Articole

(video) Dosar de politician: Umilința votului din 16 noiembrie în Diaspora

foto (captura video) si articol – b1.ro

Astăzi vorbim despre democrație și dreptul la vot, dar și despre mizeriile pe care le fac politicienii. Democrația nu însemnă să ai multe drepturi scrise pe hârtie, ci ca statul să îți poată asigura drepturile teoretice.

Românii din afara țării au fost umiliți (..) Procurorii DNA arestează papagali, însă nu se concentrează pe acest dosar al votului din diaspora, un dosar extrem de important pentru democrația din această țară.

Diaspora a devenit o forță electorală imensă. Liberalii au înțeles că e o oportunitate majoră și au încropit un proiect de lege. Problema e că niciun partid nu-și dorește în mod real legea, sau dacă și-o dorește, nu vrea să  funcționeze. Dacă legea intră de mâine în vigoare, PNL, PSD, UDMR vor pierde locuri în Parlament.

Dosar de politician-27 aprilie

articol preluat de pe http://www.b1.ro/

Votul Diasporei

articol – Mircea Popescu – mipopescu.wordpress.com

Odată la 4 ani pentru parlament și odată la 5 ani pentru președinție, se agită apele politice privind votul diasporei. Până atunci, ”silentio stampa”, românii de peste hotare nu există pentru lumea politică.
Eventual se pritocesc niște poziții verbale politice care să înșele populist pe românii din diasporă pentru un viitor vot partinic.

Odată cu scandalul cauzat recent de înghesuiala la secțiile de vot pentru prezidențiale, s-a activat propaganda politică prin folosirea cărnii de tun a diasporei, prevalându-se în mod populist de lipsa de cunoaștere a prevederilor Legii Electorale, modificată după 2004. Conform acestei legi organice, nu se mai pot înființa secții de votare decât în cadrul misiunilor diplomatice, nu cum se proceda înainte când acestea puteau exista în diverse alte locuri cu densitate mare de români: biserici, centre culturale, etc.

Partidele și însuși președintele României discută astăzi despre MODUL în care ar trebui votat, prin corespondență sau electronic.

Această discuție este o discuție stearpă atâta timp cât nu se atinge fondul problemei: reformarea din temelii a sistemului electoral pentru românii de peste hotare, cei din diasporă și cei din spațiul limitrof României.

În cazul în care se eludează măsurile reformatoare, devine evident că lumea politică nu dorește să-și piardă privilegiul de a mai câștiga niște locuri parlamentare care se cuvin de drept diasporei.

Dar să vedem ce ar însemna această reformă.

1. Numărul de votanți

Astăzi nu se cunoaște exact numărul de cetățeni români cu drept de vot aflați dincolo de hotare, atât în diasporă cât și în regiunile din jurul granițelor, inclusiv Basarabia.

De 25 de ani, numărul acestor români cu drept de vot este estimat la câteva milioane. Dar, ATENȚIE, autoritățile române consideră că în mod oficial acest număr este undeva în jurul a 400.000.
DA, ați citit bine, 400.000.

Și asta deoarece, conform normei de reprezentare de 1 deputat la 100.000 de locuitori, legislatorul român a decis că pentru toți românii votanți în afara granițelor sunt suficienți doar 4 deputați, respectiv 2 senatori. Deci 4 x 100.000=400.000.

In aceste condiții, chiar dacă se revine la sistemul de dinainte de 2004 al organizării stțiilor de votare și în alte locuri decât misiunile diplomatice, se pune întrebarea, câte stații de votare vor fi suficiente și, mai ales, ce facem cu românii care nu sunt cuprinși în acest număr fatidic de 400.000?

Soluția: elaborarea unei cărți de identitate națională pentru toți românii de peste granițe. În acest fel se poate face și un recensământ al acestora, iar funcție de rezultatul recensământului se poate restabili numărul de reprezentanți parlamentari conform unei cote de reprezentare mult mai echilibrată și realistă.

