nimic găsit
Ne pare rău, nu de posturi potrivit criteriilor
Evenimente
Articole
Diaspora revine Acasa! 10 August 2019, TOTI in Piata Victoriei!
Diaspora revine Acasa! 10 August 2019, TOTI in Piata Victoriei!
foto si articol preluate de oe www.facebook.com
A mai ramas foarte putin pana la 10 August 2019. Aproape nimic nu s-a schimbat, cu exceptia faptului ca Dragnea intrat la puscarie.
In continuare, insa, ii avem pe Tariceanu, Dancila, Serban Nicolae, Nicolicea, Iordache, Plesoianu, iar lista poate continua.
In continuare, dosarul 10 August este nerezolvat, ba mai mult, a fost mutat la DIICOT, acolo unde PSD si-a pus omul de incredere in urma cu aproximativ 1 an jumatate.
Tocmai din cauza acestor lucruri, pe 10 August 2019 ne vedem din nou in Piata Victoriei, iar programul este urmatorul:
In urma discutiilor cu mai multe persoane implicate, acesta va fi programul general al protestului din 10 august:
1) Adunarea incepe inca de la primele ore ale diminetii in Piata Victoriei
2) La ora 17, ne mutam cu totii in Piata Revolutiei, la sediul MAI, de unde la ora 19 va incepe un mars spre Piata Victoriei.
Traseul marsului este urmatorul: ora 19 – Plecare de la sediul MAI, din Piata Revolutiei – sediul DIICOT (calea Grivitei) – Guvern (pe calea Victoriei)
sunt in jur de 2 kilometri, iar timpul estimat este de jumatate de ora
Link eveniment mars 10 August: https://www.facebook.com/events/913105435701210/
3) Odata ajunsi in Piata Victoriei, ne unim cu celelalte zeci de mii de romani ce ne vor astepta acolo deja.
Eveniment principal: https://www.facebook.com/events/279940292692942/
Eveniment secundar: https://www.facebook.com/events/384206042220937/
De altfel, ne puteti ajuta in continuare cu donatii pentru promovarea evenimentelor:
1) Bancar
IBAN: RO56BTRLRONCRT0490655301
NUME: Prună Vlad-Ionut
2) PayPal: paypal.me/luptamro
6 august 2019 – Primăria Capitalei a aprobat organizarea manifestaţiei de pe 10 august din Piaţa Victoriei
Primăria Capitalei anunţă că a aprobat organizarea unei manifestaţii pentru data de 10 august în Piaţa Victoriei.
Conform Biroului de presă al municipalităţii, manifestaţia e organizată de Tomescu Tommy Joul, în calitate de reprezentant al Grupului de Acţiune Civică Diaspora pentru România.
Ministrul interimar al Afacerilor Interne, Mihai Fifor, a făcut, marţi, un apel către participanţii la protestul anunţat pentru data de 10 august să manifesteze în mod paşnic şi respectând legea, el subliniind că România este un stat european, în care cetăţeanul are dreptul să se exprime în mod liber.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Preşedintele AEP se va întâlni pe 19 august cu reprezentanţii asociaţiilor civice care doresc promovarea votului în străinătate
Scrisoare deschisa catre AEP și MAE
foto preluat de pe www.votstrainatate.ro
articol preluat de pe www.facebook.com
9 august 2019 – Preşedintele AEP se va întâlni pe 19 august cu reprezentanţii asociaţiilor civice care doresc promovarea votului în străinătate
Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Constantin-Florin Mituleţu-Buică, va avea pe 19 august, la ora 10.00, o întâlnire cu reprezentanţii a 29 de organizaţii nonguvernamentale şi grupuri civice care au redactat o scrisoare deschisă prin care solicită intensificarea măsurilor de promovare a votului în străinătate.
Conform unui comunicat AEP, întâlnirea de vineri dintre preşedintele autorităţii şi reprezentanţii asociaţiilor nu a mai avut loc, deoarece liderii organizaţiilor nu au putut fi prezenţi. Drept urmare, întrevederea a fost reprogramată.
“AEP aduce la cunoştinţa opiniei publice faptul că astăzi, 9 august, nu a participat niciun reprezentant al celor 29 de asociaţii civice invitate de preşedintele AEP la o discuţie pe tema problemelor ridicate de acestea în scrisoarea deschisă adresată luni, 5 august 2019, atât Autorităţii, cât şi Ministerului Afacerilor Externe (MAE). În dimineaţa zilei de 9 mai, unul dintre semnatarii scrisorii deschise, preşedintele asociaţiei Rezist Zurich, a solicitat reprogramarea întâlnirii peste 10 zile, motivând că termenul a fost prea scurt, iar pentru semnatarii din diaspora deplasarea la Bucureşti a fost greu de realizat din punct de vedere logistic“, se arată în comunicatul AEP.
(…)
“Preşedintele AEP, Constantin-Florin Mituleţu-Buică, transmite celor 29 de asociaţii civice preocupate de votul românilor din străinătate la alegerile prezidenţiale din acest an că rămâne deschis dialogului şi că va da curs oricărei invitaţii venite din partea acestora, în ţară sau în străinătate, la o dată agreată de reprezentanţii lor“, se mai arată în comunicat.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
9 august 2019 - Conferinta de presa AEP a inceput cu un repros la adresa celor 29 de asociatii civice pentru absenta de la intalnirea cu AEP si MAE, anuntata vag in pe site AEP. Constantin-Florin MITULEŢU- BUICĂ a raspuns in limbaj de lemn intrebarilor punctuale referitoare la slaba promovare de catre oficialitati a site-ului www.votstraianatate.ro. S-a ascuns dupa degete intrebat fiind de ce nu a invitat prin direct email reprezentantii asciatilor civice la dialog.
5 august 2019 – Scrisoare deschisa catre AEP și MAE
Grupurile civice sunt preocupate de imbunatatirea procesului electoral. Scrisoarea de mai jos a fost redactata si trimisa catre autoritatile statului in dimineata zilei de 5 August.
Stimate dle Președinte Constantin-Florin Mituleţu-Buică,
Stimată dnă Ministru Ramona-Nicole Mănescu,
Grupurile civice și ONG-urile semnatare sunt preocupate în general de respectarea drepturilor și libertăților consacrate atât de Constituția României, cât și de reglementările Uniunii Europene și interesate în particular, de respectarea dreptului la vot al românilor, oriunde s-ar afla. Apreciem publicarea în timp real a statisticilor privind cererile de vot în secția de votare și a cererilor de vot prin corespondență, publicate pe www.votstrainatate.ro.Apreciem ca pozitivă și inițiativa unor ambasade/consulate de a se întâlni recent cu reprezentanți ai asociațiilor românilor din diaspora.
