Articole

(Constantin Balaban) Aportul albinelor sălbatice la polenizarea culturilor agricole ajunge la miliarde de dolari (studiu)

articol – AGERPRES/(AS — autor: Constantin Balaban, editor: Oana Tilică)

Aportul pe care albinele sălbatice îl au în polenizarea culturilor agricole este evaluat la peste 3.250 de dolari (2.880 de euro) pe hectar anual, potrivit unui studiu publicat, marți, în revista Nature Communications, transmite AFP.

Pe ansamblu, contribuția albinelor sălbatice la sistemul alimentar mondial este evaluată la ‘miliarde de dolari’ subliniază autorii studiului, care au urmărit timp de trei ani peste 90 de proiecte cu privire la polenizare derulate în 1.394 de câmpuri din întreaga lume. În total, au fost urmărite peste 74.00 de albine din mai mult de 785 de specii.

Concluzia studiului este că aportul albinelor sălbatice este de 3.251 de dolari pentru fiecare hectar de cultură, iar cel al coloniilor de albine domestice de 2.913 dolari per hectar.

De asemenea, studiul arată că doar 2% din speciile de albine sălbatice sunt responsabile pentru 80% din culturile polenizate de albine la nivel mondial.

În SUA, principala specie de albine sălbatice este Bombus impatiens, iar în Europa este albina bondar (Bombus lapidarius). Celelalte specii de albine sunt importante pentru ecosistem, dar mai puțin pentru agricultură.

‘Specii rare și amenințate pot juca un rol economic mai puțin important, dar aceasta nu înseamnă că protecția lor este mai puțin importantă’, a subliniat David Kleijn, profesor la Universitatea din Wageningue (Olanda), care a condus aceste studii, insistând pe importanța menținerii biodiversității în sânul speciilor.

În Europa, la fel ca și în America de Nord, albinele, în special cele domestice, producătoare de miere sunt afectate de mai mulți ani de o diminuare semnificativă a numărului de colonii, cauza principală fiind pesticidele, dar și virușii sau paraziții.

Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), aproximativ 80% dintre speciile de plante cu flori sunt polenizate de insecte, precum și de păsări sau lilieci. Începând de la cacao și cafea și până la numeroase soiuri de fructe și legume, cel puțin o treime din recoltele mondiale depind de acești lucrători neplătiți, subliniază FAO.

În 2005, valoarea economică a polenizării a fost estimată la 153 miliarde de euro, adică 9,5% din producția alimentară mondială destinată omului.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro

(Magda Manea) “Wear Blue, Tell Two!”, pe 8 iunie, de Ziua Mondială a Oceanelor

foto – stiri.tvr.ro (facebook)
articol – Magda Manea – stiri.tvr.ro

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/

Oamenii de pe toată planeta sărbătoresc şi manifestă respect faţă de oceane, cele care formează o reţea prin care noi toţi suntem interconectaţi. Acest eveniment a fost recunoscut oficial de Naţiunile Unite pe 8 iunie 2008, şi în fiecare an se desfăşoară sub teme diferite.

Inima Planetei  - foto - stiri.tvr.ro (worldoceansday.org)

Inima Planetei – foto – stiri.tvr.ro (worldoceansday.org)

În 2015, tema este “Healthy oceans, healthy planet”.

Oceanul este inima planetei şi aşa cum inima pompează sângele în tot corpul uman, aşa şi oceanele fac legătura între toţi oamenii planetei, indiferent unde se află.

Oceanul reglementează clima, hrănește milioane de oameni în fiecare an, produce oxigen, este casa a nenumărate specii de vieţuitoare, oferă medicamente importante, și mult mai mult de atât! În scopul de a asigura sănătatea și siguranța comunităților noastre și a generațiilor viitoare, este imperativ să avem grijă de ocean, pentru că şi el are grijă de noi.

Sănătate tuturor depinde de un ocean curat şi productiv. Sub tema “oceane sănătoase, planetă sănătoasă”, toţi sunt încurajaţi să se concentreze asupra propriilor acțiuni.

Nuclear Science and Ocean Acidification

“Trebuie să ne asigurăm că oceanele continuă să îndeplinească nevoile noastre, fără a le compromite pe cele ale generațiilor viitoare. Ele reglează climatul planetei și sunt o sursă importantă de nutriție. Suprafața lor asigură comerțul mondial, în timp ce adâncimile lor deține soluții actuale și viitoare la nevoile energetice ale omenirii.“ este mesajul secretarului general al Naţiunilor Unite, Ban Ki-moon

Şi ca toate acestea să se poată întmpla, îndemnul la nivel mondial este “Wear Blue, Tell Two!” – să purtăm, pe 8 iunie, cel puţin un articol vestimentar albastru şi să anunţăm măcar două persoane ce sărbătorim.