2. Reprezentarea parlamentară

Dacă, minoritățile naționale au grupul lor distinct, nu același lucru se petrece cu românii de peste hotare.
Intr-adevăr, alegerile din afara granițelor nu reușesc să creeze un grup parlamentar al acestor români. Cei aleși sunt doar piese în plus adăugate grupurilor parlamentare ale partidelor. Pe de altă parte, s-a observat că prin redistribuirea pe liste au fost aleși reprezentanți (politici) de pe locul doi sau trei, cu numai cateva zeci de voturi. Cu alte cuvinte a fost o parodie de alegeri.

În plus, sunt state în care activitatea partidelor din alte țări nu este permisă, așa cum este cazul Statelor Unite. În acest caz, cum se poate desfășura activitatea unor reprezentanți politici din România? Prin încălcarea legilor unor state și prin crearea, la extremis, a unor tensiuni diplomatice?

Pe de altă parte, un deziderat național este ca diaspora română și nu numai, să reprezinte un nucleu important de susținere a intereselor românești, prin coeziune.

Ori, după cum ne arată cei 25 ani de la căderea comunismului, diaspora este dezbinată inclusiv prin divizarea pe care o provoacă diversele partide politice.

Mai mult, dacă se întâmplă ca o victorie electorală aflată la limtă să fie influențată de un plus de voturi venite din diasporă, atunci se poate crea o falie între românii din țară și cei din afară.

Soluția: reprezentanții partidelor politice să nu fie acceptați ca competitori electorali. Reprezentarea românilor de peste hotare să fie asimilată reprezentării naționalităților conlucuitoare, deci în afara partidelor, prin alocarea unui număr de locuri parlamentare și constituirea unui grup parlamentar al diasporei.

Pe de altî parte, datorită importanței, semnificației și mărimii numărului de cetățeni români din Basarabia (și alte zone din jurul granițelor) și acestora trebuie să li se asigure un grup limitat parlamentar. De aceea, este normal ca legea care se aplică organizațiilor minorităților naționale, să se aplice și organizațiilor românilor din Basarabia, Ucraina, Ungaria, Bulgaria, Serbia, etc.

3. Tehnicalități de votare

Odată stabilite aceste aspecte fundamentale de reprezentare, se poate lucra și la metodele tehnice de votare, vot prin corespondență sau vot electronic, amenajarea secțiilor de votare în afara misiunilor diplomatice, etc.

************************
Cele prezentate mai sus sunt măsuri fără de care discuțiile despre modul în care se votează pentru a alege reprezentanții partidelor, nu a celor interesați, respectiv românii de peste hotare devin simple jocuri de glezne politice în care se complac atât reprezentanții partidelor cât și președintele Iohannis care cere modificări, dar nu propune soluții.

Dacă, însă, există voință politică, atunci este suficient timp pentru luarea în considerație și punerea în aplicare, cel puțin a acestor amendamente esențiale la Legea Electorală.

Consider că este necesară întrunirea a două condiții:

– crearea unui grup al societății civile care să pună presiune pe politicul parlamentar pentru a accepta reforma. Și mă gândesc că ”Acțiunea 2012” poate fi acest grup;

– crearea unui grup de lucru parlament-societate civilă din diasporă și din România limitrofă pentru elaborarea modificărilor necesare.

Oare va răspunde cineva provocării sau se va folosi pretextul votului diasporei pentru a se încerca câștigarea de capital politic nemeritat prin populism și ”abureală”?

articol preluat de pe https://mipopescu.wordpress.com/

(video) Iohannis, după consultări: Există un acord pe alegerile locale și parlamentare și pe votul pentru diaspora

Klaus Iohannis dupa consultarile cu partidele de la Cotroceni

sursa – B1TVChannel/https://m.youtube.com

Foto: (c) Alex MICSIK / AGERPRES FOTO
Articol: AGERPRES/(A — autor: Florentina Peia, editor: Florin Marin)

Președintele Klaus Iohannis a declarat luni, după consultările cu partidele și formațiunile parlamentare, că există un acord pe legislația privind alegerile locale, alegerile parlamentare și pe votul din diaspora.