În prima săptămână, de la lansare, am monitorizat informațiile publicate în timp real pe www.votstrainatate.ro și am constatat următoarele. Media zilnică a înscrierilor pentru votul în secția de votare este de aproximativ 470, iar media zilnică a înscrierilor pentru votul prin corespondență este de aproximativ 425 de persoane. Un calcul probabilistic demonstrează că dacă media de interes pentru înregistrarea pe site a cetățenilor cu drept de vot se păstrează, până la împlinirea termenului limită de înscriere, atunci pe 11 septembrie 2019, se vor fi înscris aproximativ 21.600 la votul în secția de vot și aproximativ 19.500 de cetățeni la votul prin corespondență. Conform datelor centralizate de MAE de la misiunile diplomatice, în lume sunt 5.6 milioane de români, dintre care 700.000, cu pașapoarte CRDS, așa după cum informează AEP . Raportat la numărul cetățenilor români cu drept de vot din diaspora ne dăm seama că cifra finală nu va reflecta nevoia reală de prezență la vot a cetățenilor, așa după cum se cunoaște din istoricul ultimelor scrutine.
Am corelat cele de mai sus cu demersurile noastre de promovare a înscrierii pe www.votstrainatate.ro în comunitățile în care ne desfășurăm activitatea și ne-am dat seama că ceea ce se întâmplă este insuficient. Puterea noastră de impact este inferioară posibilităților reale pe care le au instituțiile pe care le reprezentați în calitate de autorități ale statului.
Procedura electorală propusă de AEP este nouă și insuficient cunoscută. Apreciem că informațiile de interes public și comunicarea dinspre instituțiile statului pot fi îmbunătățite. Invocăm dreptul constituțional al cetățenilor români la informație. Potrivit art. 31 alin. (2) din legea fundamentală, „Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice”. Invocăm și Codul de bune practici în materie electorală al Comisiei de la Veneția, care specifică în mod clar obligația autorităților de a informa cât mai bine cetățenii. Invocăm totodată nevoia reală de bună organizare a procesului electoral în diaspora și vă solicităm să dispuneți îmbunătățiri ale informațiilor publicate pe site, plecând de la următoarele cerințe, identificate de noi:
1. Promovarea de urgență – de către instituțiile pe care le reprezentați – a beneficiilor înregistrării la vot pe site-ul www.votstrainatate.ro. Demersul dumneavoastră ar avea un impact mult mai mare, deoarece ați putea folosi canale media de comunicare diverse, precum difuzarea de mesaje de interes public, reglementată de CNA, flyere distribuite la graniță, afișe la sediile MAE sau ale ambasadelor și consulatelor României, inclusiv prin parteneriat cu instituții omoloage ale statelor în care diaspora românească trăiește; sau alte asemenea.
2. Publicarea în timp real pe site-ul www.votstrainatate.ro de date adiționale, prin adăugarea informațiilor suplimentare despre înscrișii per țară/regiune/localitate. Informațiile să fie ușor de accesat, de înțeles și de interogat informatic, atât pentru votul în secția de votare, cât și pentru votul prin corespondență. Acest lucru va permite celor interesați să promoveze site-ul AEP în interiorul comunităților de rezidență.
3. Publicarea pe site a informațiilor referitoare la probabilitatea de a exista înregistrări de cereri duble de la persoane unice. Prin cereri duble înțelegem că una și aceeași persoană ar putea să se înscrie, pentru siguranță, atât pentru votul în secție, cât și pentru votul prin corespondență. Existența acestor înregistrări duble ar putea crea nevoi artificiale, dar publicarea informației ar putea ajuta la mitigarea riscului de supra-dimensionare, prin tactici transparente de comunicare publică.
4. Transmiterea de informații legate de demersurile MAE de a organiza secții de votare în diaspora, atât în sedii proprii, precum consulate/ambasade, cât și în sedii obținute prin parteneriat cu autorități locale în care se înregistrează nevoia de prezență la vot a minimum 100 de români cu drept de vot.
5. Susținerea asociațiilor civice active în țară și diaspora să organizeze din timp acțiunile de identificare și completare a resurselor umane necesare în secțiile noi de votare în străinătate, prin focalizarea cu precădere în acele orașe din afara țării în care AEP constată un număr mare sau foarte mare de cereri pentru înființarea de noi secții de vot. Este știut că cerința de resurse umane în raport de numărul total de zile de votare pentru 3 zile de vot + 1 de pregătire + 1 de raportare, este dificil de acoperit, exclusiv cu personal din ambasade sau consulate. Este cu atât mai greu de administrat, cu cât s-a anticipat organizarea a două tururi de scrutin.
Exprimăm cerințele de mai sus, deoarece dorim să venim în ajutorul instituțiilor statului, despre care considerăm că sunt interesate să organizeze eficient secțiile de votare, prin evitarea formării de cozi interminabile la secțiile de votare, așa cum s-a întâmplat în ultimii ani.
Dumneavoastră veți fi identificat și alte pârghii adiționale instrumentelor propuse de noi pentru buna organizare a alegerilor din noiembrie 2019. Noi dorim să susținem prin resurse specifice societății civile limitarea disfuncționalităților cauzate de insuficiența secțiilor de vot cu care diaspora s-a confruntat din 2016 încoace. Nu ne putem însă substitui instituțiilor statului responsabile cu organizarea procesului electoral.
Vă rugăm să acționați cu celeritate în implementarea propunerilor noastre, știut fiind că până la împlinirea termenului limită de înscriere pe site mai sunt 5 săptămâni, iar pentru organizarea efectivă a alegerilor mai sunt aproximativ 4 luni.
Cu considerație,
Grupurile civice și ONG-urile semnatare, din diaspora și din țară:
● #activAG Piteşti (membru al platformei civice Contract România)
● #Rezist Milano (membru al platformei civice Contract România)
● #Rezistența
● Acțiunea Civică Galați
● Asociația Platforma România 100
● Asociația Aradul Civic (membru al platformei civice Contract România)
● Asociația ”Rezist Zürich” (membru al platformei civice Contract România)
● Asociația Voci pentru Democrație și Justiție – VeDem Just
● Canada Save Roșia
● Corupția Ucide
● Diaspora Franța Solidară cu România
● DUAR
● Inițiativa România (membru al platformei civice Contract România)
● Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei (membru al platformei civice Contract România)
● Protestatari Pro Democrație Londra
● Reset Iași (membru al platformei civice Contract România)
● Rezist Bilbao
● Rezist Budapesta
● Rezist Dublin
● Rezist Galați
● Rezist Ingolstadt. Și eu sunt din România
● Rezist Lyon
● Rezist Marseille
● Rezist WMW
● Rezistența din Diaspora
● Ștafeta Steagului Uniunii Europene (membru al platformei civice Contract România)
● Un Timbru pentru Dreptate
● Voluntari în Europa (membru al platformei civice Contract România)
● Umbrela Anticorupție Cluj
articol preluat de pe www.facebook.com
(Cristina Andrei) Românii din Diaspora şi noua Lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului
Românii din Diaspora şi noua Lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului
articol de Cristina Andrei
5 iunie 2018
Cristina Andrei – foto preluat de pe www.linkedin.com
PREMISE. Ni se pregăteşte o nouă Lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Românii din Diaspora se tem că li se vor confisca sumele de peste 2000 euro trimise în ţară
Pe 31 mai a.c., Guvernul României a anunţat aprobarea unui Proiect de Lege privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Presa românească susţine că acesta cuprinde o reglementare (deja celebră de acum) care ar obliga românii din Diaspora să justifice banii trimişi în ţară.
