O dronă căzută la Galați în noaptea de 28 spre 29 mai a provocat un incendiu la un bloc de locuințe, rănirea a două persoane și una dintre cele mai ample reacții instituționale ale statului român de la începutul războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. Autoritățile române au informat imediat aliații NATO și partenerii europeni, au convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), au solicitat capabilități anti-dronă suplimentare și au anunțat că vor sesiza Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite.
Incidentul s-a produs în jurul orei 02:00, când o dronă de tip Geran-2, de proveniență rusească, s-a prăbușit peste un bloc de locuințe din municipiul Galați. Potrivit Ministerului Apărării Naționale, întreaga încărcătură a dronei a explodat la impact, provocând un incendiu într-un apartament situat la etajul 10 al imobilului.
Aproximativ 70 de persoane au fost evacuate din clădire. Două persoane au fost rănite: o femeie de 53 de ani, care a suferit arsuri de gradul I și II la nivelul picioarelor, și un adolescent de 14 ani, care a suferit arsuri la antebrațe. Ministerul Sănătății a precizat că starea ambilor pacienți este stabilă și că nu este necesar transferul acestora către alte unități medicale.
România informează NATO și acuză Federația Rusă
La scurt timp după incident, Ministerul Afacerilor Externe a informat aliații NATO și pe secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte, despre situația produsă la Galați.
MAE a calificat incidentul drept o „escaladare gravă și iresponsabilă” și a transmis că Federația Rusă poartă responsabilitatea directă pentru consecințele războiului pe care îl desfășoară împotriva Ucrainei.
Totodată, România a solicitat accelerarea transferului de capabilități anti-dronă și măsuri suplimentare de întărire a securității pe Flancul Estic al NATO.
Radu Miruță: România are nevoie de mai multe sisteme anti-dronă
Ministrul interimar al Apărării Naționale, Radu Miruță, a anunțat că a discutat în dimineața incidentului cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru a susține necesitatea consolidării apărării aliate în zona Dobrogei până la livrarea sistemelor anti-dronă comandate recent de Ministerul Apărării.
Potrivit ministrului, drona a fost detectată de radarul nou instalat în zona Galați după incidentele similare produse anterior în apropierea frontierei.
Miruță a precizat că două aeronave de luptă și un elicopter militar au fost ridicate de la sol și au primit autorizație de tragere. Cu toate acestea, în cele aproximativ patru minute în care drona s-a aflat în spațiul aerian românesc, nu au existat condiții care să permită distrugerea acesteia fără riscul producerii unor pagube și mai mari în municipiul Galați sau fără pericolul ca proiectilele să ajungă în afara teritoriului României.
Ministrul Apărării a subliniat că România are nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol și a precizat că, prin programul european SAFE, sunt prevăzute opt sisteme anti-dronă pentru înzestrarea Armatei Române.
Nicușor Dan: „Cel mai grav incident de pe teritoriul României de la începutul războiului”
În urma incidentului, președintele Nicușor Dan a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării și a calificat evenimentul drept „cel mai grav incident care a afectat teritoriul național de la începutul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei”.
Șeful statului a declarat că responsabilitatea pentru incident aparține în totalitate Federației Ruse și că ceea ce s-a întâmplat la Galați este consecința directă a războiului desfășurat de Moscova împotriva Ucrainei și a modului în care sunt utilizate aceste sisteme de armament în apropierea frontierelor NATO.
Președintele a precizat că Forțele Armate Române au respectat procedurile existente și aveau ordin să doboare drona imediat ce acest lucru ar fi fost posibil fără a pune în pericol populația civilă.
Potrivit lui Nicușor Dan, după detectarea dronei de către radarele armatei, două avioane F-16 și un elicopter IAR-330 SOCAT au urmărit aparatul de zbor în spațiul aerian românesc. Decizia de a nu angaja ținta a fost luată deoarece nu existau condiții care să permită distrugerea acesteia fără riscul producerii de victime și distrugeri la sol.
România sesizează ONU și solicită sprijin aliat suplimentar
În declarația prezentată după încheierea ședinței CSAT, președintele României a anunțat o serie de măsuri deja inițiate de autoritățile române.
Astfel, România a informat oficial aliații NATO și partenerii din Uniunea Europeană, a solicitat desfășurarea unor capabilități anti-dronă suplimentare pe teritoriul național și va sesiza Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite cu privire la ceea ce autoritățile române consideră a fi o încălcare gravă și repetată a dreptului internațional de către Federația Rusă.
Totodată, președintele a anunțat că a solicitat Ministerului Afacerilor Externe să pregătească măsuri diplomatice proporționale cu gravitatea incidentului.
Anchetă în desfășurare
Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul pentru Situații de Urgență și Serviciul Român de Informații continuă cercetările la fața locului.
Autoritățile au dispus expertize tehnice pentru recuperarea și analizarea fragmentelor dronei, în vederea stabilirii cu exactitate a tipului de armament utilizat și a traiectoriei urmate înainte de impact.
Incidentul de la Galați este considerat de autoritățile române cel mai grav eveniment produs pe teritoriul României ca efect direct al războiului dintre Federația Rusă și Ucraina, ridicând noi întrebări privind securitatea spațiului aerian național și capacitatea de apărare împotriva amenințărilor aeriene de tip dronă.
Materialul sintetizează informațiile disponibile la momentul publicării privind incidentul produs în municipiul Galați, reacțiile instituțiilor statului român, poziția oficială a Președintelui României și măsurile anunțate în contextul acestui eveniment.
Articolul va fi actualizat în cazul apariției unor informații oficiale suplimentare din partea autorităților române, a NATO sau a altor instituții implicate în gestionarea situației.
În imagine: Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), convocată la Palatul Cotroceni de președintele Nicușor Dan după incidentul în care o dronă de proveniență rusească s-a prăbușit peste un bloc de locuințe din Galați – Foto Credit: Administrația Prezidențială a României
Evenimentele Zilei de 4 aprilie în Istorie: De la înființarea NATO și a Academiei Române, la tragicul bombardament asupra Bucureștiului
Reperele Zilei
Ziua de 4 aprilie marchează momente de cotitură în istoria universală și națională. Este ziua în care s-au pus bazele celei mai mari alianțe militare (NATO), s-a născut cel mai înalt for de cultură al României (Academia Română) și s-a consumat una dintre cele mai negre pagini din istoria Bucureștiului: bombardamentul din 1944.
Sărbători și Comemorări naționale și internaționale
Ziua Academiei Române: Instituită în anul 2000 pentru a celebra înființarea „Societății Literare Române” (1/13 aprilie 1866).
Ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal: Instituită de ONU în 2005.
Ziua internațională a animalelor fără stăpân.
Cronologia Istorică: 4 Aprilie
Antichitate și Ev Mediu
188: S-a născut împăratul roman Caracalla (d. 217).
397: A trecut la cele veșnice Sfântul Ambrozie, teolog și arhiepiscop de Milano, unul dintre cei patru Părinți ai Bisericii Apusene.
896: Moartea controversată a Papei Formosus, cel care a fost ulterior subiectul „Sinodului Cadavrului”.
1081:Alexios I Comnenul devine împărat al Bizanțului, întemeind dinastia Comnenilor.
1147: Prima atestare documentară a orașului Moscova.
1459: Se încheie Tratatul de pace moldo-polon, prin care Ștefan cel Mare reîntoarce cetatea Hotin în componența Moldovei.
Epoca Modernă
1581: Corsarul englez Francis Drake este înnobilat de Regina Elisabeta I după circumnavigația Pământului.
1796: Georges Cuvier, părintele paleontologiei, susține primul curs de anatomie comparată la Paris.
1818: Congresul SUA adoptă designul actual al drapelului american (13 dungi și stele pentru fiecare stat).
1841:William Henry Harrison moare de pneumonie, devenind primul președinte american care moare în timpul mandatului (la doar o lună de la instalare). (Eveniment adăugat)
Secolul XX – Momente definitorii
1920: Se desființează Consiliul Dirigent al Transilvaniei, atribuțiile trecând către Guvernul României.
1921: Se înființează la București Institutul Cantacuzino (Institutul de Seruri și Vaccinuri).
1944: Bombardamentul asupra Bucureștiului. Cel mai sângeros raid al aviației anglo-americane. Peste 3.000 de morți și distrugeri masive în zona Gării de Nord și Grivița.
1945: Ungaria şi oraşul slovac Bratislava au fost eliberate de către trupele româno-sovietice;
1949: Semnarea Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). 12 state semnează la Washington actul de naștere al alianței.
1968: Asasinarea lui Martin Luther King Jr. Liderul mișcării pentru drepturile civile este împușcat în Memphis, Tennessee. (Eveniment adăugat)
1975: Paul Allen și Bill Gates înființează compania Microsoft.
4 aprilie 188 - S-a născut Caracalla, împărat roman din dinastia Severilor din anul 211 pana in 217; (d. 8 aprilie 217).
Marcus Aurelius Antoninus (4 aprilie 188–8 aprilie 217), cunoscut sub numele Caracalla sau Caracala, a fost împărat roman din dinastia Severilor (211 – 217). A fost asasinat în timpul campaniei militare din Mesopotamia, la instigarea prefectului pretoriului, Marcus Opellius Macrinus, care s-a proclamat apoi împărat.