“Ca o primă concluzie pot să spun că există un acord pe trei mari chestiuni. Până la jumătatea luni mai să fie adoptate în Parlament și promulgată legea privind alegerilor locale și legea privind finanțarea partidelor și a campaniei electorale”, a anunțat șeful statului la Palatul Cotroceni.

El a afirmat că a doua zonă asupra căreia s-a căzut de acord cu partidele și formațiunile parlamentare a fost legislația privind alegerile parlamentare, arătând că s-a convenit ca acest proiect să se finalizeze până la finele acestei sesiuni parlamentare.

Șeful statului a adăugat că în ceea ce privește votul pentru diaspora toate partidele au dat asigurări că există voință politică și că o soluție politică va fi adoptată în timp util.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro

(video) Interviu/Angel Tîlvăr, Ministrul delegat pentru Relațiile cu Românii de Peste Hotare: Ne gândim la modificarea legii pentru ca procedurile de finanțare pentru proiectele diasporei să fie mai simple

Foto: (c) Simion MECHNO / AGERPRES FOTO
Autor: AGERPRES/(A — autor: Cătălin Alexandru, editor: Georgiana Tănăsescu)

“Ne dorim ca și noi să ușurăm maniera în care asociațiile pot formula proiecte, pot să apeleze la noi. De aceea am cerut colegilor din Departament și colegilor mei să înceapă și cred că avem trei săptămâni de când ei se gândesc la o variantă fie de a modifica Legea 321, fie, eventual, de a propune o altă variantă, o altă procedură de finanțare, în așa fel încât asociațiile să întâmpine tot mai puține greutăți”, spune ministrul.

În interviu, Tîlvăr mai vorbește și despre stadiul în care se află organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni, dar și despre discuțiile pe care le-a avut cu reprezentanții diasporei pe tema sistemului de vot.

AGERPRES: Domnule ministru, tocmai s-a încheiat prima sesiune de finanțare pe anul acesta pentru proiectele destinate diasporei pe anul 2015. Aveți o primă evaluare a acestei sesiuni, sunteți mulțumit de rezultate?
Angel Tîlvăr: Am luat decizia să organizăm și o a doua sesiune de finanțare întrucât, pe de-o parte, așa cum am spus mai demult, în fiecare an s-a constatat că sumele pe care noi le alocam trebuiau suplimentate sau nu erau folosite în integralitatea lor. Anul acesta, 140 de proiecte au fost acceptate, cel puțin acestea sunt datele pe care le am eu de la colegii de la Departament care s-au ocupat nemijlocit de această parte a activității noastre, și am găsit de cuviință să mai organizez o a doua sesiune întrucât interesul nostru este ca un număr cât mai mare de asociații să poată beneficia de ajutorul pe care statul român îl dă mediului asociativ în scopul păstrării identității românești.

Au fost în jur de 700 de aplicații. O parte s-au descalificat pentru că nu întruneau condițiile de eligibilitate, încă de la început, în sensul că probabil nu au citit cu mai mare atenție ghidul de finanțare. 140 de proiecte au primit acceptul nostru, dar ne dorim să fie mai multe, pentru că interesul nostru este ca un număr cât mai mare de asociații să beneficieze de ajutorul statului român.

AGERPRES: Vorbeați de condițiile de eligibilitate. Care sunt principalele criterii?
Angel Tîlvăr: Ele țin de ghidul de finanțare pe care noi l-am făcut public și pe care noi ne dorim să-l simplificăm. (…) Vă spun un lucru, cred, în premieră. Noi acordăm finanțare în funcție de Legea 321/2006, spre deosebire de alte entități ale statului român, de alte instituții, de exemplu Institutul Cultural Român, care are o manieră mai flexibilă și mai ușoară de acordare a acestor finanțări.

cititi mai mult pe http://www.agerpres.ro/politica/2015/04/18/interviu-tilvar-ne-gandim-la-modificarea-legii-pentru-ca-procedurile-de-finantare-pentru-proiectele-diasporei-sa-fie-mai-simple-11-15-04