Proiectul de Lege a ajuns la Consiliul Legislativ (CL) de pe lângă Parlamentul României (Dosar 570/2018). Nici Guvernul, nici CL nu prezintă pe site-ul lor cuprinsul acestui proiect, care nu a ajuns până acum pe masa Parlamentului.
Variantele de proiect propuse de Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) se găsesc pe site-ul acestei instituţii şi sunt în număr de trei: un proiect datând din ianuarie 2018, care prevede obligaţia raportării remiterilor de bani în valoare de minimum 1000 euro, un proiect care datează din martie a.c., în care pragul minim este ridicat la 2000 euro şi un altul mai recent, din mai 2018, în care pragul minim este coborât la 500 euro. Se pare că la Guvern şi la CL a ajuns proiectul din martie, care reglementează obligaţia raportării remiterii prin transfer bancar a sumelor de minimum 2000 de euro, deci acest proiect îl voi avea în vedere mai jos.
Ceea ce le-a scăpat din vedere jurnaliştilor, mai cu voie, mai fără voie, sau doar pentru că se grăbesc să ia cu copy-paste şi nu se documentează mai departe, este faptul că obligativitatea raportării către ONPCSB a unor tranzacţii în valoare mai mică (min. 2000 euro) sau mai mare (min. 10.000 euro) revine anumitor entităţi raportoare, clar definite de proiectul de lege. Acestea sunt reprezentate de persoanele fizice, juridice şi construcţiile juridice, prevăzute la art. 5 din proiectul de lege, care include între aceste entităţi raportoare: instituţiile financiare, administratorii de fonduri de pensii private, furnizorii de jocuri de noroc, auditorii contabili autorizaţi, cenzorii, evaluatorii, consultanţii fiscali, financiari, contabili sau de afaceri, persoane care exercită profesii juridice liberale (notari, avocaţi, executori judecătoreşti etc.), prestatori şi furnizori de servicii pentru persoane sau construcţii juridice, agenţii şi dezvoltatorii imobiliari, ONG-uri şi orice persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial (Art. 5, al. 1, lit. a-i), precum şi “alte persoane fizice, persoane juridice şi construcţii juridice comercializează bunuri, în măsura în care efectuează tranzacţii în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele” (Art. 5, lit. j).
Persoanele fizice sau juridice enumerate mai sus (entităţile raportoare) au obligaţia de a transmite un raport pentru activitate suspectă către ONPCSB, indiferent de suma bunurilor sau fondurilor despre care entităţile raportoare “cunosc, suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că provin din infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului” (Art. 6, al. 1).
De asemenea, aceste entităţi raportoare sunt obligate să raporteze şi tranzacţiile “care nu prezintă indicatori de suspiciune” – şi anume tranzacţiile în numerar în sumă deminimum 10.000 euro (echivalent în lei) (Art. 7, al. 1). Dacă tranzacţiile se fac prin intermediul unei instituţii de credit sau financiare (ex.: bancă) atunci respectivei instituţii îi revine obligaţia de a raporta tranzacţiile în sumă minimă de 10.000 euro (sau echivalent în lei) (Art. 7, al. 2), excepţie făcând activitatea de remitere bani.
Cât priveşte activitatea de remitere bani, “entităţile raportoare vor transmite Oficiului rapoarte privind transferurile de fonduri a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 2000 euro” (Art. 7, al. 5).
NOTĂ: Legea actuală (L 656/2002 actualizată) stabileşte plafonul sumei minime a tranzacţiei de raportat la 15.000 euro şi nu cuprinde prevederi speciale pentru remiterea de bani (adică un plafon mai mic, cum preconizează actualul proiect de lege)
Cum se “traduc” cele de mai sus şi ce nu s-a străduit nimeni să ne explice?
- Indiferent de valoarea unei tranzacţii, dacă entitatea raportoare suspectează că banii provin din infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului, entitatea respectivă este obligată să raporteze tranzacţia către Oficiu.
- Orice tranzacţie – în numerar sau prin transfer bancar – în sumă de minimum 10.000 euro (echivalent în lei) va fi obligatoriu raportată la Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor. În cazul în care tranzacţia se efectuează printr-o instituţie financiară (ex.: bancă), acea instituţie va înainta raportul către ONPCSB.
- Nimeni nu trebuie să-şi justifice banii: dacă o persoană din afara ţării trimite bani în România, această lege nu o obligă să justifice provenienţa banilor
- Raportarea tranzacţiilor/transferurilor/remiterilor de bani (de min. 10.000 euro sau min. 2000 euro, după caz) se face de către anumite entităţi raportoare prevăzute de lege, deci: dacă o persoană fizică din afara ţării trimite bani în România, această lege nu o obligă să raporteze nimic, nicăieri.
- Conform acestei legi, singura categorie de persoane fizice obligate să înainteze un raport către ONPCSB sunt acele persoane care comercializează bunuri, dacă efectuează tranzacţii în numerar de minimum 10.000 euro (echivalent în lei).
- În cazul specific al remiterii de bani către un destinatar din România, instituţia prin care se face remiterea va înainta un raport către ONPCSB, dacă suma remisă este de minimum 2000 euro.
Pentru definiţia remiterii de bani, proiectul de lege ne trimite la OUG 113/2009 privind serviciile de plată (Art. 5, pct. 27), care dă următoarea definiţie:
“Remitere de bani – serviciu de plată prin care fondurile sunt primite de la plătitor, fără crearea unui cont de plăți pe numele plătitorului sau al beneficiarului plății, cu scopul unic de a transfera o sumă echivalentă beneficiarului plății sau unui alt prestator de servicii de plată care acționează în numele beneficiarului plății, și/sau prin care fondurile sunt primite în numele beneficiarului plății și sunt puse la dispoziția acestuia“.
Este vorba, aşadar, de serviciile de plăţi care nu presupun crearea unui cont – deci servicii de tipul celor furnizate de Money Gram, Western Union, Poşta Română (prin Mandat poştal internaţional) etc. Dacă efectuaţi plăţi/încasări de minimum 2000 euro prin acest tip de serviciu, instituţiile care asigură acest serviciu vor înainta un raport către ONPCSB.