4 aprilie 397 - A murit Sfantul Ambrozie, teolog si arhiepiscop al orasului Milano (n. cca.338). A fost unul dintre ce patru Părinți ai Bisericii Apusene si Doctor al Bisericii. De la Sfântul Ambrozie au rămas scrieri dogmatice, scripturale, tratate de morală, de ascetism și 91 de scrisori. El a demonstratcă religia creștină poate asimila, fără a fi în primejdie să altereze mesajul său, toate valorile naturale pe care lumea păgână, îndeosebi cea romană, a știut să le exprime.
4 aprilie 896 - A murit, probabil otravit, papa Formosus (n.cca. 816 ), care a condus Biserica Romei, de la 6 octombrie 891 pana la moartea sa.
Papa Formosus- foto: cersipamantromanesc.wordpress.com
Papa Formosus a fost papă al Romei între 891 și 896. A fost deshumat în vederea unui faimos proces macabru numit și „conciliul cadavrului”. Lui Formosus i s-a aplicat , “Damnatio memoriae“, o practică judiciară veche din Roma Antica, dupa ce in aprilie 896,fusese numit papă un dușman înverșunat al sau, Stefan al VI-lea, până la acea dată episcop de Agnani, consacrat în această demnitate chiar de către Formosus.
La începutul anului 897, papa Ștefan al VI-lea a condus într-o bazilică din Lateran un macabru proces al resturilor trupești ale fostului pontif. A fost imbracat in vesmintele papale, așezat pe un tron si judecat în ceea ce sa numit “Sinodul cadavrului” si acuzat că și-a încălcat jurământul depus la Troyes și că episcop fiind și-a abandonat dioceza pentru scaunul papal.
Cadavrul a fost declarat vinovat și condamnat, iar măsurile adoptate în timpul pontificatului său au fost anulate. Apoi, a fost deposedat de veșminte și de atributele pontificale și i s-au tăiat trei degete de la mâna dreaptă, cele cu care creștinii binecuvântează.
A fost apoi târăt de picioare afară din biserică și pus într-un mormânt comun. Un nou val de ură a făcut ca trupul lui Formosus să fie dezgropat și aruncat în Tibru, insă după câteva zile a fost găsit de niște călugări și îngropat. Papa Teodor al II-lea a ordonat ca rămășițele lui Formosus să fie mutate la Roma și înmormântate cu ceremonie solemnă în bazilica Sfântul Petru.
Jean-Paul Laurens, Le Pape Formose et Étienne VII (“Papa Formosus şi Ştefan al VII-lea]”), 1870 – foto: ro.wikipedia.org
4 aprilie 1081 - Alexios I Comnenul devine împărat al Bizantului, luându-i locul lui Nikeforos al III-lea Botaneiates si intemeind dinastia Comnenilor, ai cărei reprezentanți vor conduce Imperiul Bizantin mai bine de un secol.
Alexie I Comnenul (n. 1048 – d. 1118) a fost împărat bizantin între anii 1081 – 1118.
Nichifor Botaneiates, împărat bizantin între 1078 și 1081 - foto: ro.wikipedia.org
Nichifor Botaneiates a fost un împărat bizantin între 1078 și 1081, numărându-se pe sine printre urmașii neamului Phokas. Fără îndoială, el se bucura de mai multă autoritate în mediul aproape tuturor categoriilor sociale ale Imperiului decât incapabilul Mihail VII Ducas. În orice caz, după încoronarea lui Botaniates (3 aprilie 1078), el a fost recunoscut suveran până și de independentul Philaretos Bahramios.
Noul basileu l-a executat pe Nichiforitzes, care era detestat de mulți, însă în schimb i-a înălțat pe doi favoriți, nu mai puțin cruzi și lacomi, „sciții” Borilos și Germanos, foștii săi sclavi. În ciuda bătrâneții sale, Nichifor al III-lea s-a căsătorit cu frumoasa împărăteasă Maria, deși primul soț al acesteia, Mihail VII Ducas, era încă în viață. Pentru aceasta, papa Grigore al VII-lea a aruncat anatema asupra basileului.
4 aprilie 1147 - Prima referire documentara privitoare la orasul Moscova, când era un orășel obscur într-o mică provincie, cu populație predominant fino-ugrică numită Merva. Intr-o veche cronică rusa se spune că prințul rus Iuri Dolgoruky l-a invitat pe cneazul Svyatoslav de Novhorod- Siverskii și aliatul său, pentru sa-l viziteze : “. Vino la mine, frate, vino la Moscova”.
În 1156, cneazul Iuri Dolgoruki a fortificat orasul, înconjurandu-l cu ziduri. După anul 1238,când mongolii lui Batu han au distrus orasul masacrand toti locuitorii sai, Moscova a fost reconstruita și a devenit capitala cnezatului independent al Moscoviei .
4 aprilie 1284 - Moare regele Castiliei, Alfonso al X-lea cel Înțelept; (n. 1221).
4 aprilie 1292 - A decedat Papa Nicolae al IV-lea; (n. 1227).
4 aprilie 1459 - Se încheie Tratatul de pace moldo-polon in urma caruia Ştefan cel Mare, domnul Moldovei reîntoarce oraşul Hotin în componenţa principatului sau. Se prevedea încetarea stării de război între Moldova și Polonia, îndepărtarea lui Petru Aron de la hotarele Moldovei si recunoașterea suzeranității polone de către Ștefan. Tratatul a fost semnat de reprezentantul Poloniei, Andrei Adrowasz, după un asediu de doi ani a cetăţii Hotinului.
Abia după semnarea tratatului de pace domnul Ştefan izbuteşte să pună stăpînire pe cetatea propriu zisă. Trebuie remarcat că cetatea Hotinului a fost înălţată în timpul domniei lui Alexandru cel Bun în Moldova şi a fost cedata polonezilor de Ilie, feciorul lui Alexandru, la 1436 în schimpul unui ajutor polon. Petru Aron a recastigat cetatea, dar e nevoit sa cedeze Tîrgul Siretului şi alte localităţi. După un timp Hotinul trece din nou în mîinile polonezilor, pînă la recucerirea lui de catre Ştefan cel Mare.
Cetatea Hotin, cetate localizată pe malul abrupt al râului Nistru în orașul Hotin din regiunea Cernăuți (în vestul Ucrainei) – foto: ro.wikipedia.org
4 aprilie 1581 - Dupa incheierea calatoriei in jurul lumii, corsarul englez Francis Drake a fost innobilat de regina Elisabeta I a Angliei.
Francis Drake (1540 – 1596) – foto: en.wikipedia.org
Francis Drake (n. cca. 1540, d. 27 ianuarie 1596) a fost un corsar, navigator, neguțător de sclavi și om politic englez din era elisabetană. El a fost al doilea comandant al flotei engleze ce a luptat împotriva flotei spaniole în 1588. A fost primul englez care a efectuat circumnavigația Pământului din 1577 până în 1580, iar la întoarcerea sa a fost făcut cavaler de regina Elisabeta I a Angliei.
A murit de dizenterie, după ce a atacat fără succes San Juan, Puerto Rico în 1596. Faptele lui sunt semi-legendare și au făcut din el un erou pentru englezi, dar pentru spanioli el era asemenea unui diavol. Drake a fost cunoscut ca și El Draque (Dragonul), care era traducerea literară a numelui său, datorită acțiunilor sale. Regele Filip al II-lea a oferit o recompensă de 20 000 de ducați (cam 10 mil. de dolari după standardele din 2007) pentru capul lui. În timp ce în Anglia era plâns, în Spania era sărbătoare și bucurie.
4 aprilie 1660 - Este emisa de regele Charles al II-lea al Angliei, Declarația de Breda, în care a promis iertarea generală pentru crimele comise în timpul războiului civil englez pentru toți cei care l-au recunoscut ca rege legal, păstrarea de către actualii proprietari a proprietatilor cumpărate în aceeași perioadă; toleranță religioasă; plata arieratelor salariale armatei. Primele trei angajamentele au fost supusedezbaterilor in Parlament. La 1 mai 1660, conținutul Declarației și scrisorile însoțitoare au fost făcute publice. La 8 mai, Charles a fost proclamat rege.
4 aprilie 1796 - Zoologul francez Georges Cuvier (n. 23 august 1769 – d. 13 mai 1832), fondatorul științei paleontologiei, expune primul său curs de paleontologie la École Centrale du Pantheon a Muzeului Național de Istorie Naturală din Paris.
Cuvier este considerat unul din cei mai mari oameni de știință ai secolului al XIX-lea,un pioner în domeniul anatomiei comparate și părintele paleontologiei vertebratelor, fiind primul om de stiinta care a studiat sistematic fosilele vertebratelor. A încercat să facă o clasificare a animalelor, sistematizand clasele în încrengături. A fost un creationist convins și a elaborat o teorie a catastrofismului . Deși era un antievoluționist , lucrările sale în domeniul paleontologiei au fost deseori citate de către darwiniști in sprijinul teoriilor lor.
4 aprilie 1817 - Moare maresalul francez André Masséna; (n. 1758).