Ce ar face mai întâi cetățeanul simplu dacă ar fi premierul României

foto si articol – noiinspania.com

Îmbunătățirea asistenței sanitare, a sistemului de învățământ, lupta anticorupție, crearea de locuri de muncă, lupta împotriva violenței de gen și a celei domestice, bunăstarea familiilor, salarii și pensii demne, sprijinirea elevilor cu performanțe deosebite, asistarea elevilor din mediul rural ai căror părinți au emigrat, refacerea drumurilor, turismul și dezvoltarea satelor, subvenționarea terenurilor agricole, votul prin corespondență, încurajarea autogestionării în comunități mici se numără printre prioritățile pe care le-ar pune pe lista cu lucruri de rezolvat cetățeanul simplu dacă ar fi prim-ministrul României. Iată ce răspunsuri am primit la întrebarea „Ce ați pune pe lista de priorități dacă ați fi premierul României?”, pe care am adresat-o pe pagina noastră de Facebook (Semanario Noiinspania):

Flori Popa, din Madrid, scrie că „în primul rând aș îmbunătăți sistemul sanitar și aș schimba modul de predare în școli. Aș face ceva și cu cei care nu își plătesc impozitele, deși au palate, și nu le face nimeni nimic. Iar în acest timp amărâții noștri părinți trebuie să plătească impozit și pe aerul pe care îl respiră…”.

Pentru o îmbunătățire a sistemului sanitar, a scris că „aș căuta să colaborez cu diferite firme de prelucrare a laptelui, cărnii, legumelor (le-aș oferi unele avantaje în schimbul contribuției cu produse), să ofere bolnavilor o alimentație mai bună. Să se facă salarii mai bune, să nu mai fie nevoie să dai șpagă, să li se arate cadrelor sanitare cum tratează cei din afară bolnavii…”

A vorbit și de învățământ: „Aș cere să se revină la modul de examinare pe care l-am avut și aș întoarce uniforma. De asemenea, trebuie să se facă școli de meserii pentru tineri, să aibă posibilități de angajare”. „Ar fi mai multe…”, a scris la finalul mesajului.

Dacă ar fi premierul României, Mariana Moldovan, din Arganda del Rey, ar pune pe lista sa de priorități sănătatea, educația, lupta anticorupție, crearea de locuri de muncă. „Cultura, educația – cu cât un popor e mai cult, cu atât se încadrează mai ușor în rândul țărilor civilizate. Sănătatea – un stat bolnav nu va fi fericit niciodată. În privința luptei anticorupție – corupția ține sub papuc țara din toate punctele de vedere”, a scris Mariana Moldovan.

Daniel Done, din Madrid, consideră că „o societate sănătoasă dacă nu e constituită pe pilarii principali cum ar fi sistemul de sănătate și educație, atunci ca națiune ești pierdut”.

Lidia Olărașu, din Arganda del Rey, a scris că ar „accentua mai mult legea ce luptă împotriva violenței de gen și a celei domestice. Stop! Aș pune în prim-plan ca legile contra violenței de gen să fie făcute publice prin orice mijloc de comunicare (televiziune, radio, presă scrisă) și aș cere ca fiecare primar să se ocupe în localitatea lui de această temă. Legile să fie puse în practică și să fie foarte dure, pentru că e nevoie ca femeile să fie informate de drepturile lor”.

Consideră că sunt multe alte lucruri ce trebuie îndreptate în România, „pentru că dacă ar merge, am fi toții acasă”.

Edera Pricope, din Alcoy, a scris că vrea „corupții la pușcărie, votul prin corespondență, mai puține biserici și mai multe școli, sănătate gratuită și pedepse grele pentru violența de gen”. „Legea trebuie să fie pentru toți la fel, atât pentru corupți, cât și pentru prieteni, dar, din păcate, în ziua de astăzi un bun avocat te face cel mai cinstit politician și dacă avocatul este prieten cu judecătorul, nu intră nimeni la pușcărie”, a adăugat.

