Turcia, Siria, Nordul Africii, Orientul Apropiat şi Mijlociu. Se caracterizează prin talie scundă, 1-1,5 m, puternic ramificată, frunze cu foliole înguste şi seminţe mari.

Cânepa pentru fibre şi în special Cannabis sativa L. Culta var. italică, din care fac parte şi soiurile cultivate în România şi, în general, în Europa, au un conţinut scăzut în substanţe narcotice şi halucinogene (în cele mai dese cazuri 0,2-0,3%). Această cânepă este formată şi utilizată special pentru producerea de fibre.

Se caracterizează prin plante cu talia înaltă, 2,0-5,0 m, neramificată, frunze cu foliole mari, late şi lungi, inflorescenţe semicompacte şi scurte (în special la plantele femele). Acest tip de cânepă se găseşte în Bulgaria, Italia, Spania, Ungaria, Franţa şi România.

În grupul de substanţe secretate de cânepă, cele mai importante sunt: nacosonul, cannabidiolul, tetrahydrocannabiolul – constituente ale subsanţei din haşiş şi marijuana. Planta de cânepă, în special cea indiană, are capacitatea biosintetică de a produce din acidul canabigerolic – acid cannabidiolic (DCBD), acid cannabidiol (CBD), acid tetrahydrocannabinolic (ATHC), canabinol (CNB) şi acid canabinolic (ACNB).

Acidul ACBD şi ATHC predomină în plante până la înflorire, după care se transformă în CBD, CNB şi THC (tetrahydrocannabinol). Pentru ca această transformare să aibă loc în perioada de înflorire, este nevoie de o temperatură medie zilnică de peste 32oC, ceea ce se poate realiza numai în climatele calde ale globului şi mai puţin în condiţiile Europei şi ale României.

Ceea ce trebuie ştiut este faptul că spre sfârşitul perioadei de vegetaţie, prin uscare o parte din THC se transformă în cannabinol (CNB), compus chimic farmacologic inactiv. Transformarea THC în CNB are loc şi în rendzina secretată de perişorii aflaţi pe inflorescenţa plantei femele, ceea ce reduce foarte mult acţiunea narcotică a acestuia.

În ceea ce priveşte substanţele narcotice în perioada de vegetaţie, în planta de cânepă au loc două procese: transformarea ACBD în THC şi transformarea THC în CNB, farmacologic inactiv. Primul proces este puternic dependent de lumina şi temperatura ridicată. Al doilea proces se desfăşoară în cadrul transformărilor din plantă în perioada de maturizare.

Substanţele de mai sus sunt prezente la toate speciile de cânepă cunoscute la această dată. Conţinutul cel mai ridicat în astfel de substanţe se găseşte în speciile de cânepă indiană (Cannabis indica), cânepa chinezească (Cannabis sinensis), cânepa sălbatică (Cannabis sativa ssp. spontane, înaltă de 0,5-1,5 m şi puternic ramificată). Cânepa cultivată pentru fibre (Cannabis sativa) are un conţinut scăzut în astfel de substanţe.

DE CE SE CONFUNDĂ CÂNEPA PENTRU DROG CU CEA PENTRU OBŢINEREA DE FIBRE?

Problema drogurilor obţinute din cânepă este pusă la ora actuală în discuţie de către specialişti. În marea lor majoritate, aceştia includ cannabinoidele în grupul drogurilor uşoare (în Franţa nu există nici o restricţie în cultivarea cânepii, iar în Olanda consumul de cannabis este legalizat; odată cu legalizarea, acest consum s-a redus).

Trebuie ştiut că prin consumul de cannabis nu se creează obişnuinţă, aşa cum se întâmplă cu alcoolul, cu fumatul sau cu morfina şi heroina obţinute din mac.

Important este faptul că pe teritoriul actual al României cânepa a fost cultivată întotdeauna pentru obţinerea de fibre şi nu a fost utilizată nici măcar accidental pentru drog (nu există nici un document care să ateste acest lucru). Se confundă cânepa pentru drog cu cea pentru obţinerea de fibre textile de mare valoare şi aceasta numai pentru simplul fapt că au denumirea de gen CANNABIS, denumire sub care sunt incluse toate relele şi „pericolele sociale” din România.

Este grav că se creează pe tema cânepii situaţii de-a dreptul penibile şi neprofesioniste. Un astfel de caz, redat de mass-media este de-a dreptul penibil prin necunoaştere.