André Masséna (Andrea Massena) n. 6. Mai 1758 in Nizza; d. 4. Aprl 1817) Masséna nu s-a numărat niciodată printre apropiații lui Napoleon, dar este probabil mareșalul pe care împăratul l-a apreciat cel mai mult, numindu-l “copilul iubit al Victoriei”. Strateg de geniu, unul dintre puținii comandanți capabili să comande independent, mareșalul este considerat astăzi de mulți istorici ca fiind una dintre cele mai strălucite minți ale epocii în domeniul militar. Mareșalul Masséna s-a stins din viață în 1817 și a fost înmormântat la cimitirul parizian Père Lachaise, unde o alee îi poartă numele.
4 aprilie 1818 - Congresul american a decretat arborarea steagului tarii, ”Stars and Stripes”, cu cate o stea pentru fiecare stat al SUA.
4 aprilie 1841 - A incetat din viata William Henry Harrison, al 9-lea presedinte american; ( n.1773). A murit în birou, in urma complicatiilor unei pneumonii si a avut cel mai scurt mandat de presedinte al Statelor Unite ale Americii din istorie ( 4 martie -4 aprilie 1841) .
William Henry Harrison (n. 9 februarie 1773 – d. 4 aprilie 1841) a fost un lider militar american, politician și cel de-al nouălea președinte al Statelor Unite ale Americii (4 martie 1841 – 4 aprilie 1841). Harrison a servit ca primul guvernator al Teritoriului Indiana și, mai târziu, ca membru al House of Representatives și senator din partea statului Ohio.
4 aprilie 1850 - In Moldova s-a înființat Corpul Jandarmilor. Domnitorul Grigore Alexandru Ghica a emis un „Ofis domnesc”, la 3 aprilie 1850, „Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în Corp de jandarmi” prin transformarea slujitorilor din ținuturi. Adoptarea legii prin care au fost reglementate structurile și atribuțiile instituției a constituit izvorul noilor și numeroaselor reglementări în perioada ce a urmat. Prin această lege, Jandarmeriei i-a fost atribuit un statut juridic și s-a urmărit crearea unei instituții moderne pentru asigurarea ordinii interne în Moldova, similară instituțiilor deja existente în centrul și vestul Europei.
4 aprilie 1877 - Se semneaza la Bucureşti, România, Convenţia româno-rusa, prin care se permitea armatelor ruseşti trecerea pe teritoriul României spre Balcani. În acelaşi timp guvernul rus se obliga să menţină şi să apere integritatea teritorială a României şi să respecte drepturile politice ale statului român.
4 aprilie 1902 - Se încheie la Bucureşti in România, Tratatul secret de alianţă româno – austro-ungar, care îl reînnoieşte pe cel încheiat la 13 iunie 1892. La tratat aderă în 12 iulie – Germania, iar în noiembrie – Italia. Tratatul prevedea prelungirea sa automată după cinci ani, dacă niciuna din părţi nu-l denunţă.
4 aprilie 1904 - În sala de festivităţi a Seminarului Teologic din Chişinău s-a desfăşurat şedinţa de inaugurare a Societăţii Istorico-Arheologice Bisericeşti din gubernia Basarabia. Decan al Societăţii este ales protoiereul A.V.Ianovski, locţiitor – A.M.Parhomovici si şef al serviciului administrativ – Ion Halippa.
4 aprilie 1905 - Un cutremur devastator care a avut loc la Kangra in India, s-a soldat cu moartea a 370.000 de oameni.
4 aprilie 1914 - S-a nascut scriitoarea franceza Marguerite Duras; (d. 1996).
4 aprilie 1920 -Consiliul Dirigent al Transilvaniei se desfiinţează, atribuţiile acestuia trecînd printr-un decret-lege, asupra guvernului regal al Romaniei.
4 aprilie 1920 - Primul film de desene animate românesc – Păcală în lună, creat de desenatorul Aurel Petrescu.
4 aprilie 1921 - S–a infiintat la Bucuresti, Institutul de seruri si vaccinuri “Dr. Ion Cantacuzino”.
Ion Cantacuzino – foto: ro.wikipedia.org
Ion Cantacuzino (cunoscut și ca Ioan Cantacuzino, n. 25 noiembrie 1863, București – d. 14 ianuarie 1934, București), medic și microbiolog român, fondator al școlii românești de imunologie și patologie experimentală. A fost profesor universitar și membru al Academiei Române.
4 aprilie 1929 - A murit Karl Benz, inginer german (n. 25 noiembrie 1844, Mühlburg ; decedat la 4 aprilie 1929 in Ladenburg).A fost un pionier al automobilismului.
4 aprilie 1930 - Politicianul roman de origine basarbeana Constantin Stere, urmat de grupul condus de el, se retrage din Partidul Naţional-Ţărănesc din România şi constituie Partidul Ţărănesc-Democrat, .
4 aprilie 1931 - În România guvernul naţional-ţărănesc, prezidat de G.G.Mironescu isi da demisia.
4 aprilie 1931 - Se crează Banca Agriculturii Româneşti pentru asanarea financiară şi economică a agricultorilor din România.
4 aprilie 1932 - S-a nascut regizorul rus de film Andrei Tarkovsky; (d. 1986).
Printre cele mai apreciate filme ale sale se numara : Copilăria lui Ivan (Ivanovno detstvo) (1962), Andrei Rubliov (1966 ), Solaris (1972) .
4 aprilie 1932 - S-a nascut Anthony Perkins, actor american de teatru și film; (d. 1992).
Anthony Perkins (n. 4 aprilie 1932 – d. 12 septembrie 1992). A fost nominalizat pentru premiul Academy Award. Perkins a ramas in memoria publicului cinefil pentru rolul lui Norman Bates din filmul Psycho a lui Alfred Hitchcock.
4 aprilie 1933 - S-a nascut Ștefan Tapalagă, actor român de teatru și film; (d. 1994).
Ștefan Tapalagă (n. 4 aprilie 1933, Dorohoi – d. 21 mai 1994, București) a fost un actor român. A jucat pe scena Teatrului de Comedie București. În tinerețe a fost campion la scrimă. A fost fratele actriței Rodica Tapalagă – foto: cinemagia.ro
Ștefan Tapalagă (n. 4 aprilie 1933, Dorohoi – d. 21 mai 1994, București) a fost un actor român. A jucat pe scena Teatrului de Comedie București. În tinerețe a fost campion la scrimă. A fost fratele actriței Rodica Tapalagă.
4 aprilie 1938 - S-a nascut Aristide Buhoiu, realizator TV, scriitor român; (d. 2006).
4 aprilie 1939 - Glen Miller înregistreaza populara melodie ”Moonlight Serenade”, care devine un standard pentru întreaga epoca big band.
Alton Glenn Miller (March 1, 1904 – missing in action December 15, 1944) – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com
4 aprilie 1939 - Faisal al II-lea devine rege al Irakului.
4 aprilie 1942 - A murit Gheorghe Adamescu, istoric literar, bibliograf și membru corespondent al Academiei Române din 1921. (n.1869)
Gheorghe Adamescu (n. 23 iulie 1869, București – d. 4 aprilie 1942, București) a fost un istoric literar, bibliograf, autorul unor manuale de literatură din perioda interbelică și membru corespondent al Academiei Române din 1921. A scris o istorie a literaturii române de la origini până în 1910.
4 aprilie – 19 august 1944 - Al treilea mare raid al aviatie americane asupra teritoriului Romaniei În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Bucureştiul a fost bombardat masiv de aviaţia anglo-americană, in urma atacului inregistrandu-se distrugeri grave si mii de morţi şi răniţi.
Al treilea mare raid a fost declanșat la 4 aprilie 1944 de către Armata 15 aeriană americană, tot cu bombardiere ,,Consolidates B‑24 Libertador”, escortate, de această data, de numeroase avioane de vânătoare (P.38 ,,Leighting” și P.51 ,,Mustang”), precum și de către Grupul 205 aerian britanic (avioane ,,Welington” și ,,Halifax”), care au decolat de pe aerodromurile italiene din zona Foggia, Brindisi, Bari.
Cele mai puternice atacuri au fost date asupra orașului Ploiești (începând cu 5 aprilie 1944), considerat de generalul american N.F. Twining ,,unul din cele mai bogate izvoare de carburanți de înaltă calitate ale Luftwaffei și Wehrmacht‑ului”, rezultând ,,Bătălia aeriană a Ploieștiului”, denumită tot de N.F. Twining ,,una din cele mai mari epopei a celui de‑al doilea război mondial”.
În afara Ploieștilor au mai fost lovite și alte zone ale țării (București, Brașov, Turnu Severin, Giurgiu, Reșița, Anina, Deva, Simeria, Hunedoara, Galați, Constanța, Focșani etc.) în care se aflau obiective industriale, aerodromuri, noduri de cale ferată etc. Nu de puține ori, au fost vizate și centre urbane și rurare, urmărindu-se intimidarea și terorizarea populației.
Unele bombardamente au fost executate prin sistemul ,,în covor” (pe o suprafață mare de teren, cu 300-400 de bombardiere, însoțite de 100-200 de avioane de vânătoare), altele prin sistemul ,,navetă” (după ce bombardau obiectivele din România, avioanele aterizau pe aerodromurile sovietice de la Mirgorod, Piriatin, Poltava și reveneau lovind aceleași obiective de pe teritoriul românesc).