Georgeta Simona Guica, din Viladecáns, ar pune pe lista sa de căpătâi dacă ar fi premierul României „sănătatea, bunăstarea familiilor, legi dure pentru corupți. O societate sănătoasă este motorul unei țări. În ziua de astăzi persoanele care ar trebui să poată munci sunt bolnave și stresate. Nu este normal ca într-o țară democratică să nu avem un suport social. Sunt prea multe persoane care nu au nimic și duc o viață de mizerie, între acestea cel mai mult suferind copiii. Pentru ei trebuie să stăm aici. Nu suntem o țară săracă. Viitorul României sunt copiii, tineretul. Dacă nu le dăm mai multă atenție, nu îi ajutăm, vor pleca în alte țări pentru a-și căuta un viitor”. În ceea ce privește legile dure pentru corupți a scris că ea crede că „nu este drept că acei care au la mână banii statului să fie tot mai bogați și poporul, tot mai sărac”.

„Sănătatea, spitale bine dotate și cu renume, cum merităm, salarii și pensii demne, toți patronii să fie obligați să își plătească personalul! Corupție zero, de la cel mai mic la cel mai mare!”, își dorește Georgeta Simona Guica.

Dacă ar fi premierul României, Liliana Manolache, din Madrid, ar pune pe lista sa de lucruri ce trebuie rezolvate urgent „schimbarea sistemului, încurajarea autogestionării în comunități mici (sate, cartiere), încurajarea unei alte forme de organizare orizontală și democratică, unde fiecare cetățean să se poată implica în luarea de decizii care afectează comunitatea. Se numește autogestionare sau democrație directă. Aici, în Spania, există grupuri care se autogestionează, eu fac parte din unul dintre ele”. „Elveția este faimoasă pentru sistemul acesta. Prin Suedia, din câte știu, funcționează același sistem de autogestionare”, a explicat. „Toată economia țării noastre s-ar ridica într-o singură generație dacă cetățenilor li s-ar forma cadrul legal să se autogestioneze. Nu s-ar mai scurge banii de la buget deoarece controlul lor ar fi la îndemâna oamenilor. Deciziile importante pentru comunități le-ar lua chiar cei afectați de o problemă sau alta”, spune Liliana Manolache, care este om de afaceri.

Ciprian Cipris trăiește de 18 ani în Spania. Acum locuiește în Lodosa. „În primul rând, m-aș interesa de situația copiilor, mai ales de cei care nu au o familie decentă, de educația lor. Păcat că nimeni nu face mare lucru în România pentru copii!”. Ar lupta și pentru ca „fiecare persoană să aibă un loc de muncă, măcar să nu mai fim obligați să ieșim din țară pentru a munci și a ne menține familiile”.

Marcela Albu, din Fuenlabrada, consideră că „locurile de muncă, salariile cu care să se poată trăi decent, spitale la standarde europene și lupta anticorupție sunt primordiale”.

Dacă ar fi la conducerea Guvernului României, Francisc Alin Andrasi, din Mejorada del Campo, ar reface drumurile „pentru facilitarea deplasărilor curselor naționale și internaționale. Dar aș apela la o firmă din străinătate, deoarece în România nu se termină bine autostrăzile, că se strică din nou. Aș sprijini turismul și dezvoltarea satelor, subvenționarea terenurilor agricole, deoarece avem pământ fertil. Aș da prioritate instalării panourilor solare și morilor de vânt, pentru ieftinirea energiei electrice. Aș mai dori mai multe utilaje de curățenie pentru îngrijirea orașelor”.

Geta Gaby ne-a scris că „pe lista de priorități poți pune orice! De făcut e mai greu…”

Mircea Vînoagă Moraru ar vrea „să avem o justiție corectă și să terminăm cu cancerul corupției”. „În primul rând trebuie să se termine cu corupția și să se confiște averile celor care au furat și sunt pe la pușcării. Trebuie foarte multă mână dură pentru ca să putem progresa. Nu o să intrăm în Schengen dacă o să lăsăm corupții liberi”, consideră.

Maria Manu, din Madrid, ar vrea „legi dure care să apere interesele României”.

Relu Aurelian, tot din Madrid, consideră prioritare „investițiile pentru crearea de locuri de muncă. Iar salariul minim să fie de 400 de euro”. „Și 370 ar fi bun. Așa m-aș întoarce cu siguranță acasă”, a adăugat.