S-a descoperit cânepa sălbatică în Dobrogea (de ce numai acum, când cânepa sălbatică există în Dobrogea de sute de ani?!), dar care, chipurile, nu prezintă nici un pericol pentru că „are un conţinut scăzut în THC”, în timp ce un crescător de păsări exotice din Braşov, care cultivă cânepă pentru PRODUCEREA DE SĂMÂNŢĂ dintr-un soi ameliorat, necesară în hrana păsărilor, este în pericol de a fi condamnat la ani grei de puşcărie!!! La acest caz se adaugă alte zeci sau chiar sute de cazuri transformate în evenimente de primă mărime de către mass-media.

Tratarea cu superficialitate a cânepii sălbatice din Dobrogea este un caz grav de neprofesionalism.

Pentru amplificarea evenimentului şi mai ales a meritelor descoperitorilor, la fiecare dintre evenimente se menţionează prezenţa şi valoarea „drogului capturat”, invitând astfel şi pe alţi autori nu la combaterea drogului ci la forţarea obţinerii acestuia în vederea comercializării şi consumului.

Apare în momentul de faţă şi un paradox, de altfel specific în ultimii 12 ani de democraţie în România. Pe de-o parte, UE ne oferă avantaje pentru producerea de plante textile (in şi cânepă), guvernul aprobă şi el un program de dezvoltare a culturilor de plante textile (subvenţii pentru sămânţă şi producţie), iar, pe de altă parte, se face ostracizarea tuturor celor care cultivă cânepă în mod organizat şi sub control.

Sectorul plantelor tehnice şi, în cadrul lui, plantele textile (cânepa, inul şi bumbacul), prezintă o importanţă deosebită nu numai pentru economia agricolă dar şi pentru ceea ce înseamnă agricultura ecologică durabilă. Pe seama cânepii pot fi relansate o serie de meşteşuguri şi obiceiuri care pot juca un rol determinant în viitoarea strategie de dezvoltare rurală. De aceea, trebuie modificată legislaţia în vigoare cu privire la droguri, în sensul de a fi scoasă de sub interdicţie cultura cânepii pentru fibre (Cannabis sativa L.), rămânând incriminată cânepa indiană (Cannabis indica), specifică pentru producerea de droguri.

Este necesar ca legea să pedepsească cu mai mare asprime traficul şi consumul de droguri şi nu producătorii. În acelaşi timp trebuie reglementat modul în care sunt prezentate evenimentele legate de droguri, astfel încât aceste cazuri să nu devină mijloace de publicitate pentru trafic şi consum de droguri. Afirm acest lucru având ca argument faptul că, până la publicarea cazurilor amintite aici, în România nu s-a ştiut că această plantă ar fi o sursă de droguri, deşi România a fost mare cultivatoare de cânepă până în anul 1992.

În cazul în care vom continua să privim cultura de cânepă ca pe un inamic public, atunci riscăm să pierdem programe europene de primă mărime, care vor fi luate de alţii.

Trebuie să fac precizarea că, în timp ce în Austria se produce bere cu ajutorul cânepii, asemănătoare ca efect cu hameiul), iar suprafaţa cultivată cu cânepă se extinde la mai mult de 8 mii de hectare, în România se doreşte până şi lichidarea celor cca 800 hectare cultivate în prezent (atâtea au mai rămas din cele 40-45.000 ha cu cânepă cultivată înainte de 1992).

Cui serveşte acest lucru şi, mai ales, cine are interesul să facă din România o ţară a drogurilor?

De ce se vorbeşte despre renaşterea rurală fără a crea baze de relansare a unor activităţi economice specifice?

Cânepa cultivată în România este o cânepă specifică pentru producţia de fibre. Argument – vechimea culturii şi valoarea soiurilor de cânepă dioice şi monoice obţinute la S.C.D.A. Lovrin şi S.C.A. Secuieni.

articol preluat de pe http://revista-ferma.ro/

Dan Dungaciu: Rusia pregătește Rep. Moldova un nou Memorandum Kozak

foto – flux.md
articol – IULIA MODIGA – infoprut.ro

Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei și președintele Fundației Universitare a Mării Negre (FUMN), este de părere că Rusia nu pregătește un război cu Republica Moldova, ci federalizarea printr-un nou Memorandum Kozak.

,,Ceea ce Moscova a obţinut prin război în Ucraina a obţinut prin negocierile de formare a guvernului în R. Moldova. E vorba despre un guvern care a blocat inclusiv ca perspectivă integrarea euro-atlantică. Pasul doi al Moscovei, în parteneriat cu Chişinăul, nu va fi deci invadarea R. Moldova sau „anexarea” Transnistriei (ideea stupidă pentru că Moscova a anexat deja, fără acte, regiunea separatistă), ci găsirea unor pârghii de siguranţă în plus. Iar această pârghie este legalizarea ocupaţiei ruse în Transnistria, respectiv „soluţionarea” conflictului prin formule de „federalizare” sau autonomie extinsă pentru Transnistria, care vor avea drept consecinţă blocarea deciziei de politică externă sau de securitate a Chişinăului de către Tiraspol”, semnalează prof. univ. dr. Dan Dungaciu.