CONCLUZII. Ce trebuie să ştie românii din Diaspora şi apropiaţii lor din ţară. Ce raportăm, ce justificăm, ce se confiscă?
Din toate cele de mai sus, românii din Diaspora care trimit bani acasă, precum şi destinatarii din ţară ai acestor bani trebuie să reţină următoarele:
- Banii trimişi/primiţi nu trebuie justificaţi (cum ne informează Gândul.info sau Observator.tv), nici nu vor fi confiscaţi pentru nejustificarea lor, dacă tranzacţiile se încadrează în limitele legii (adică banii nu provin din infracţiuni şi nu au legătură cu finanţarea terorismului)
- Expeditorul sau destinatarul nu trebuie să raporteze tranzacţia la ONPCSB
- Dacă transferul se face prin bancă, implicând conturile bancare ale expeditorului/destinatarului, atunci banca va raporta tranzacţia la ONPCSB dacă suma este de minimum 10.000 euro
- Dacă remiterea de bani se face prin furnizori de servicii de plată (ex.: Money Gram, Western Union, Poşta Română etc.), care nu solicită crearea unui cont de plăţi, atunci respectivii furnizori vor raporta această remitere către ONPCSB, dacă suma este de minimum 2000 euro.
- Prevederile preconizatei legi nu se referă doar la transferuri financiare transfrontaliere (primire/trimitere bani din/în străinătate), ci şi la cele de pe teritoriul ţării (ex.: dacă un expeditor trimite bani din Bucureşti către un destinatar din Iaşi)
- În cazul în care entitatea raportoare (banca, furnizorul de servicii de plată etc.) suspectează că banii dintr-o tranzacţie provin din infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului, respectiva entitate este obligată să înainteze un raport la Oficiu, indiferent de suma tranzacţiei (nu se ţine cont de vreo sumă minimă).
NOTĂ CĂTRE CITITORI:
Aşa cum am subliniat de multe ori, nu sunt jurist, sunt doar o persoană interesată şi implicată, care face efortul să caute şi să găsească, să citească şi să înţeleagă diverse acte normative, împărtăşind apoi cu ceilalţi rezultatele acestui efort.
Prin urmare, vă invit şi pe dumneavoastră să parcurgeţi textul proiectului şi să aduceţi completări sau alte contribuţii pe marginea lui. Ne-ar prinde bine ochiul şi părerea unui jurist!
Mulţumim pentru implicare!
USR Diaspora cere menținerea școlilor romanești din Ucraina
USR Diaspora cere menținerea școlilor romanești din Ucraina
foto si articol: usr.ro
9 septembrie 2017
USR Diaspora condamnă noua lege a educaţiei pe care Rada ucraineană a votat-o pe 5 septembrie 2017. Această lege are ca efect desfiinţarea şcolilor cu predare în limba română şi anularea dreptului românilor din Ucraina de a beneficia de învăţământ în limba maternă în licee şi facultăţi. Acest drept fusese recunoscut de statul ucrainean atât prin legislația internă, cât şi prin angajamentele internaţionale asumate de Ucraina.
Ucraina şi-a asumat oficial dreptul minorităţilor de a folosi limba lor în învăţământ prin:
- aderarea la Convenţia-Cadru a Consiliului Europei privind protecţia minorităţilor naţionale şi Recomandarea nr. 1201 (1993) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la un protocol adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului;
- Tratatul de bază româno-ucrainean semnat în 1997;
- aspirația de cooperare şi aderare la UE a Ucrainei, sprijinită până acum necondiţionat de România, care implică necesitatea respectării drepturilor omului şi ale minorităţilor, aspecte ce se regăsesc atât în Politica Europeană de Vecinătate, cât și între criteriile de aderare la UE.
Menţionăm totodată că pentru perioada 2014-2020 Ucraina beneficiază de diverse fonduri europene însumând peste 11 miliarde de euro, precum şi de numeroase măsuri politice şi economice favorabile ei care au fost întotdeauna sprijinite fără rezerve de România, în pofida numeroaselor încălcări ale tratatului româno-ucrainean şi ale normelor internaţionale privind minorităţile.
În consecință, USR Diaspora cere Guvernului român nu doar să condamne în termenii cei mai fermi această lege, ci şi să ia măsurile necesare pentru a stopa implementarea ei. Cerem Guvernului şi politicienilor români să:
- notifice instituțiile UE privind aceste încălcări şi să ceară sancţionarea Ucrainei, de exemplu prin sistarea unor fonduri destinate acestei țări;
- notifice Consiliul Europei privind încălcarea angajamentelor Ucrainei, şi să ceară o poziţie a acestui for pentru situaţia ivită;
- să renunţe la sprijinul necondiţionat oferit Ucrainei până acum în drumul său european, şi să condiţioneze de acum înainte acest sprijin de reforme concrete conforme normelor europene şi respectării tratatului româno-ucrainean. Cu această ocazie, Guvernul român trebuie să ceară inclusiv renunţarea de către Kiev la clasificarea artificială a românilor în români şi moldoveni;
Mai mult decât atât, de-a lungul timpului, diverşi politicieni şi diplomaţi români au fost puşi la curent cu repetatele abuzuri faţă de minoritatea românească din Ucraina. Aceştia, însă, nu au luat măsuri nici la nivel bilateral, nici european. Recent, în luna august 2017, cu numai câteva săptămâni înainte de votarea noii legi a Educației, ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstârnac, declara, conform părții ucrainiene, cu ocazia unor întâlniri oficiale la Kiev, inclusiv cu ministrul educaţiei Lilia Grynevyci, că “România este mulţumită de nivelul asigurării drepturilor minorităţii române din Ucraina”.
USR Diaspora cere sancţionarea politicienilor incompetenţi şi nepăsători la nevoile minorităţilor române din afara granițelor, inclusiv prin disponibilizarea acestora din funcţiile publice pe care le ocupă.
articol preluat de pe: usr.ro
(stiri.tvr.ro) 10.000 de investitori pentru România. Oamenii de afaceri vor sa aducă diaspora acasă (video)
Conferinta “Repatriot – Romanian Bussiness Leaders”
foto (captura) si articol: stiri.tvr.ro
19 octombrie 2015
Oamenii de afaceri vor sa aducă diaspora acasă. S-au întâlnit cu români care trăiesc şi muncesc în Spania şi au încercat să-i convingă să se întoarcă şi să investească în România. Le-au explicat, în detaliu, cum se poate construi o afacere de succes. O corespondenţă externă de Felix Damian.