Dacă ar fi la conducerea Guvernului României, Violeta Vartic, din Tarancón, ar pune printre primele lucruri pe care ar vrea să le facă „crearea de programe viabile pentru asistența sanitară, socială, educație; programe pentru asigurarea îngrijirii medicale primare și ambulatorie în mediul rural; dezvoltarea prevenției medicale prin programe care ar duce la minimalizarea costurilor tratamentelor”. „Teoretic, prevenția primară se referă la acele activități făcute de către medicul de familie care să ducă la preîntâmpinarea apariției bolii, de exemplu: igiena mediului, igiena alimentației, igiena individului, microclimatul, poluarea, dieta adecvată, evitarea consumului de alcool și droguri și multe altele”, a explicat.

„Sprijinirea elevilor cu performanțe deosebite, asistarea elevilor din mediul rural ai căror părinți au emigrat, facilitarea accesului la transport și masă gratuită a elevilor cu domiciliul la distanțe considerabile de instituția de învățământ, a celor care provin din familii cu situație economică precară” mai are în vedere Violeta Vartic. „Doamne, câtă suferință și câte goluri sunt în sistemul nostru!”, a exclamat.

articol preluat de pe http://www.noiinspania.com/

(video) Diaspora Unionistă: 2018, anul în care România se va uni cu Republica Moldova

foto captura video – stiri.tvr.ro
articol – stiri.tvr.ro

2018 să fie anul în care România se va uni cu Republica Moldova – este ţelul românilor din diaspora reuniţi la Bucureşti zilele acestea. Congresul Diasporei Unioniste şi-a propus să identifice principalele dificultăţi cu care se confruntă românii de pe ambele maluri ale Prutului. Evenimentul care reuneşte peste 100 de reprezentanţi ai asociaţiilor de români din străinătate este organizat de Platforma Unionistă Acţiunea 2012.

Trei sferturi dintre românii plecaţi în străinătate îşi doresc unirea cu Republica Moldova, arată sondajele Asociaţiilor românilor din diaspora.

Dar unirea în sine a început deja, şi se vede în special în rândul diasporei, consideră reprezentanţii românilor din străinătate.

Timp de trei zile reprezentanţii asociaţiilor românilor din diaspora vor dezbate aspectele apropierii dintre România şi Republica Moldova.

Politicienii şi românii din diaspora iau în discuţie inclusiv strângerea de semnături pentru realizarea unui referendum pentru Unirea celor două ţări.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/

George Simion: Republica Moldova nu este Diaspora, Republica Moldova este România

foto – infoprut.ro
articol – ANA MARIA LAZAR – infoprut.ro

Republica Moldova nu este Diaspora, ci este România, a spus liderul Acțiunii 2012, George Simion, la deschiderea lucrărilor primului Congres al Diasporei Unioniste.

„Instituțiile statului român sunt încete în relația cu Republica Moldova. Ne-am adunat pentru a da un impuls relațiilor dintre cele două state și procesului unificării”, a mai spus Simion.

Peste 100 de reprezentanți ai asociațiilor de români din străinătate participă la Congresul Diasporei Unioniste care are loc între 3 și 5 aprilie, la Palatul Parlamentului.

„Avem onoarea să avem oameni de valoare, niște voci ale românilor de pretutindeni”, a mai spus George Simion.

Identificarea principalelor dificultăți cu care se confruntă românii de pe cele două maluri ale Prutului în țările de reședință și conlucrarea în vederea apropierii dintre România și Republica Moldova sunt obiectivele centrale ale evenimentului organizat de Platforma Unionistă Acțiunea 2012.

articol preluat de pe http://infoprut.ro/

Diaspora din România şi Republica Moldova reunită la Parlament

foto – epochtimes.ro
articol – Loredana Diacu – epochtimes.ro

Diaspora din România şi Republica Moldova se reuneşte pentru prima dată la Bucureşti. Peste 100 de reprezentanţi ai asociaţiilor de români din străinătate iau parte în perioada 3-5 aprilie la Congresul Diasporei Unioniste, organizat la Palatul Parlamentului.