Președintele FUMN este de părere că un nou Memorandum Kozak propus de Moscova va fi pe placul coaliției „europeano-comunistă” de la Chişinău, care oferă asigurări că nu va mai discuta despre ideea de aderare la NATO sau ideea de reunificare cu România.

Memorandumul Kozak sau Planul Kozak, numit după inițiatorul său Dmitri Kozak, adjunctul șefului administrației președintelui rus, a fost o propunere făcută în 2003 și care viza soluționarea conflictului transnistrean prin federalizarea Republicii Moldova. Regiunea transnistreană și Găgăuzia urmau să obțină statut special, care le-ar fi permis să blocheze proiectele de legi pe care le-ar fi considerat dezavantajoase, iar trupele rusești ar fi staționat în stânga Nistrului încă 20 de ani.

articol preluat de pe http://infoprut.ro/

România şi Republica Moldova vor colabora în domeniul incubatoarelor de afaceri în Marea Neagră

foto – ibdsandproperties.com
articol – infoprut.ro

Republica Moldova, Grecia, România, Armenia, Ucraina şi Turcia au creat o platformă internaţională de colaborare pentru incubatoarele de afaceri – „Black Sea BI-Net”.

Potrivit IPN, statutul “Black Sea BI-Net” a fost semnat astăzi, la Chişinău.

Viceministrul Economiei, Tudor Copaci, a declarat că prin intermediul acestei reţele “membrii incubatoarelor vor avea ocazia să facă schimb de bune practici şi să-şi găsească parteneri”.

Finanţat prin Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat (IEVP) şi Instrumentul de Asistenţă pentru Preaderare (IPA), în în cadrul Programului de cooperare transfrontalieră în bazinul Mării Negre 2007 – 2013, proiectul „Reţeaua Regională a Incubatoarelor de Afaceri” (BI-Net) a fost lansat la 23 martie 2013 de Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM) în calitate de partener lider, împreună cu partenerii din Grecia, România, Armenia, Ucraina şi Turcia.

“BI-Net” are un buget de 800 de mii de euro, cu o perioadă de implementare de 24 luni – până la 23 martie 2015.

Incubatoarele de afaceri sunt structuri create pentru a sprijini dezvoltarea afacerilor aflate la început de activitate. Firmele debutante sunt găzduite într-un incubator de afaceri pe o perioadă determinată de timp – numit “ciclul de incubare”-, interval în care beneficiază de suport financiar, servicii de consultanţă şi spaţii pentru birouri. Firmele incubate au ocazia de a participa la traininguri, seminarii şi conferinţe, de a primi asistență în realizarea strategiilor de afaceri, în scrierea de proiecte necesare atragerii de finanțare sau în alte domenii relevante.

articol preluat de pe http://infoprut.ro

Românii din Timoc își cer drepturile: „Nu cerem nimic mai mult decât au sârbii în România”

digi24.ro

Cei 300.000 de etnici români care trăiesc în Timocul sârbesc vor să aibă şi statut oficial de cetăţeni români. Reprezentanţii lor încearcă să schimbe legea şi au cerut deja sprijinul Parlamentului şi Guvernului de la Bucureşti. În plus, vor să învețe în limba română în zonele în care sunt majoritari. Momentul nu a fost ales întâmplător: Serbia negociază acum condiţiile de aderare la Uniunea Europeană, iar problema minorităţilor este una dintre chestiunile aflate în discuţie.

Niciunul dintre sutele de mii de etnici români care trăiesc în Timoc nu are cetăţenie română. Legislaţia în vigoare acum nu le permite să aibă acest statut pentru că nu locuiesc în zonele care au aparţinut fostelor regiuni româneşti.

Nemulţumiţi de asta, studenţii de acolo au depus o petiţie în Parlamentul de la noi prin care cer modificarea legii.

„Sunt vreo 160 de semnături de etnici români care doresc cetăţenia română, sperăm ca rugămintea lor să urgenteze modificarea cetăţeniei”, spune Alexandru Savic, liderul studenţilor din Timoc.

„Singura şansă ca acest proiect să treacă mai departe este să întrunească voinţa politică a tuturor partidelor parlamentare şi bineînţeles să obţină un aviz favorabil din partea Guvernului României”, declară Viorel Badea, senator.