De ce sărbătorim oceanele

Să nu uităm că, în fiecare zi, luăm contact cu o părticică din ocean;

Să nu uităm că oceanele sunt plămânii planetei, cei care dau cea mai mare parte din oxigenul pe care îl respirăm;

Pentru conştientizarea impactului pe care acţiunile noastre îl are asupra oceanelor;

Pentru a dezvolta o mişcare de sprijinire a vieţii acvatice;

Pentru a mobilize populaţia într-un proiect de gestionare durabilă a Oceanului Mondial.

Sunt o sursă importantă de hrană şi medicamente.

World Oceans Day 2015

Oceanele în cifre

Oceanele acoperă trei sferturi din suprafaţa Pământului, reprezintă 97% din apa Pământului, și 99% din spațiul de locuit de pe planeta, ca volum;

Peste trei miliarde de oameni depind de biodiversitatea marină și a coastelor;

La nivel global, valoarea de piață a resurselor și industriilor marine și costiere este estimată la 3.000 de miliarde de dolari pe an sau aproximativ 5 la sută din PIB-ul mondial;

Oceanele conțin aproape 200.000 de specii identificate, dar numărul real se ridică la milioane;

Oceanele absorb 30% din bioxidul de carbon produs de oameni;

Oceanele sunt cea mai mare sursă de proteine, cu mai mult de 2,6 miliarde de oameni depinzând de ocean, ca principală sursă de proteine;

Fiinţele marine deserves, direct sau indirect, peste 200 de milioane de oameni;

Subvențiile pentru pescuit contribuie la epuizarea rapidă a multor specii de pești și împiedică eforturile de a reglementa domeniul piscicol, ducând la pierderea a 50 de miliarde de dolari anual în SUA.

40% din oceanele lumii sunt puternic afectate de activitățile umane, inclusiv poluarea, pescuitul necontrolat și pierderea habitatelor costiere.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/

(Lelia Bretan) India: Canicula s-a soldat până în prezent cu peste 2.200 de morți

foto – lemonde.fr
articol – AGERPRES/ (AS — editor: Lelia Bretan)

Canicula care durează de câteva săptămâni în India a provocat moartea a peste 2.200 de persoane, au anunțat duminică autoritățile, în contextul în care ploi răzlețe îi fac pe indieni să spere că valul de căldură va lua sfârșit.

foto - agerpres.ro

foto – agerpres.ro

Furtuni au afectat duminică statele Andhra Pradesh și Telangana din sudul țării, precum și capitala New Delhi, cele mai lovite de caniculă, transmite AFP.

Însă momentul de respiro ar putea fi scurt fiindcă se anunță temperaturi de aproape 45 de grade Celsius în următoarele zile în cele mai afectate regiuni din sudul, vestul și nordul Indiei, conform acelorași surse.

“Numai în statul Andhra au murit 1.636 de persoane”, a declarat AFP un înalt oficial, Tulsi Rani. Alte 541 au pierit în statul vecin, Telangana, din cauza caniculei.

Sute de persoane, îndeosebi din rândul celor mai sărace, mor anual în India ca urmare a valurilor de căldură. Însă 2015 se dovedește a fi al doilea cel mai ucigător an din istoria țării și al cincilea cel mai fatal pe ansamblul planetei, potrivit cifrelor furnizate de EM-DAT, bază de date internațională asupra catastrofelor naturale. În 1998, 2.451 de persoane au murit în timpul celei mai ucigătoare canicule din istoria Indiei, potrivit datelor EM-DAT.

În India valul de căldură se instalează când temperatura maximă atinge 45 de grade Celsius sau când este mai mare cu 5 grade Celsius decât media anilor precedenți. Musonul, fenomen așteptat cu nerăbdare, ar urma să ajungă în câmpiile aride din nordul țării peste câteva săptămâni, încheie AFP.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

(video) Delta Dunarii – paradisul aproape pierdut

foto preluat de pe romaniapozitiva.ro
articol preluat de pe youtube.com

Un film produs de Mediana Communication pentru Asociatia Salvati Dunarea si Delta, cu finantare POS Mediu (2013).

Scenariul Dan Ratiu, Regia Ioana Dorobantu si Dan Ratiu, Imaginea Cristian Ilea, Rafael Vasilcin, Mihai Patrascu, Montajul Constantin Buta, Muzica Electric Brother Producator Dan Ratiu Manageri de Proiect SDD Roxana Schiopu si Laura Zaharia

sursa – https://www.youtube.com

(video) Imagini aeriene minunate ale Antarcticii

foto – green-report.ro
articol – Cornelia Gaie – green-report.ro

Un regizor suedez a filmat nişte cadre extraordinare în Antarctica, de la imagini izolate ale altor oameni aflaţi pe marginea unor aisberguri la grupuri de balene care străpung suprafaţa apei.