Primul bombardament din 1944 (și cel mai puternic) a avut loc la 4 aprilie, asupra Capitalei (în zona Gării de Nord, Atelierele CFR și cartierul Grivița, la ora 13.45, când zona era foarte aglomerată, inclusiv cu refugiați din zona frontului, înregistrându-se un mare număr de victime (circa 3 000 de morți și peste 2 000 de răniți), care au fost înmormântate într-o margine a cimitirului calvin, denumită ,,Cimitirul 4 aprilie”.
Descriind imaginile din centrul Capitalei, Gheorghe Zane, consemna: ,,Am ieșit cu Lena din hotel și cu un sentiment de oroare ne-am îndreptat spre Athénée Palace, care tot ardea, flăcări ieșeau de prin fiecare fereastră; ceva mai sus, pe Calea Victoriei, am văzut fumegând hotelul Splendid, aproape complet dărâmat, pe trotuare numai sticlă sfărâmată de la vitrinele magazinelor distruse de suflul bombelor.
În spatele Ateneului devastat, mai fumega locul expoziției Comitetului de Patronaj. În sus, pe Calea Victoriei, pe stânga și pe dreapta, din loc în loc, clădiri dărâmate. Până în str. Frumoasă, mai toate geamurile făcute fărâme; călcam cu prudență și ocoleam grămezile. Din str. Sf. Voievozi înspre Gara de Nord, bombardamentul făcuse îngrozitoare ravagii. Am văzut un tramvai surprins din mers; conducătorul mort stătea căzut cu pieptul în pieptul lipit pe comenzi. N-am mers mai departe”.
Descrierea dezastrului din zona Gării de Nord și a cartierului Grivița ne-au fost lăsate de Ioan Hudiță: ,,Case dărâmate, copaci scoși din rădăcină, străzi pline de moloz pe unde nici nu putem trece cu mașina. Cordoane de soldați și sergenți de stradă caută să dirijeze circulația. Soldați și cetățeni caută să scoată de sub dărâmături cadavrele celor morți și pe cei care mai pot fi în viață”.
La 4 zile după masacru, Mihail Sebastian consemna și el: ,,Ieri am fost în cartierul Grivița. De la Gară la Bulevardul Basarab nicio casă – niciuna – n-a scăpat neatinsă. Priveliștea e sfâșietoare. Se mai dezgroapă încă morți, se mai aud încă vaiete de sub dărâmături. La un colț de stradă trei femei boceau cu țipete ascuțite, rupându-și părul, sfâșiindu-și hainele, un cadavru carbonizat, scos tocmai atunci de sub moloz.
Plouase puțin dimineața și peste toată mahalaua plutea un miros de noroi, funingine, de lemn ars. Viziune, atroce, de coșmar. N-am fost în stare să trec dincolo de Basarab – și m-am întors acasă, cu un sentiment de silă, oroare și de putință”. Asemenea imagini aveau să fie văzute de nenumărate ori în perioada următoare în numeroase orașe ale țării.
Puternice au fost și bombardamentele din 5 aprilie de la Ploiești, din 28 iunie din București, din 10 și 18 august 1944 din zona petroliferă (când s-a atacat cu 700 – 800 de bombardiere, însoție de 200-300 de avioane de vânătoare).
Timp de peste 4 luni, bombardierele americane au executat 41 de lovituri aeriene, din care 11 pe timp de noapte (aprilie – 6 atacuri de zi și 1 de noapte, mai 5 de zi și 3 de noapte, iunie – 4 de zi și 1 de noapte, iulie – 8 de zi și 4 de noapte, august – 7 de zi și 2 de noapte), cele mai multe lovituri fiind date asupra zonei Ploiești – Câmpina (30 de atacuri), urmată de București (20 de atacuri), Brașov (7), Giurgiu, Focșani și Turnu Severin (câte 5).
cititi mai mult pe alesandrudutu.wordpress.com
4 aprilie 1944 - În România, este înlăturat Ştefan Foriş din funcţia de secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Se constituie o conducere provizorie, în frunte cu Emil Bodnăraş, Constantin Pîrvulescu şi Iosif Rangheţ. In scurt timp, Foris avea sa fie asasinat in pur stil mafiot, in timpul luptei pentru putere din cadrul Partidului Comunist Roman.
Ștefan Foriș (n. maghiară Fóris István 9 mai, 1892, Tărlungeni, Brașov – d. 1946, București; pseudonim: Marius) a fost un activist și jurnalist comunist de origine maghiara[1] din România și Ungaria. În perioada 1940-1944, Foriș a fost secretarul general al PCR.
4 aprilie 1945 -Al doilea razboi mondial – La 4 aprilie 1945, întreg teritoriul Ungariei şi oraşul slovac Bratislava au fost complet eliberate de sub ocupaţia nazistă, de către trupele sovietice şi române. Pe frontul din Ungaria, armata română a angajat peste 210.000 de militari, dintre care au căzut în luptele purtate în diferite zone ale Ungarie peste 43.000 de ostaşi români, potrivit http://www.memorialsighet.ro/.
(…) La 2 aprilie 1945, trupele române şi sovietice au început luptele din estul oraşului slovac Bratislava, eliberând rapid localităţile Vajnory şi Dúbravka. Luptele aprige au continuat, iar în dimineaţa zilei de 4 aprilie, cu ajutorul celui de-al doilea Regiment de tancuri româneşti şi navele de război din flotila sovietică aflată pe Dunăre, Armata Roşie şi-a croit drum spre Bratislava. Trupele germane ale Wehrmacht-ului au fost nevoite să se retragă în Austria, Bratislava fiind eliberată în cele din urmă, potrivit https://enrsi.rtvs.sk/.
4 aprilie 1949 - Douasprezece natiuni – Statele Unite, Marea Britanie, Franta, Belgia, Olanda, Danemarca, Italia, Luxemburg, Norvegia, Islanda, Canada si Portugalia, au semnat Tratatul Nord Atlantic, punand bazele NATO.
The Founding of NATO (April 4th, 1949) – President Truman signs the treaty – foto preluat de pe www.historytoday.com
Carol al II-lea al României (n. 15 octombrie 1893 – d. 4 aprilie 1953) a fost regele României între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940. Carol a murit în Portugalia, fiind depus la capela Regilor Portugaliei din mănăstirea São Vicente de Fora din Lisabona. Mai târziu, lângă el, a fost depus și sicriul Elenei Lupescu.
În 13 februarie 2003 rămășițele sale au fost aduse în România, fiind depuse la Mănăstirea Curtea de Argeș (într-o criptă special amenajată în paraclisul mănăstirii), în afara bisericii în care se odihnesc ceilalți regi ai României. Fiul său Mihai nu a participat la ceremonie, fiind reprezentat de principesa moștenitoare Margareta și soțul acesteia, iar la ceremonie a participat și Paul Lambrino, fiul lui Mircea Lambrino. Rămășițele Elenei Lupescu au fost separate de cele ale lui Carol, fiind îngropate în cimitirul unei bisericuțe de lemn.
4 aprilie 1968 - Pastorul american Martin Luther King Jr., militant pentru drepturile persoanelor de culoare din SUA, a fost asasinat la Memphis- Tennessee.
Martin Luther King Jr. (n.15 ianuarie 1929, Atlanta, Georgia – d. 4 aprilie 1968, Memphis, Tennessee) a fost un pastor baptist nord-american, activist politic, cunoscut mai ales ca luptător pentru drepturile civile ale persoanelor de culoare din Statele Unite ale Americii. Cunoscut şi sub abrevierea MLK, a organizat şi a condus marşuri în favoarea dreptului la vot, pentru desegregare rasială şi alte drepturi civice elementare pentru cetăţenii de culoare nord-americani. Cele mai multe astfel de legi, şi anume Civil Rights Act, Voting Rights Act, au fost promulgate sub preşedinţia lui Lyndon B. Johnson. În timpul unui marş pentru libertate (28 august 1963) a pronunţat unul dintre cele mai celebre discursuri: I have a dream (Am un vis).
În 29 martie 1968, Martin Luther King s-a deplasat la Memphis, Tennessee, pentru a da o mână de ajutor muncitorilor de culoare de la societatea de canalizare locală, aflaţi în grevă din 12 martie, pentru salarii mai bune şi tratament nediscriminatoriu în raport cu albii. Pe 3 aprilie, adresându-se unei adunări la Mason Temple, cartierul general mondial al Church of God in Christ, King a rostit ultimul său discurs, intitulat “Am fost în vârful muntelui” (“I’ve Been to the Mountaintop“) Zborul său spre Memphis fusese întârziat de o ameninţare cu bombă.
Referindu-se la aceasta, în încheiere, el a spus: “Deci – nu ştiu ce se va întâmpla în continuare. Avem în faţă oarece greutăţi. Dar nu mă mai interesează acum. Pentru că am fost în vârful muntelui. Nu-mi pasă. Ca oricare altul, aş dori să am o viaţă lungă. Longevitatea are locul ei bine stabilit. Nu doresc decât să îndeplinesc voinţa Domnului. El mi-a îngăduit să merg până în vârf. De unde, am privit împrejur. Şi am văzut ţara făgăduită. Nu pot merge cu voi acolo. Dar vreau să ştiţi în seara asta, că noi, ca popor, vom ajunge în ţara făgăduită. De asta sunt fericit în această seară. Nimic nu mă îngrijorează. Nu mă tem de nimeni. Ochii mei au văzut măreţia apariţiei Domnului.”