Românii din Timoc vor însă şi alte drepturi în ţara în care trăiesc. Cel mai important: să aibă cursuri în limba română în şcoli şi universităţi.

În acest moment, copiii românilor din zonă învaţă în 50 de şcoli, dar doar în 9 dintre ele se predă în limba română.

„Sunt probleme care ţin de asigurarea cadrelor calificate pentru a preda ore de cultură şi civilizaţie în limba română”, spune Angel Tîlvăr, ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni.

„Nu cerem nimic mai mult decât au sârbii în România. Asta vrem să avem şi noi”, spune Dusan Pîrvulovici, etnic român din Timoc.

Etnicii români din Timoc sunt optimişti şi spun că au şanse mari să îşi câştige drepturile.

„Serbia e în proces de negociere, de aderare cu UE şi în timpul negocierii poţi să pui probleme, drepturile minorităţilor se discută foarte mult. Reprezintă un subiect foarte important”, afirmă Marian Jean Marinescu, eurodeputat membru în comisia de negociere UE – Serbia.

Românii din Serbia trăiesc în două mari regiuni: Voievodina şi Timoc. În Voievodina, etnicii au şcoli, biserici şi ziare în limba română.

La Bucureşti, un proiect legislativ care clarifică statutul de cetăţean român a trecut de Senat şi este în dezbatere în Camera Deputaţilor.

articol preluat de pe http://www.digi24.ro/

Gazul românesc a trecut Prutul!

realitatea.md

Începând cu ziua de astăzi (04 Martie 2015), mai multe localități din raionul Ungheni vor primi gaz românesc. Astăzi a avut loc demararea oficială a livrării a gazelor naturale prin gazoductul Iași – Ungheni.

De gazul românesc beneficiază 19 localități din raionul Ungheni și urmează să fie conectate două localități din raionul Nisporeni. În total, sunt 10.350 de beneficiari.

articol preluat de pe http://www.realitatea.md/

Forbes despre puterea inteligenței din România: Poate deveni centrul mondial IT. România are cel mai mare număr de specialiști din Europa

romaniabreakingnews.ro

România ar putea deveni capitala afacerilor în domeniul IT. Potrivit revistei Forbes, țara noastră are aproape 64.000 de specialiști în domeniul tehnologiei, adică cel mai mare număr de angajați în domeniul IT din toată Europa. Iar dacă va continua așa, spun analiștii, în doi ani va putea concura cu Londra.

Domeniul IT a cunoscut o dezvoltare foarte rapidă și înfloritoare în ultimii ani, în România. Cele mai importante centre sunt la București, Timișoara, Iași și Cluj.

Domeniul este foarte atractiv, mai ales pentru tineri, din perspectiva salariilor. Un începător poate să câștige chiar și 3.000 de lei lunar.

În țara noastră au fost dezvoltate multe aplicații care sunt recunoscutepe plan internațional, de aici și această previziune a revistei Forbes, că România va fi un rival demn de luat în seamă chiar și pentru Londra.

România și-a câștigat respectul în lumea informaticii. Specialiștii din țara noastră sunt căutați de toți giganții din domeniu.

„Pot să judec din perspectiva Google, unde multe facultăți românești erau tratate la egalitate cu Stanford. Universitatea era cunoscută, și de asemenea în Cluj, Iași, Timișoara, când vedeam facultăți tehnice din aceste orașe, orice intervievator, nu numai eu, oricare dintre noi, inginerii de la Google, eram atenți la acel om, deci aveau renume foarte bun”, spune Cristian Frâncu, fost angajat Google și profesor de informatică.

Sebastian Crișan, din Cluj-Napoca, a fost selectat de Facebook pentru a lucra în sediul din California.

„Unul dintre lucrurile care îmi plac la Facebook este că în fiecare vineri după-masa există o sesiune de întrebări cu fondatorii Facebook. În primele șase săptămâni noii angajați se rotesc în toate echipele. Fiecare se chinuie să-i ademenească să vină să lucreze la ei”, spune Sebastian Crișan.

Silicon Valley de România. Așa a fost denumit orașul Cluj-Napoca, de jurnaliștii de la prestigioasa publicație franceză „Paris Match”. 8.000 de ingineri IT realizează pagini web și aplicații de internet pentru companii franceze sau britanice, pentru un salariu între 500 și 2000 de euro pe lună. Orașul universitar din Transilvania a devenit un El Dorado al iubitorilor informaticii, scrie revista pariziană.

Un alt centru aflat în clasamentul informaticii este Iașiul. Programatorii de aici sunt printre primii din România care vor dezvolta aplicații pentru Google Glass.

articol preluat de pe http://romaniabreakingnews.ro/