“Deci avem un interes. Interesul nostru e ca România…să nu rămânem fără vecini acasă. Ne uitam în stânga, ne uităm în dreapta şi ne-ar plăcea să găsim oameni asemenea nouă”, a spus
Organizaţia non-guvernamentală Romanian Bussiness Leaders din România vrea să atragă 10.000 de investitori români din străinătate. Sub numele Repatriot, mai mulţi oameni de afaceri au făcut un turneu prin Europa şi au organizat întâlniri cu românii interesaţi să se întoarcă acasă.
Şi noi, ca oameni de afaceri, ne dorim să avem lângă noi cât mai mulţi antreprenori, cât mai mulţi oameni care creează plusvaloare, care ştiu să muncească serios şi românii din Spania u învăţat să muncească serios aici în Spania, a declarat Marcel Bostan
Românii din Spania sunt interesaţi să revină acasă, dar acum analizează cu mare grijă toate aspectele unei asemenea mutări. Mulţi români se tem însă că motivele pentru care au fost nevoiţi să plece România încă nu au dispărut, dar au speranţa că situaţia se va îmbunătăţi.
Peste 3 milioane de români trăiesc în Europa, iar în 2014 numai românii din Spania au trimis acasă 800 de milioane de dolari.
Romanian Bussiness Leaders a organizat conferinţe la Dublin, Londra, Roma şi în Spania, la Valencia şi Madrid, şi a stabilit contacte cu sute de români interesaţi să investească acasă.
articol preluat de pe: http://stiri.tvr.ro/
Românii uitați din Bulgaria
Romani in straie populare din zona Vidinului
foto si articol – cersipamantromanesc.wordpress.com
22 februarie 2010
Romani in straie populare din zona Vidinului – foto – cersipamantromanesc.com
Daca in Ucraina sau Serbia comunitatile de romani sunt recunoscute – fie macar si partial – in Bulgaria prezenta romaneasca este negata cu vehementa de autoritati.
Incepand cu anul 1965, la recensamintele bulgaresti nu a mai fost introdusa categoria de romani.
Cu jumatate de gura, unii oficiali de la Sofia accepta existanta a circa 1000 de vlahi in regiunea Vidinului – desi vorbitori de limba romana, pot fi gasiti de-a lungul intregii granite romano-bulgare.
Membra in Consiliul Europei si in Uniunea Europeana, Bulgaria a adoptat un sistem legislativ pentru protejarea drepturilor minoritatilor.
Insa, in cele mai multe cazuri, aceste legi nu sunt respectate – mai ales cand vine vorba de romani.
Demografie
Conform primului recensamant al populatiei, din 1905, in Bulgaria traiau 80.000 de romani. Cinci ani mai tarziu, in 1910, numarul lor ramasese neschimbat. O scadere importanta s-a inregistrat dupa primul razboi mondial: recensamantul din 1920 consemna existenta a 57.312 romani in Bulgaria.
In doar sase ani, insa, minoritatea romaneasca si-a depasit dimensiunile ante-belice, ajungand la 83.746 – potrivit recensamantului din 1926.
Tendinta a fost, insa, brusc intrerupta.
Recensamantul din 1934 marcheaza un moment de cotitura. In doar opt ani, numarul romanilor din Bulgaria s-a redus inexplicabil.
Astfel, daca, in 1926, in regiunea Vidin erau inregistrati 42.414 romani, la recensamantul din 1934 mai erau consemnati aici doar 1213.
Ultima mentiune oficiala a romanilor in documentele bulgaresti dateza din 1965, cand au fost inregistrati doar 6000.
Ultimul recensamant, din 2001, nu cuprinde categoria romani.
Trebuie semnalat faptul ca la acest recensamant au fost inregistrati 156.119 cetateni la categoriile „altii” (69.204), „fara etnie” (62.108) si „necunoscuta” (24.807).
In lipsa unor statistici oficiale, organizatiile neguvernamentale ale romanilor din Bulgaria afirma ca in 35 de sate din zona Vidinului exista populatie vorbitoare de limba romana.
In lipsa unui recensamant, cifra reala este supusa impreciziei.
Educatia in limba materna
Legislatia Bulgariei ar permite invatamantul in limba materna pentru comunitatile romanesti, insa, din pacate, acest lucru nu s-a intamplat pana acum cu sprijinul autoritatilor bulgare. Constitutia Bulgariei prevede (la art. 36 – 2) ca „cetatenii a caror limba materna nu este bulgara au dreptul sa studieze in si sa foloseasca propria limba alaturi de studiul obligatoriu al limbii bulgare”.
De asemenea, Legea Invatamantului afirma (la articolul 8 – 2) ca „Elevii a caror limba materna nu este bulgara, pe langa studiul obligatoriu al limbii bulgare, au dreptul sa studieze in limba lor materna in afara scolii de stat din Republica Bulgaria sub protectia si controlul statului”.
Singura institutie care asigura predarea unor ore in limba romana este Liceul Romanesc din Sofia, cu doua ore de limba pe saptamana, avand statutul de limba straina.
In ciuda acestor prevederi legale, nu exista o forma continua de predare a limbii romane pentru cetatenii bulgari de origine romana.
La initiativa organizatiilor neguvernamentale ale romanilor din Bulgaria, au fost infiintate cateva cursuri de predare a limbii romane in afara programei scolare – cum ar fi cazul scolii generale „P.R. Slaveicov” din Vidin.
Mai mult, exista inpermanenta pericolul inchiderii scolilor de stat cu predare in limba bulgara din satele locuite de romani – cum s-a intamplat in septembrie 2004, cand autoritatile bulgare au vrut sa desfiinteze scolile din satele Delaina si Rabrovo – sate locuite de romani – motivand ca nu exista destui elevi pentru mentinerea acestor institutii de invatamant.
Exista, insa, posibilitatea pentru etnicii romani din Bulgaria sa studieze in Romania, pe baza burselor oferite de statul roman.
Mass-media in limba materna
Legislatia bulgara permite existenta presei in limba materna a minoritatilor nationale – articolul 12 al Legii radioului si televiziunii arata ca:
„Programele radio si de televiziune vor fi emise in limba oficiala in conformitate cu Constitutia Bulgariei si pot fi transmise in alta limba daca (…) sunt destinate cetatenilor bulgari a caror limba materna nu este bulgara”.
La articolul 49 al aceleiasi legi se arata ca: „Radioul si televiziunea nationala bulgare vor produce programe nationale si regionale (…), programe adresate cetatenilor a caror limba materna nu este bulgara, inclusiv in limba lor materna”.
In ciuda acestor prevederi legale, in Bulgaria nu exista programe de radio sau de televiziune in limba romana, destinate comunitatilor romanesti.
Incepand cu anul 1993, la Vidin a aparut ziarul in limba romana „Timpul” – un proiect al Asociatiei Vlahilor din Bulgaria.