Martin Luther King a fost cazat în camera 306 a Motelului Lorraine din Memphis. La ora 6:01 p.m., în 4 aprilie, 1968, în timp ce acesta se găsea pe balconul camerei sale de la etajul al doilea al motelului, s-a auzit un foc de armă. Alarmat, Ralph Abernathy, militant din anturajul său, a pătruns în cameră şi l-a găsit pe King întins pe balcon, împuşcat în obrazul drept.
Glontele îi spărsese maxilarul, după care a pătruns prin măduva spinării, oprindu-se în umăr. Transportat imediat la spitalul St. Joseph, medicii nu au putut decât să constate decesul acestuia la 7:05 p.m. Deşi în vârstă de doar 39 de ani, la autopsie medicii au constatat că avea inima unei persoane de 60 de ani, posibil datorită stresului din ultimii 10 ani de luptă pentru drepturile civile ale populaţiei de culoare.
4 aprilie 1968 - Programul Apollo: NASA lansează Apollo 6.
4 aprilie 1968: Programul Apollo: NASA lansează Apollo 6 – foto: ro.wikipedia.org
4 aprilie 1973: In SUA sunt finalizate lucrarile la New York World Trade Center – turnurile gemene, care, cu cei 1350 de metri ale lor au devenit oficial cele mai inalte cladiri din lume.
4 aprilie 1979 - In Pakistan, fostul prim-ministru Zulfikar Ali Bhutto, a fost spânzurat în ciuda apelurilor internaţionale pentru clemenţă.
4 aprilie 1983 - Prima misiune orbitala a navetei spatiale americane ”Challanger”.
Naveta Spațială Challenger, construită pentru zborul pe orbită OV-099, a fost a doua navetă spațială construită de NASA, prima fiind Columbia. Prima misiune a început pe 4 aprilie 1983. Naveta a reușit să efectueze 9 misiuni complete, cea de-a zecea lansare fiind și ultima lansare pe care a efectuat-o naveta Challenger.
Pe data de 28 ianuarie 1986, naveta a explodat la doar 73 de secunde de la lansare, din explozie rezultând și decesul celor șapte membri ai echipajului. Din cauza acestui accident, timp de doi ani și jumătate nici o navetă americană nu a mai realizat vreo misiune spațială, până la lansarea lui Discovery în anul 1988, în cadrul misiunii STS-26. Challenger a fost înlocuită de Endeavour, lansată pentru prima dată în 1992.
4 aprilie 1992 - A murit scriitorul roman Vintilă Horia, scriitor din exil, autor al romanului “Dieu est né en exil”, pentru care a primit premiul Goncourt în 1960 (“Mai sus de miazănoapte”, “Viitor petrecut”, “A murit un sfânt”); (n. 18 decembrie 1915).
Vintilă Horia (pseudonimul literar al lui Vintilă Caftangioglu, n. 18 decembrie 1915 (S.N. 31 decembrie), Segarcea – d. 4 aprilie 1992, Collado Villalba, Madrid, Spania) a fost un diplomat, eseist, filozof, jurnalist, pedagog, poet și romancier român, care a scris în special în limbile română și franceză, cunoscând consacrarea internațională după exilul său.
4 aprilie 1997 - A fost fondată echipa de fotbal Sheriff Tiraspol.
4 aprilie 2002 - Guvernul angolez si rebelii UNITA semneaza un tratat de pace prin care se pune capat razboiului civil din aceasta tara.
4 aprilie 2003 - A fost inaugurat Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi – la Bucureşti.
Apărut la iniţiativa primului ministru, Adrian Năstase, acest muzeu reuneşte documente rare, hărţi de o mare valoare istorică.
4 aprilie 2006 - În Kuweit femeile au votat pentru prima dată, dupa ce li s-au acordat drepturi politice egale în anul 2005.
4 aprilie 2009 - Franța redevine membru al NATO.
4 aprilie 2023 - Finlanda devine al 31-lea membru al NATO, dublând granița alianței cu Rusia..
8 aprilie 1999: Mii de persoane au format scuturi umane pe trei poduri din Belgrad si Novi Sad pentru a le proteja impotriva raidurilor NATO
foto si articol: libertatea.ro
05 aprilie 2012
78 de zile a durat bombardarea Iugoslaviei de către NATO, între 24 martie și 11 iunie 1999, ca urmare a intervenției străine în problema Kossovo, în care etnicii albanezi cereau proclamarea independenței acestei provincii, istorice pentru sârbi, care refuzau scindarea.
78 de zile în care sârbii nu s-au pierdut cu firea, în ciuda covorului de bombe aruncat asupra orașelor și altor puncte strategice ale țării. Pe 8 aprilie 1999, adică exact acum 13 ani, zeci de mii de persoane au făcut un veritabil scut uman pe trei poduri din Belgrad și Novi Sad, pentru a le proteja împotriva bombardamentelor Forțelor Aliate, adunate sub emblema NATO.
În ciuda propagării ideii că intervenția armată în Iugoslavia de atunci era absolut necesară, NATO nu a avut sprijinul Consiliului de Securitate al ONU, deoarece China și Rusia, membri importanți, s-au opus războiului. Ulterior declanșării ostilităților, NATO a susținut că sfidarea Consiliului de Securitate s-a produs ca urmare a unei urgențe umanitare internaționale, a se citi nevoia de protecție a etnicilor albanezi, amenințați cu exterminarea de sârbii majoritari.
Campania NATO împotriva Iugoslaviei a implicat un număr de aproape o mie de aeronave, cantonate în baze terestre din Italia sau pe portavioane aflate în Adriatica, care au totalizat peste 40.000 de misiuni de luptă. Agresorii au folosit toată muniția din dotare, rachetele Tomahawk fiind utilizate pe scară largă. Scopul concret al atacului a fost retragerea trupelor sârbe din Kossovo, instalarea forțelor de menținere a păcii și reîntoarcerea refugiaților în localitățile din care fuseseră izgoniți.
Au murit peste 2.500 de civili
Ajutați de vremea potrivnică zborului, sârbii – conduși de președintele Slobodan Miloșevici – au rezistat la început nesperat de bine, dar raidurile zilnice ale aliaților au făcut una cu pământul centrale electrice, poduri de importanță strategică, stații de televiziune, fabrici, dar și cartiere rezidențiale. În bombardamente, un proiectil a lovit chiar și Ambasada Chinei din Belgrad, omorând trei jurnaliști chinezi și un atașat militar, lucru care a dus la încordarea relațiilor din NATO și Beijing, și așa destul de reci. După 78 de zile în care poporul sârb a dat dovadă de un curaj nebunesc, făcând de gardă în preajma țintelor predilecte ale avioanelor NATO, bilanțul victimelor s-a dovedit dramatic: peste 2.500 de civili uciși, dintre care 89 au fost copii, și peste 12.500 de răniți. Pe 11 iunie 1999, la capătul unor negocieri interminabile cu trimișii NATO, Slobodan Miloșevici accepta condițiile impuse de Bruxelles, dar asta nu înseamnă că sârbii au uitat vreodată ce s-a petrecut atunci, dovadă și ultima declarație a actualului președinte, Boris Tadic, din 25 martie anul curent: „Ce s-a întâmplat în 1999 a fost o crimă împotriva țării noastre și a poporului nostru și nu mai am nimic de adăugat la asta!”.
foto preluat de pe time3.ro
articol – Mihai Draghici – Mediafax
Confruntările armate s-au intensificat în oraşul macedonean Kumanovo, situat în apropierea frontierei cu Kosovo, autorităţile anunţând moartea a opt agenţi de poliţie şi 14 presupuşi membri ai unui grup kosovar de gherilă. NATO a făcut, duminică, un apel la reţinere.
UPDATE 21:16 – NATO face apel la reţinere în Macedonia
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a îndemnat duminică la “reţinere” în Macedonia, unde 22 de persoane au fost ucise în cursul unor confruntări care au avut loc sâmbătă şi duminică, la Kumanovo (nord), între poliţie şi un grup kosovar de gherilă, relatează Le Figaro în pagina electronică.
“Îi îndemn pe toţi să dea dovadă reţinere şi să evite orice nouă escaladare, în interesul ţării şi al întregii regiuni”, a declarat Jens Stoltenberg, citat într-un comunicat.
Uniunea Europeană s-a arătat, de asemenea, “profund preocupată” de criza din Macedonia.
“Opt agenţi de poliţie au fost ucişi, iar alţi 37 au fost răniţi; 14 terorişti au murit”, a declarat Ivo Kotevski, purtătorul de cuvânt al Ministerului macedonean de Interne, citat de Associated Press.
“A fost neutralizată una dintre cele mai periculoase grupări teroriste din Balcani”, afirmă oficialul macedonean.
Confruntări armate au avut loc sâmbătă şi duminică în oraşul macedonean Kumanovo, situat în apropierea frontierei cu Kosovo, între forţele de ordine şi aproximativ 70 de “terorişti”.
Schimburile de focuri continuau duminică dimineaţă, iar în zona oraşului Kumanovo se putea vedea fum negru. În oraşul Kumanovo trăiesc mulţi etnici albanezi, în principal musulmani, în timp ce populaţia Macedoniei este majoritar creştin-ortodoxă.