Regizorul, Kalle Ljung, a mers în această călătorie împreună cu tatăl său, în vârstă de 73 de ani, şi a filmat tot ce au văzut în excursia lor cu ajutorul unui quadcopter DJI Phantom.

articol preluat de pe http://www.green-report.ro/

(video) Imagini specataculoase cu cel mai activ vulcan din Hawaii

foto si articol - independent.md

Fotograful Lance Page a reuşit să surprindă, într-o filmare de excepţie puterea vulcanului Kilauea, cel mai activ din Hawaii.

Imaginile surprinse de acesta cu vulcanul care a apărut în urmă cu 300.000-600.000 de ani sunt cu totul spectaculoase.

„Nu am găsit nicăieri în lume un loc care să ceară atât de mult respect şi conştientizare a mediului natural. Frumuseţea nebănuită şi sentimentul neliniştilor de pericol au fost uimitoare şi au pus atât de multe lucruri în perspectivă. Kilauea chiar mi-a schimbat viaţa”, explică Lance Page, potrivit descopera.ro.

Page adaugă, totodată, că pentru locuitorii din Hawaii lava pe care o vedem în imagini este considerată a fi zeiţa focului, cunoscută sub numele de „Pele”.

articol preluat de pe http://independent.md/

(video) Fenomen spectaculos. Furtună de nisip în Bărăganul buzoian

foto – captura video – tvr.ro
articol – tvr.ro

În Bărăganul buzoian, mai exact între comuna Smeeni şi Oraşul Pogoanele a apărut un fenomen spectaculos – o furtună de nisip. Perdeaua de nisip se înalţă la peste 10 metri şi e vizibilă de la câţiva kilometri distanţă.


Mai grav este că pâcla roşiatică este extrem de periculoasă pentru şoferi, care sunt nevoiţi să meargă aproape un kilometru pe un drum cu vizibilitate redusă.

Specialiştii spun că fenomenul apare în zona terenurilor agricole afectate de eroziune şi poate fi stopat doar prin plantarea de perdele forestiere.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/

Peste 100 de delfini eşuaţi pe o plajă din Japonia

Localnicii încearcă să salveze delfini eşuaţi pe o plajă din Hokota, nord-est de Tokyo, Japonia, 10 aprilie 2015. (Captură Foto) – epochtimes-romania.com
articol – Andrei Popescu – epochtimes-romania.com

Echipele de salvare depun mari eforturi pentru a salva peste 130 de delfini care au eşuat vineri dimineaţă pe o plajă din localitatea Hokota, din prefectura Ibaraki, la 100 de kilometri nord-est de Tokyo, conform presei locale.

“Vedem în general un cetaceu sau două eşuate pe plajă în fiecare an, însă este probabil pentru prima dată când descoperim peste 100 pe plajă”, a declarat un paznic de coastă pentru AFP. În 2011, aproximativ 50 de delfini au eşuat pe o plajă din aceeaşi prefectură.

Mai mulţi pompieri, membri ai pazei de coastă şi ofiţeri de poliţie au turnat apă peste delfinii eşuaţi pentru a preveni uscarea pielii lor. Totuşi, câţiva delfini au murit în timp ce alţii au fost grav răniţi, a raportat AFP.

Deşi echipele de salve au încercat să transporte o parte din delfini înapoi în ocean, cu ajutorul unor curele, valurile i-au împins pe cei mai mulţi înapoi pe plajă, conform rapoartelor media.

Deşi încă nu se ştie cauza exactă a eşuării delfinilor, savanţii au declarat anterior că sonarele cu frecvenţă joasă şi medie folosite de ambarcaţiunile militare s-ar putea să fi interferat cu sistemul de ecolocaţie al delfinilor, dezorientându-i şi afectându-le abilitatea de a naviga, conform International Business Times.

articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com/

Codul Silvic trebuie să interzică taierile rase

foto – nonguvernamental.org
articol – greenpeace.org

Noul Cod Silvic este în dezbatere de aproape doi ani.
În acest timp, pădurile României dispar într-un ritm alarmant: 3 hectare/oră.
Cere parlamentarilor să adopte un Cod Silvic care să protejeze pădurile. În prezent, varianta propusă conține articole care facilitează tăierile ilegale de arbori și fragmentarea pădurilor.

Cere parlamentarilor să adopte un Cod Silvic care să interzică tăierile la ras, care să descurajeze tăierile ilegale, care să redea atribuțiile Jandarmeriei de a aplica sancțiuni silvice și care să permită încadrarea furtului de lemn ca infracțiune (sau ca faptă penală) indiferent de volumul de lemn furat.

Semnati aici http://www.greenpeace.org/romania/ro/campanii/paduri/Activitati/interziceti-taierile-rase/