Publicatia a avut o aparitie neregulata din cauza lipsei fondurilor. In prezent, la Vidin mai apare in limba romana revista „AVE”, editata de Uniunea Etnicilor Romani din Bulgaria – avand si ea o aparitie neregulata din aceleasi motive.
Practicarea religiei in limba materna
Legislatia actuala a Republicii Bulgaria nu interzice in mod expres practicarea religiei in limba materna. Insa, pana in acest an, nu a fost posibila tinerea serviciului religios in limba romana.
Incercarile de a sluji in limba romana ale parintelui Valentin Tvetanov din Rabova au fost intampinate cu ostilitate de autoritatile religioase de la Sofia.
Totusi, pe 28 martie 2007, Mitropolitul Vidinului, Domitian, a acordat libertatea de a se tine slujbe in limba romana in bisericile de sub jurisdictia sa unde exista comunitati romanesti.
Activitatea organizatiilor neguvernamentale
In Bulgaria functioneaza mai multe organizatii neguvernamentale ale romanilor. In luna octombrie 1991 s-a constituit Comitetul de initiativa pentru infiintarea „Asociatiei Vlahilor din Bulgaria” (AVB).
Initial, autoritatile bulgare au refuzat inregistrarea acestei asociatii, inregistrare care s-a produs totusi la 30 aprilie 1992 – in urma unui proces.
Incercarile de constituire de filiale ale asociatiei in alte localitati sau de a pune bazele unor structuri organizatorice locale, au generat iritarea si adversitatea autoritatilor bulgare care, in mod constant si consecvent, au tergiversat formalitatile legale.
Incepand cu anul 2002, a fost infiintata o noua asociatie a romanilor din Bulgaria, denumita „Comunitatea romanilor din Bulgaria”. De asemenea, in anul 2003 a fost infiintata Uniunea Etnicilor Romani din Bulgaria (AVE).
Aceasta asociatie a adresat in luna mai a acestui an Consiliului Europei si Comisiei Europene o scrisoare in care enumera nerespectarea drepturilor sale de catre statul bulgar. Asociatiile romanesti din Bulgaria organizeaza anual un festival de dansuri populare la Vidin, festival care a ajuns la editia a X-a in anul 2007.
Atitudinea publica fata de comunitatea romaneasca
Desi nu au existat pana acum acte de agresiune la adresa etnicilor romani din Bulgaria, totusi presa de limba bulgara publica periodic articole defaimatoare la adresa romanilor.
Este cazul ziarului „NIE” din Vidin, care in numarul din 1 aprilie 2007 a comparat comunitatea romanilor cu o haita de vampiri.
De asemenea, publicatiile de limba bulgara sustin ca in Bulgaria nu ar exista romani, ci vlahi.
Stema Tribaliei cu deviza : Sacra Sapientia Fortitudo Tribalia – foto – cersipamantromanesc.com
Publicat de Dr. I. F. Gheorghiev pe pagina electronică a Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria – AVE.
articol preluat de pe https://cersipamantromanesc.wordpress.com
(Elena Dumitru) Adevărul despre români şi unguri (documentar)
foto – adevarul.ro
articol – Elena Dumitru – adevarul.ro
3 decembrie 2013
N-am găsit familie de români din Ungaria care să ne spună că nu s-a adaptat. Toate trăiesc în armonie alături de unguri. Chiar şi o familie care, din cauza discriminării de la şcoală, a fost nevoită să-şi trimită fiica înapoi în România. Familia Bunea s-a mutat aici în august. Cu doi copii şi fără nimic care să-l mai lege de România, Florin, fost angajat al CFR, spune că mai degrabă are încredere în unguri, „cu care te legi la suflet”.
Au un nivel de trai mai ridicat decât românii, cei mai mulţi trăiesc din agricultură şi sunt mândri de gospodăriile lor. Toţi sunt conştienţi de beneficiile pe care le au datorită paşaportului maghiar. Unii mai vin în vacanţe când şi când în România, „tare proaste-s străzile, dar şi prin Ungaria mai găseşti drumuri proaste”.
Cam atât îi mai leagă de ţara de dincolo de Tisa, că rudele s-au dus pe rând, iar ei le-au adus şi îngropat în Ungaria, unde pot vedea de mormintele lor. Pentru ceea ce-au vrut cu adevărat din România, au găsit soluţii: şi-au făcut abonamente la furnizori de cablu, dar nu vor toate posturile de televiziune, ci doar Etno, Hora, Taraf, Favorit şi Trinitas.
*** „Case ieftine Ungaria” – aşa au căutat pe Google Florin şi Adriana Bunea, în iulie 2013. Trăiseră peste 40 de ani în judeţul Prahova. Lucrau în Câmpina, el la Căile Ferate Române, ea la o firmă de construcţii. Primele rezultate oferite de motorul de căutare le-au indicat localitatea Méhkerék (Micherechi, în română). În august se mutaseră deja acolo alături de cei doi copii, unul de şase ani, celălalt de 16. N-au cetăţenie ungară, nu ştiu deloc limba, nu au rude sau cunoştinţe acolo.
Decizia n-a fost luată nici din teribilism, nici din impulsivitate. După câteva ciocniri neputincioase cu sistemul de sănătate din România, când fiul cel mic a avut ceva probleme, familia Bunea a decis că-n România nu se mai poate. Patru luni mai târziu, ne primesc pe noi în curtea cu gazon a unei case mari, noi, o curte suficient de mare încât să încapă în spate şi un solar.
Îşi vând legumele în România
Care-i prima impresie despre unguri?
„Ca fraţii noştri! Mai rău e un român ca ungurii! Ungurii? Vă legaţi la suflet cu ei! Sunt nişte oameni civilizaţi, n-am cuvinte, n-am cuvinte…”, spune Florin.
Şi-au ridicat singuri solarul cumpărat cu 1.000 de euro de la Oradea la fel, tot cu ajutorul internetului şi sub supravegherea periodică a viceprimarului Bertold Netea şi a vecinilor, mereu gata c-un sfat.
„Vă spun sincer, au făcut o muncă perfectă, pe când un micherechean nu face aşa”, spune Netea. Au vândut deja prima producţie de roşii şi castraveţi, parţial în Ungaria – doar pe lângă Micherechi sunt vreo trei fabrici de conserve, parţial în pieţe din România şi, când i-am lăsat noi, făceau planuri pentru a începe să vândă şi flori.
„Nu s-a obişnuit”
La fel de entuziastă era şi familia Igaş (foto), în urmă cu 13 ani, când s-a mutat din România alături de cei doi copii, Naniana, de patru ani, şi Timotei, care se pregăteşte acum de clasa a IX-a. Între timp li s-a mai alăturat Ruben, născut în Ungaria. Locuiau înainte în Dumbrăviţa de Codru din judeţul Bihor, unde mai au şi acum câteva rude.