Zeci de vehicule ale poliţiei au pătruns sâmbătă în oraşul Kumanovo, în cadrul unei “operaţiuni împotriva unei grupări ilegale” acuzată că pregăteşte atacuri împotriva instituţiilor guvernamentale macedonene. Potrivit site-ului cotidianului kosovar Gazeta Express, cinci civili, inclusiv o fetiţă de opt ani, – etnici albanezi – au fost ucişi în Kumanovo, localitate situată la 40 de kilometri nord de Skopje, situaţie care generează temeri privind un nou conflict interetnic.
La sfârşitul lunii aprilie, aproximativ 40 de presupuşi membri ai unei grupări de gherilă din Kosovo au pătruns ilegal pe teritoriul Macedoniei, unde au atacat o secţie de poliţie. Atacul a avut loc pe 21 aprilie la o secţie de poliţie din localitatea macedoneană Gosince, situată în apropierea frontierei dintre Macedonia şi Kosovo. Patru agenţi de poliţie au fost sechestraţi, încătuşaţi şi bătuţi de cei 40 de kosovari de etnie albaneză. “Cei 40 de indivizi înarmaţi aveau simboluri ale Armatei de Eliberare din Kosovo (KLA/UCK); vorbeau în albaneză, i-au dezarmat pe agenţii de poliţie şi au spus că vor ţara lor şi că nu acceptă Acordul de la Ohrid. Considerăm că este un atac terorist”, comunica Ministerul macedonean de Interne.
Armata macedoneană a fost implicată într-un scurt conflict cu gherilele UCK în anul 2001, încheiat cu Acordul de la Ohrid. Fosta regiune sârbă Kosovo, cu populaţie majoritar albaneză, şi-a proclamat independenţa în februarie 2008, după războiul dintre gherilele albaneze şi armata sârbă din perioada 1998-1999.
Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, în cadrul unei conferințe comune pe care a susținut-o la Palatul Cotroceni cu omologul său turc, Recep Tayyp Erdogan, că România și Turcia au obiective și interese comune și că sunt legate, printe altele de apartenența la NATO.
”Am ținut în mod expres să mă întâlnesc, în aceste prime luni de mandat, cu omologi ai mei din țări cu care România are parteneriate strategice, cum este Turcia. Salut faptul că președintele Erdogan se află aici și îi mulțumesc pentru vizită. România și Turcia au obiective cumune și interese reciproce. Despre acestea am discutat azi, dar si despre contextul în care ne aflăm și posibilitatea de a dezvolta relațiile noastre. Ne leagă apartenența la NATO și faptul că România susține Turcia în procesul de integrare europeană”, a declarat Iohannis.
Șeful statului român a precizat că două dintre temele principale de duiscuție cu omologul său turc au fost securitatea în regiune și colaborarea pe plan economic dintre cele două state.
”Convingerea comună este că o regiune sigură și prosperă este în beneficiul ambelor state. Am avut o discuție aplicată cu accent pe evoluțiile geopolitice actuale. Consolidarea apărării colective în cadrul NATO este un obiectiv comun al României și Turciei”, a precizat Klaus Iohannis.
”Turcia este cel mai mare partener comercial al României, în afara UE. Va trebui să valorificăm împreună potențialul acestui parteneriat. Ne dorim extinderea cooperării bilateriale în proiecte economice din alte zone, ca Asia centrală și Caucaz”, a mai spus Iohannis.
În finalul dicursului său, președintele României i-a transmis omologului său condoleanțe în contextul recentelor atacuri din Turcia, asigurându-l pe Erdogan de solidaritatea Romnâniei în astfel de situații.
”Condoleanțele mele pentru evenimentele nefericite de ieri și pot să vă asigur de toată solidaritatea noastră. Terorismul este un flagel groaznic care se extinde și în a cărei combatere, cu siguranță, națiunile noastre trebuie să colaboreze”, a conchis șeful statului.
Klaus Iohannis, dicurs dupa întrevederea cu Recep Tayyip Erdogan
Șase nave de luptă ale țărilor membre ale Alianței Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) au intrat în Marea Neagră. Navele fac parte din Grupul maritim permanent al NATO „SNMG-2” (Standing NATO Maritime Group 2) în componența căruia intră crucișătorul american „Vicksburg”, fregatele „Fredericton” (Canada), „Turgutreis” (Turcia), „Aliseo” (Italia) și „Regina Maria” (România), precum și nava auxiliară germană „Spessart”.
Potrivit unui comunicat al Alianței Nord-Atlantice, navele NATO vor participa la un exercițiu militar comun cu Bulgaria, România și Turcia și nu se vor afla în apele Mării Negre mai mult de 21 de zile.
Gruparea navală SNMG-2 este una dintre cele patru grupări navale multinaţionale ale Alianţei, este comandată de către contraamiralul Brad Williamson (SUA), fiind „o forţă maritimă integrată, permanentă, gata de acţiune în timp de pace sau în situaţii de criză”, scrie Agerpres.
„Participarea fregatei Regina Maria la acţiunile grupării navale SNMG-2 din Marea Neagră reprezintă contribuţia României la pachetul NATO de măsuri de reacţie imediată şi are ca scop întărirea încrederii şi dezvoltarea interoperabilităţii între aliaţi”, relevă sursa citată cu referire la un comunicat al Ministerului Apărării Naționale din România.
Conform MApN, misiunea SNMG-2 în Marea Neagră a fost planificată din anul 2014 şi face parte din Planul cu principalele activităţi ale Forţelor Navale Române, având ca obiective menţinerea ridicată a nivelului de instrucţie al marinarilor militari români şi asigurarea încrederii între naţiunile aliate în regiune.
Planurile lui Vladimir Putin pentru Europa de Est nu sunt limitate la Ucraina, iar Rusia are deja privirea îndreptată spre Republica Moldova, crede Phillip Breedlove, generalul forţelor armate NATO din Europa.
Vestul nu are niciun motiv pentru a considera că Vladimir Putin îşi limitează planurile pentru Europa de Est la Ucraina, iar Republica Moldova este următorul punct pe lista Moscovei, au avertizat joi mai mulţi oficiali din cadrul Pentagonului şi NATO.
„Trebuie supravegheate locurile unde o campanie mediatică puternică susţinută de Rusia urmează să fie pusă în aplicare. Este ceea ce se întâmplă în Republica Moldova”, a subliniat generalul Breedlove, de asemenea şef al Comandamentului european al armatei SUA, în faţa Congresului American.
Marţi, preşedintele moldovean Nicolae Timofti a atins un punct sensibil în timpul conferinţei comune de presă cu Klaus Iohannis, când a cerut mai multe investiţii româneşti în audiovizualul de peste Prut. Afirmaţiile lui Timofti vin în contextul în care influenţa grupurilor ruse asupra massmedia din Moldova este de notorietate.
„În Transnistria se află trupe ruseşti tocmai pentru a împiedica R. Moldova să se îndrepte spre Vest”, a reamintit comandantul NATO. Un astfel de focar separatist se poate închega oricând şi în regiunea Bugeac, parte a Basarabiei istorice care acum aparţine Ucrainei, scriu jurnaliştii „Moscow Times”. Pentru Kremlin, zona dintre Bugeac şi Odessa este de importanţă strategică, asigurând coridor între separatiştii din Transnistria, cei din Crimeea şi eventual către Doneţk şi Lugansk.
Un alt factor de risc semnalat de analişti sunt alegerile din regiunea autonomă Găgăuzia din Republica Moldova, unde mişcarea separatistă devine tot mai puternică.
În acest context, NATO şi UE trebuie să menţină sancţiunile economice aplicate Rusiei, în caz contrar existând posibilitatea ca Moscova să încerce să destabilizeze Republica Moldova şi ţările baltice, a atras atenţia recent David Cameron, premierul Marii Britanii. În cadrul aceloraşi audieri din Congresul de la Washington, mai mulţi oficiali din cadrul Departamentului pentru Apărare al SUA au atras atenţia că pericolul destabilizării este ridicat mai ales în statele est-europene care nu fac parte din NATO, dând drept exemple Republica Moldova şi Muntenegru.
Moldova ar putea fi următoarea victimă a Kremlinului, însă Uniunea Europeană nu se arată gata de a-i sări în apărare, încep analiştii Institutului Legatum un amplu raport despre Republica Moldova, preluat într-un articol de publicaţia americană „Foreign Policy” la sfârşitul anului trecut.
Încercând să afle care sunt motivele pentru care, în ciuda entuziasmului de acum câţiva ani, „Republica Moldova şi UE nu au trăit fericite împreună până la adânci bătrâneţe”, analiştii străini ajung la concluzia că moldovenii şi-au pierdut încrederea în Uniunea Europeană din cauza eşecului clasei politice interne de a promova cu adevărat valorile comunitare ci, în schimb, urmărindu-şi în continuare propriile interese. „Cea mai evidentă şi cea mai folositoare concluzie care se poate trage este că liderii moldoveni nu mai cred cu adevărat în valorile europene, în ciuda imaginii de loialitate afişată”, scriu analiştii.