Printre ele şi Naniana, care a insistat până când părinţii au lăsat-o să se întoarcă în România. „Nu s-a obişnuit”, ne spune mama ei, şi-apoi ne povesteşte cu patos cum profesorul de limba română de la şcoală prefera să premieze mereu alţi copii, din comunitatea istorică de români, şi pe Naniana o trecea cu vederea – mama sa crede că se întâmpla aşa pentru că era româncă din România. Nici cu colegii nu era totul lapte şi miere.
„Vinituri”
Aşa că fata s-a întors acasă, la bunicii din partea mamei, face în continuare şcoală şi nu se gândeşte să mai vină în Ungaria. „Aşadar decizia asta, de a vă muta aici, v-a rupt familia?” „Da”, răspunde fără să stea pe gânduri mama fetei. Din partea soţului nu mai au rude în România.
„Şi vă gândiţi vreodată să vă mai întoarceţi în România?” Bărbatul ezită, însă femeia este categorică: „Nu. Niciodată”. Şi orice urmă de Naniana a dispărut din ochii ei. Doar Timotei ce se foieşte, el recunoaşte că s-a gândit la România, mai ales în ultimul an. Trebuie să-şi aleagă un liceu. El vrea să se facă fotbalist, părinţii nu prea l-ar lăsa, e greu, e nevoie de sponsori, iar băiatul şi-a cântărit şansele luând în calcul şi mutarea înapoi în România.
Problemele Nanianei n-au fost unice. Comunitatea istorică de români din Ungaria este închisă şi reticentă faţă de „vinituri” – românii care au venit aici după căderea comunismului. Preotul Ioan Bun, care slujeşte la biserica ortodoxă română din Micherechi, povesteşte că a fost numit astfel de cel puţin două ori, o dată de un alt preot ortodox, altă dată de un enoriaş.
Bunicul din Bihor a murit acum patru ani, l-am adus aici şi l-am înmormântat. Acolo n-avea cine să aibă grijă de mormânt.
familia Igaş din Micherechi
Sat „rămas”, salvat de agricultură
Familia Iova face parte din comunitatea istorică de români şi locuieşte de când se ştie în Micherechi. Acum, satul a mai „urcat”, dar, când erau ei tineri, acum 20-25 de ani, satul era „foarte rămas” – de la expresia „rămas în urmă”. Tot ce-au făcut oamenii aici au ridicat datorită agriculturii – majoritatea familiilor din Micherechi trăiesc din producţia de legume din solare.
Omul care „i-a primit pe toţi românii care ajungeau la Micherechi”
Dumitru Bîgu a ajuns în Micherechi din oraşul Solca, judeţul Suceava, imediat după Revoluţie. Unul dintre fraţii lui mai mari reuşise să fugă aici de pe vremea lui Ceauşescu şi s-a stabilit mai întâi la Chiticaz, apoi „a auzit de un alt sat, tot de români, şi s-a mutat aici, la Micherechi”. Dumitru venise să stea două săptămâni la fratele lui, dar n-a mai plecat.
Şi-a cunoscut soţia, pe Eriko, româncă din comunitatea istorică. S-au căsătorit în 1993, cu binecuvântarea tatălui acesteia, un bărbat mărunţel, cu păr alb, pomeţii roşii de soare şi ochi mici şi rotunzi care te urmăresc din primul hol al casei familiei Bîgu, dintr-o fotografie cu doliu în colţ. Acestui om i-a rămas vorba că era „tare deschis cu toţi românii, el i-a primit pe toţi care ajungeau din România”, ba chiar a insistat să umble la rândul lui prin ţara vecină, a ajuns până la Suceava, vizitând comunităţi penticostale sub supravegherea securiştilor.
articol preluat de pe http://adevarul.ro/
Adevărul despre români şi unguri
O echipă de jurnalişti a mers în Ungaria şi a stat de vorbă cu românii de acolo. Le-a aflat problemele, le-a ascultat limba, a văzut cine sunt şi cum trăiesc. Apoi, s-a întors în România, în judeţul Harghita. Acolo a încercat să-i înţeleagă pe ungurii din România. Adevărul vă prezintă povestea celor două comunităţi fără ţară într-un documentar în premieră pentru mediul online românesc.
sursă – https://www.youtube.com
(Iulia Modiga) Flashmob inedit al Diasporei: Pe 5 iulie ne vedem la Marea Adunare Națională (foto)
Diaspora Sanxenxo -Pontevedra Spania
foto – infoprut.ro
articol – Iulia Modiga – infoprut.ro
Iulia Modiga – foto – facebook.com/iulia.modiga
28 iunie 2015
Diaspora din zeci de orașe ale lumii a adresat un mesaj în contextul împlinirii a 75 de ani de la ocupația sovietică a Basarabiei, nordului Bucovinei și Ținutului Herța.
Prin intermediul unui flashmob, românii de pe ambele maluri ale Prutului, plecați în afara granițelor celor două state românești, au compus un mesaj comun referitor la anexarea teritorială din 28 iunie 1940, precum și la Marea Adunare Națională care va avea loc la Chișinău pe 5 iulie: ,,A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominației rusești. (Mihai Eminescu ) Basarabia e Pământ Românesc. Dacă-mi scoateți ochii.. și nici atunci nu recunosc că Basarabia e rusească. (Petre Tuțea) 28 iunie 1940 – ziua ocupației ruso-sovietice a Basarabiei românești. Noi nu uităm! Pe 5 iulie ne vedem la Marea Adunare Națională, în Chișinău! 28.06.2015”.
articol preluat de pe http://infoprut.ro/
Diaspora Paris-Franța – foto – infoprut.ro
Diaspora Finlanda – foto – infoprut.ro
Diaspora Roma -Italia – foto – infoprut.ro
Diaspora Verona-Italia – foto – infoprut.ro
Diaspora Atena-Grecia – foto – infoprut.ro
Diaspora Elveția – foto – infoprut.ro
Diaspora Spania -Madrid – foto – infoprut.ro
Diaspora Macerata-Italia – foto – infoprut.ro
Diaspora Barcelona-Spania – foto – infoprut.ro
Diaspora Paris-Franta – foto – infoprut.ro
Diaspora Veneția-Italia – foto – infoprut.ro
Diaspora Dublin-Irlanda – foto – infoprut.ro
Diaspora Portogruaro-Veneția-Italia – foto – infoprut.ro
Diaspora Danemarca – foto – infoprut.ro
Diaspora Stuttgart-Germania – foto – infoprut.ro
Basarabia – foto – infoprut.ro
Diaspora Sanxenxo-Pontevedra Spania – foto – infoprut.ro
Diaspora Londra-Marea-Britanie – foto – infoprut.ro
Diaspora Washington -SUA – foto – infoprut.ro
Diaspora Gulf-Shores-Alabama-SUA – foto – infoprut.ro
România spune NU DEFRIŞĂRILOR. Dedicaţie pentru Iohannis: “Dacă nu vrei să-ţi pierzi slujba, nu te mai juca cu drujba”
foto si articol preluate de pe romaniacurata.ro
Mii de persoane și-au anunțat prezența la protestele de la sfârșitul acestei săptămâni, în aproape 40 de localități din țară și din diaspora. România Curată urmăreşte ce se întâmplă la proteste şi vă ţine la curent în timp real. La Cluj au fost peste 5.000 de oameni, la Bucureşti, circa 3.000. În restul oraşelor mari au fost sute de persoane care s-au alăturat protestului împotriva defrişărilor masive.
După ce mii de români au ieşit în stradă, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că problema defrişărilor ilegale va fi pusă pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), arătând că protestul de sâmbătă împotriva despăduririlor abuzive este unul perfect legitim. “Cred că protestul de astăzi împotriva despăduririlor abuzive este unul perfect legitim. Am hotărât ca această gravă problemă a defrişărilor ilegale să fie pusă pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a CSAT. Sunt convins că vom reuşi nu doar să stopăm fenomenul, dar şi că instituţiile statului îi vor identifica şi trage la răspundere pe cei vinovaţi”, a scris Iohannis pe Facebook.
Circa 3.000 de persoane s-au adunat în Piaţa Charles de Gaulle pentru a protesta împotriva despăduririlor abuzive. Protestarii strigă “Ieşi afară, Schweighofer din ţară”, “Nu corporaţia face legislaţia”, “Aşteptăm la DNA, fabrica de cherestea”, “Uniţi salvăm pădurile”, “Toate partidele ne taie pădurile”.
De asemenea, oamenii au venit cu drapeluri şi cu pancarte, având mesaje interesante: “Fiind băiet, defrişări cutreieram”, “Codru-i frate cu poporul, nu cu drujba şi toporul”, “România pierde 3 hectare de pădure pe oră”.
Liderii protestatarilor spun că manifestaţia este apolitică. “Aşa cum ne-am mobilizat pentru Roşia Montană şi împotriva exploatării gazelor de şist, aşa ne mobilizăm şi pentru păduri. Nu mai sacrificăm comunităţi locale pentru profitul unor companii. Putem mai mult decât să exportăm lemnul brut”, au spus la portavoce. În plus, aceştia au subliniat că dacă vor participa la proteste doar o mână de persoane mesajul va fi ignorat, dar dacă participă mai multe mii lucrurile se schimbă.
În jurul orei 17:15, protestatarii au plecat spre Piaţa Victoriei, strigând “Solidaritate”, “Împreună salvăm pădurile”. La 17:45, participanţii la manifestaţie au ajuns în piaţa unde se află sediul Guvernului României şi au scandat “Afară, cu mafia din ţară”, “Hoţii, hoţii” şi “Toate partidele ne-au furat pădurile”. Ei au intonat imnul naţional, au fluierat şi au huiduit. Următoarea oprire pentru protestatari este Palatul Cotroceni.
La Cotroceni, oamenii au strigat “Afară cu mafia din ţară”, “Mafia defrişează, Iohannis protejează”, “Toate partidele au tăiat pădurile”, “Hoţii, hoţii”, “Un copac de mai tăiaţi, o să ajungeţi spânzuraţi”. După ce au suflat în vuvuzele şi au huiduit, bucureştenii au spus că acesta este de abia începutul şi i-au făcut o dedicaţie preşedintelui Klaus Iohannis. “Ale, ale, dacă nu vrei să-ţi pierzi slujba, nu te mai juca cu drujb”. De la Preşedinţie, manifestanţii au plecat către Ministerul Mediului.
În jurul orei 20:30, protestarii au ajuns la Palatul Parlamentului. “Parlamentul vinovat, pentru codrul defrişat”, au strigat oameii. Preşedintele Klaus Iohannis fost a criticat la portavoce pentru decizia de a introduce în CSAT subiectul defrişărilor, cei prezenţi spunând că e un gest pentru a închide gura străzii. Ei au cerut o lege prin care minimum 33% din teritoriul României să fie împădurit şi să se interzică defrişarea şi furtul de lemne. Un nou protest de proporţii a fost anunţat pentru 5 iunie, Ziua mediului. (Catiuşa Ivanov)
cititi mai mult pe http://www.romaniacurata.ro/romania-spune-nu-defrisarilor-turul-protestelor-live-text-si-foto/
(Mircea Popescu) Fără reprezentare
articol - Mircea Popescu - mipopescu.wordpress.com
1 Mai 2015
Fără reprezentare
„Romanian Global News” prezintă un punct de vedere critic față de votul incalificabil al Parlamentului României de a respinge completarea art.8 din Legea cetăţeniei române nr.21/1991, republicată prin care românii din țările limitrofe României puteau să solicite cetățenia română.
Se subliniază, printre altele, că reprezentanții minorităților – ATENȚIE, având locuri ASIGURATE în Parlament – au făcut parte din tabăra, putem să-i zicem fără reținere,antinațională a celorlalți parlamentari ai rușinii naționale.
Oare este de mirare că s-a putut întâmpla așa ceva într-un Parlament în care românii de peste hotare nu sunt reprezentați adecvat?
În tot acest timp, se face mare tevatură de FORMA TEHNICĂ de votare în diasporă, fără să se abordeze și să se acționeze asupra principiilor de bază ale votului diasporei, vot care este SUB-reprezentativ (doar 4 deputați la câteva milioane de cetățeni români de peste hotare), este total NE-reprezentativ (spre deosebire de minoritățile din Parlament, diaspora este așa zis ”reprezentată” de partide) și, ca urmare, NE-semnificativ în susținerea românilor de peste hotare.
Rezultatul acestei parodii de reprezentare este perfect exemplificat în articolul din RGN.
Pe blogul ”Diaspora și Reîntregirea” am publicat numeroase propuneri legate de modificarea Legii Electorale pentru o reprezentare adecvată a românilor de peste hotare, cum este și ultimul articol pe această temă, ”Votul Diasporei”.
Dar, subiectul este ignorat atât de societatea civilă prin organizațțile sale, de mass-media și desigur de clasa politică cea mai interesată în ignorarea tendințelor independente ale diasporei și ale celorlalți cetățeni români de peste hotare. În schimb, categoriile amintite se simt lezate și iau o atitudine de paradă politicianistă VERBALĂ, doar când le convine, mai ales pentru a vâna voturi politice.
Și asta în timp ce au mură’n gură soluțiile practice de analizat și implementat.
Iată un subiect de reflecție și acțiune pentru Platforma Unionistă ”Acțiunea 2012”, Consiliul Unirii și pentru zecile de formații, organizații și asociații românești de peste hotare.
articol preluat de pe https://mipopescu.wordpress.com