Trupele ruseşti şi ale NATO au participat miercuri la exerciţii militare concurente de ambele părţi ale graniţei Estoniei, întărind temerile că micul stat baltic ar putea fi următoarea ţintă a ambiţiilor teritoriale ale Kremlinului, susţine The Telegraph.
Forţele NATO au desfăşurat un spectacol de forţă la câţiva paşi de graniţa estoniană cu Rusia, folosind transportoare blindate, tancuri şi 1.300 de soldaţi estonieni, participând cu toţii la o paradă militară. Parada, care a inclus şi 100 de soldaţi din Marea Britanie şi din alte naţiuni europene, a avut loc cu ocazia sărbătoririi Zilei Independenţei Estoniei, la doar o zi după ce premierul britanic David Cameron a avertizat că statele baltice ar putea fi următoarea ţintă a Rusiei într-un scenariu similar anexării Crimeei.
Parada a avut loc în oraşul estonian de frontieră Narva, unde majoritatea rezidenţilor sunt etnici ruşi. Alegerea locaţiei a fost un avertisment pentru Moscova, care priveşte comunitatea rusă de acolo drept dovadă clară că Estonia face parte din “ograda” Rusiei.
Kremlinul a răspuns cu propriul său exerciţiu militar, trimiţând 2.000 de paraşutişti în regiunea vestică rusească Pskov, care se învecinează cu Estonia şi Letonia. De la începerea crizei din estul Ucrainei, Rusia a organizat o serie de exerciţii militare care i-au alarmat atât pe vecinii săi, cât şi pe cei din Occident.
“Este o surpriză neplăcută să aflăm că au loc aceste exerciţii militare, dar nu este ceva de care să fim îngrijoraţi”, a declarat Normunds Stafeckis, purtător de cuvânt la Ministerul leton al Apărării, pentru AFP. “Totuşi, când o divizie aeropurtată şi elicoptere de atac operează în apropierea graniţei este neplăcut”, a continuat acesta.
Exerciţiile militare au loc în contextul unor aprinse discuţii politice în Marea Britanie cu privire la modul în care ar trebui să se răspundă la acţiunile Rusiei. Astfel, premierul britanic David Cameron a declarat că ţara sa va trimite 75 de instructori militari în Ucraina pentru a ajuta la pregătirea soldaţilor ucraineni.
“Pe parcursul lunii viitoare, vom desfăşura personal britanic pentru a oferi consiliere şi asistenţă în ceea ce priveşte pregătirea, de la informaţii tactice la logistică şi asistenţă medicală. De asemenea, dezvoltăm un program de pregătire a infanteriştilor împreună cu Ucraina pentru a îmbunătăţi durabilitatea forţelor ei”, a declarat premierul britanic.
În acelaşi timp, ministrul britanic al Apărării Michael Fallon a declarat în urmă cu câteva zile că există un pericol real şi iminent ca Rusia să încerce să destabilizeze statele baltice membre ale NATO (Estonia, Letonia şi Lituania), adăugând că alianţa militară vestică ar trebui să se pregătească pentru o posibilă agresiune armată rusească.
Fallon a mai declarat că prin presiunea exercitată în zona Baltică – dând ca exemplu desele incursiuni ale aviaţiei militare ruse în spaţiul aerian european – Rusia încearcă să testeze capacitatea de reacţie a NATO.
La rândul său, Rory Stewart, preşedintele Comitetului de Apărare din cadrul Camerei Comunelor a Marii Britanii, a declarat că ar fi o greşeală imensă ca bugetul alocat armatei britanice să nu ajungă la 2%, un obiectiv propus de NATO în acest sector, conform The Telegraph.
Unii oficiali britanici consideră că invazia continuă a Rusiei în estul Ucrainei arată că bugetul militar trebuie să fie menţinut la un nivel ridicat pentru a transmite un mesaj “simbolic” preşedintelui rus Vladimir Putin.
Între timp, un ziar rusesc a susţinut că a descoperit un document secret de strategie care recomanda Kremlinului să divizeze Ucraina şi să absoarbă regiunile ucrainene pro-ruse chiar înainte ca fostul preşedinte ucrainean să fi fugit din ţară în timpul protestelor pro-europene care au zguduit Kievul în 2014.
Novaya Gazeta a susţinut că “planul” pentru anexarea Crimeei a fost transmis administraţiei prezidenţiale a lui Putin în perioada 4-12 februarie 2014, cu cel puţin cu 10 zile înainte ca Viktor Ianukovici, pe atunci liderul Ucrainei, să găsească refugiu în Rusia.
Ziarul a publicat părţi ale documentului, care cerea Kremlinului să “se joace cu ambiţiile centrifuge ale diferitelor regiuni ale Ucrainei, cu scopul de a iniţia, într-o formă sau alta, alăturarea zonelor estice ale ţării la Rusia”.
De asemenea, documentul susţine că Uniunea Europeană doreşte să preia controlul asupra Ucrainei şi că Rusia trebuie să intervină în intriga geopolitică a comunităţii europene pentru a menţine un oarecare control asupra gazoductelor ce trec prin Ucraina şi pentru a evita pierderile pe pieţele energetice din Europa centrală şi de sud.
Novaya Gazeta bănuieşte că documentul a fost pregătit cu ajutorul lui Konstantin Malofeiev, un binecunoscut om de afaceri pro-Kremlin care are legături cu rebelii pro-ruşi din Ucraina, deşi acesta a negat orice implicare.
Mai mult, exerciţiile militare de miercuri ale Rusiei şi NATO au loc pe fondul unui acord de pace firav în estul Ucrainei, unde rebelii pro-ruşi se luptă din aprilie 2014 cu trupele guvernamentale.
În ciuda semnării acordului de pace de la Minsk în 12 februarie, paramilitarii susţinuţi de Rusia şi-au continuat asalturile asupra poziţiilor ucrainene şi au ocupat oraşul strategic Debalţevo.
Miercuri, armata ucraineană a declarat că nu a suferit nicio pierdere în 24 de ore pentru prima dată în câteva săptămâni, existând mici speranţe că acordul de pace va rezista până la urmă.
Dar, în mod contradictoriu, există mari temeri că rebelii separatişti au luat în vizor oraşul port Mariupol, a cărui ocupare ar putea duce la crearea unei punţi de legătură între Crimeea, pe care Moscova a anexat-o unilateral în martie 2014, şi Rusia continentală. Pentru realizarea acelui lucru ar fi nevoie ca forţele rebele să ocupe mai întâi Mariupol şi apoi să se deplaseze înspre vest, cu aproximativ 300 km către Crimeea, moment în care rebelii vor întâlni cel mai probabil o rezistenţă puternică din partea armatei ucrainene şi a grupurilor partizane înarmate care se pregătesc pentru război, a declarat Steven Pifer, fost ambasador al SUA în Ucraina în perioada 1998-2000.
S-ar putea, totuşi, ca Rusia să nu susţină o astfel de mişcare îndrăzneaţă, fiind conştientă de riscurile şi obligaţiile implicate. “Cred că ruşii înţeleg că a merge dincolo de punctul în care se află acum înseamnă că vor fi costuri suplimentare, atât în ceea ce priveşte pierderile ruseşti cât şi în privinţa reacţiei internaţionale mai dure”, a continuat Pifer.
Forţa combatantă a NATO (ISAF) urma să-şi coboare steagul la cartierul general din Kabul, duminică, după 13 ani de război în Afganistan, într-o ceremonie care marchează retragerea sa definitivă dintr-o ţară devastată în continuare de o insurecţie violentă, relatează AFP.
NATO a comunicat detalii despre această ceremonie abia în ultimul moment, duminică, din cauza ameninţării atentatelor sau atacurilor armate ale talibanilor, care au vizat capitala afgană în mai multe rânduri în ultimii ani.
La 1 ianuarie misiunea “Susţinere Hotărâtă” vizând ajutorarea şi formarea armatei afgane, va prelua ştafeta, cu 12.500 de oameni, de la misiunea de luptă a ISAF, care a pierdut 3.485 de militari din 2001 încoace.
Drapelul ISAF va fi coborât duminică, la Kabul, dar talibanii nu depun armele.
“Cei 13 ani de misiune americană şi NATO au fost un eşec absolut în Afganistan. Ceremonia de astăzi (duminică) este eşecul lor”, a declarat pentru AFP Zabihullah Mujahid, un purtător de cuvânt al insurgenţilor.
El a repetat condiţiile impuse de către talibani în vederea oricăror negocieri de pace. “Nu vom participa la negocieri de pace în prezenţa trupelor NATO în Afganistan”, a subliniat Mujahid.
Forţele de securitate afgane, din care fac parte 350.000 de oameni, asigură de-acum singure securitatea împotriva talibanilor, care au condus ţara în perioada 1996-2001.
ISAF a fost alcătuită din 130.000 de militari provenind din aproximativ 50 de ţări în 2011, perioada de vârf a angajării NATO în această ţară.
Ceremonia urmează să fie condusă de către generalul american John Campbell, comandantul ISAF, în incinta fortificată a cartierului general al forţei din Kabul. Niciun alt detaliu nu a fost făcut public duminică dimineaţa, din motive de securitate.
“În câteva zile, misiunea noastră de luptă în Afganistan se va încheia”, a declarat preşedintele Barack Obama în discursul pe care l-a susţinut de Crăciun. “Cel mai lung război pe care l-am purtat se va încheia în mod responsabil”, a adăugat el.
Pierderi grele
Însă violenţele recente, mai ales la Kabul, au subliniat imposibilitatea ca forţa internaţională să pună capăt insurecţiei talibanilor.
Potrivit ONU, numărul victimele civile a crescut cu 19% în 2014, la sfârşitul lui noiembrie înregistrându-se 3.188 de morţi.
Poliţia şi armata afgane au suferit pierderi grele, de peste 4.600 de morţi, în cursul primelor zece luni din 2014, pierderi mai mari decât au suferit împreună ţările contributoare NATO din 2001.
Din 2001, ajutoare în valoare de miliarde de dolari au fost cheltuite de către comunitatea internaţională în Afganistan, dar cu o eficienţă relativă, având în vedere corupţia endemică din ţară.
În 2014, alegerile prezidenţiale – care ar fi urmat să prezinte o ţară reconciliată, cu o tranziţie democratică fără fisură – au fost marcate de acuzaţii de fraudă şi o confruntare periculoasă între cei doi candidaţi din turul doi şi susţinătorii lor.
Ashraf Ghani a obţinut până la urmă victoria împotriva rivalului său Abdullah Abdullah, dar cei doi, care urmau să formeze un Guvern “de uniune naţională”, nu au ajuns încă la un acord prin care să numească noi miniştri, la trei luni de la învestirea preşedintelui.
La rândul lor, talibanii speră să profite de acest vid politic pentru a rămâne pe o poziţie de forţă, în cazul unor eventuale negocieri cu noul Guvern.
Atacurile talibanilor comise în ultime săptămâni la Kabul au vizat domicilii ale unor rezidenţi străini, convoaie diplomatice, autobuze ale armatei afgane şi Centrul Cultural Francez.
Fostul preşedinte Hamid Karzai (2001-2014) a deschis negocieri preliminare cu talibanii, dar acestea au eşuat anul trecut.
Până la sfârşitul lui 2015, trupele americane din Afganistan vor fi reduse la jumătate. La sfârşitul lui 2014, va mai exista doar o “forţă reziduală” pentru a proteja Ambasada de la Kabul.
Însă Statele Unite vor continua să furnizeze o susţinere aeriană afganilor şi ar putea să intervină în mod direct în cazul unei avansări rapide a talibanilor.
Azi, la Târgu Mureş, Kelemen Hunor, liderul UDMR, formaţiune politică membră în toate formulele de guvernare ale României post-decembriste, a afimat deschis ceea ce nici măcar Laszlo Tokes nu îndrăznise să spună în public: Trebuie să continuăm pe această cale pas cu pas pentru a recupera pământul natal. Această alianţă (UDMR) a fost creată acum 25 de ani ca să lucreze pentru noi şi după 25 de ani e nevoie de această alianţă.
Deja lucrurile sunt foarte grave şi, dacă mai există instituţii responsabile în ţara asta, ar trebui să reacţioneze, aşa cum ar trebui să se auto-sesizeze organismele în a căror sarcină stă apărarea intereselor fundamentale ale poporului român şi a ordinii sale constituţionale. Sigur, e vorba despre o declaraţie politică sau, cel puţin, cu siguranţă, aşa va suna replica apărării care ştie că scuza asta a mers de fiecare dată, acoperind spaima fiecărei echipe de guvernare din cele care s-au succedat la Palatul Victoria că nu dispuneau de susţinerea parlamentară necesară pentru a mai putea supravieţui unei moţiuni de cenzură. Asta a fost permanenta ameninţare a UDMR-ului, aşa şi-a negociat influenţa, cu asta a ameninţat pe toţi puternicii momentului, aşa şi-a garantat puterea, privilegiile şi astfel a acoperit ceea ce acum este mărturisit pentru prima oară în public: intenţia de a-şi lua pământul înapoi.
Este cumplit de grav că asemenea vorbe se spun într-un stat membru NATO şi UE. Este infinit mai grav că această intenţie nu este impusul unei iniţiative de moment sau unui entuziasm pasager, ci, iată, face parte integrantă din intenţia fundamentală pentru care a fost creată organizaţia politică respectivă.
Dacă aşa stau lucrurile, atunci prima întrebare este şi o solicitare urgentă de lămuriri din partea celui care, până mai ieri, a fost viceprim-ministru al Guvernului României condus de domnul Victor Ponta şi care, în mod limpede, îşi reneagă acum atât de proaspăta legătură de sânge politică pentru a face loc trecerii bruşte de partea cealaltă, complet opusă. Exact în stilul obişnuit al jocului cu care ne-au obişnuit de atâta timp. Întrebarea urgentă este de a se şti cu exactitate care ar fi, din punctul de vedere al UDMR-ului, acele pământuri pe care doreşte să le ia înapoi.
Asta şi pentru că, acum câteva zile, acelaşi UDMR transmisese că nu este deloc interesat să susţină proiectul Ţinutului Secuiesc. Minţea atunci? Nu cred.
Mai degrabă e vorba de o construcţie cu o arhitectură mai complexă din care eventuala sacrificare publică momentană a Ţinutului Secuiesc permite lansarea temei cu mult mai importante, de-abia aceasta esenţială, cea de recuperare totală a pământurilor despre care ei spun că au aparţinut maghiarilor.
Foarte interesant este şi momentul ales, cel al unei tranziţii de putere la Cotroceni şi al incertitudinilor legate de ce mai poate să facă şi cu cine un PSD unde se dezvoltă un război fratricid care capătă proporţiile unui genocid. Totul corelat cu explozia spaţiului din vecinătatea de est a României, explozie provocată tocmai de apariţia temei autonomiei teritoriale pe bază etnică, cea susţinută acum de Rusia, ţara mare prietenă şi mai nou total-aliată a Ungariei, plus a partidelor de extremă-dreapta din Europa.
Şi atunci? Păi, tehnic vorbind, este momentul ideal pentru ca Ungaria, prin reprezentanţii săi politici de nivelul cel mai înalt, să anunţe tema grijii materne pe care patria-mumă o va acorda tuturor etnicilor săi – iar etnicii aceştia, orinde ar fi ei situaţi în bazinul carpatic, să viseze să dea cât mai rapid un răspuns coerent prin negarea Tratatului de la Trianon şi constituirea unei Ungarii Mari.
Imposibil? Poate spuneţi dumneavoastră asta, dar visul acesta există, este argumentat de ani de zile în toate forurile politice, mesajul este repetat de ONG-uri, în reuniuni internaţionale şi acum rostit cum nu se mai poate mai clar şi în România.
Ce poate el genera? Din nefericire pentru noi toţi, toate perspectivele sunt deschise. Orice se poate inflama, oricând, pentru că acest tip de afirmaţii este vehicolul purtător de conflicte cel mai uşor şi mai rapid accesabil şi care poate influenţa în timp extrem de scurt o masă foarte mare de oameni. Tocmai de asta, trebuie lămurit urgent conţinutul mesajului domnului Kelemen Hunor, trebuie spus ce se doreşte exact în contextul actual atât de complicat al dezvoltărilor politice interne şi internaţionale.
Şi să ne lămurim foarte bine şi aceste lucruri trebuie spuse din nou, foarte clar: nu se poate să existe, din partea nimănui, un mesaj cum că, într-o ţară independentă şi suverană, cu statutul pe care-l avem recunoscut în alianţele politice şi militare din care facem parte, ar exista intenţa să se ia pământul înapoi, fără ca asta să provoace, direct, o stare de conflict. Asta vrea cineva? Este acel cineva atât de dement să împingă într-atât de departe politicăreala de doi bani şi demagogia naţionalist-populistă încât să creeze o situaţie de explozie în interiorul UE şi NATO? Care este poziţia celor din PPE faţă de acest tip de mesaj care seamnă extrem de bine cu un fitil gata să fie aprins în apropierea butoiului etren de pulbere pe care l-au reprezentat şi încă îl mai reprezintă Balcanii?
Sper din tot sufletul să nu fi fost decât o scăpare regretabilă, gravă, deci cu atât mai regretabilă, pentru care UDMR-ul să-şi ceară scuze în faţa naţiunii române. Dacă afirmaţia respectivă este însă în continuare asumată de liderii politici ai acestei formaţiuni politice, interesant, foarte intersant şi urgent va fi să vedem dacă mai există în România aceasta a noastră cineva, la nivel instituţional, gata să de o replică imediată şi pe măsură.
articol preluat de pe http://adevarul.ro/
![Jean-Paul Laurens, Le Pape Formose et Étienne VII ("Papa Formosus şi Ştefan al VII-lea]"), 1870 - foto: ro.wikipedia.org](https://www.unitischimbam.ro/wp-content/uploads/2016/04/Papa-Formosus---i---tefan-al-VII-lea.jpg)
![Ștefan Foriș (n. maghiară Fóris István 9 mai, 1892, Tărlungeni, Brașov – d. 1946, București; pseudonim: Marius) a fost un activist și jurnalist comunist de origine maghiara[1] din România și Ungaria. În perioada 1940-1944, Foriș a fost secretarul general al PCR - foto; ro.wikipedia.org](https://www.unitischimbam.ro/wp-content/uploads/2016/04/--tefan-Fori--.jpg)