“Republica Moldova nu este Diaspora, ci este România, a declarat George Simion, liderul Acţiunii 2012 – organizator al evenimentului la deschiderea lucrărilor primului Congres al Diasporei Unioniste, citat de infoprut.ro.

„Instituţiile statului român sunt încete în relaţia cu Republica Moldova. Ne-am adunat pentru a da un impuls relaţiilor dintre cele două state şi procesului unificării”, a mai adăugat Simion.

Potrivit organizatorilor – Platforma Unionistă Acţiunea 2012 -, principalele obiective ale evenimentului la care participă alături de românii din Diaspora, experţi, oameni de cultură şi politicieni preocupaţi de viitorul comun al României şi Republicii Moldova sunt identificarea principalelor dificultăţi cu care se confruntă românii de pe cele două maluri ale Prutului în ţările de reşedinţă şi conlucrarea în vederea apropierii dintre România şi Republica Moldova.

,,Două state, o singură Diasporă: integrarea comunităţilor în ţările de domiciliu. Măsuri pentru integrarea basarabenilor din diasporă în comunităţile şi asociaţiile româneşti”, ,,Structuri organizatorice ale Diasporei: funcţionalitate şi eficienţă”, ,,Diplomaţia Unirii – program de acţiuni pro-unioniste, organizate de românii din Diasporă, pentru asigurarea unui lobby permanent în favoarea Unirii, orientat către factorii de decizie din ţările-gazdă” sunt câteva dintre atelierele de lucru şi dezbaterile la care vor lua parte românii din Italia, Franţa, Spania, Germania, Elveţia, Marea Britanie şi SUA. În ultima zi a reuniunii va fi adoptată o Rezoluţie comună, citită în amfiteatrul Nicolae Iorga al Facultăţii de Istorie din Universitatea Bucureşti.

Statul român se chinuie de vreo 8 ani să organizeze o adunare a Diasporei. Nu au luat în seamă nici măcar semnalul de alarmă tras pe 16 noiembrie. Iată că noi, societatea civilă, suntem mai bine pregătiţi şi vom organiza la acest sfârşit de săptămână lucrări menite să reunească Diaspora pe cel mai important subiect al naţiunii noastre: Unirea cu Republica Moldova, următorul proiect de Ţară”, prefigura evenimentul George Simion.

articol preluat de pe http://epochtimes.ro

Diaspora Unionistă. 27 martie 2015.

foto – facebook.com

Mesajul: Guvernele se tot înroșesc, dar Basarabia este Pământ Românesc! Diaspora este unionistă! Unica soluție de…

Posted by Basarabia Pământ Românesc on 27 martie 2015

sursa – https://www.facebook.com

Ponta: Diaspora trebuie să se înregistreze pe liste pentru vot electronic, dar posibil să nu dorească

foto si articol – Mediafax

Propunerea PNL ca persoanele din diaspora să se înregistreze pe liste electorale, pentru vot electronic, este corectă şi de bun-simţ, dar trebuie explicat ce înseamnă aceasta, deoarece este posibil ca foarte mulţi cetăţeni să nu vrea să se înscrie, neavând documente în regulă, afirmă premierul Ponta.

“Am spus că suntem pentru orice metodă prin care toţi cetăţenii, inclusiv cei din diaspora, să poată vota, iar propunerea PNL ca cetăţenii din diaspora să se înregistreze pe liste electorale este corectă şi de bun-simţ. Trebuie însă să ducem împreună o muncă de a explica ce înseamnă asta, s-ar putea ca foarte mulţi cetăţeni să nu vrea să se înscrie, mai ales cei care nu au toate documentele în regulă sau locul de muncă”, a spus liderul PSD, premierul Victor Ponta.

Copreşedintele PNL Alina Gorghiu a anunţat, joi, că formaţiunea a definitivat proiectul de lege privind votul prin corespondenţă, care va fi transmis tuturor grupurilor parlamentare, inclusiv la cabinetele preşedintelui Camerei, Valeriu Zgonea, şi premierului Victor Ponta.

Conform proiectului, perioada în care alegătorul poate depune cererea de vot prin corespondenţă este lungă, de la data convocării alegerilor, timp de 30 de zile.

Cererea alegătorului, care trebuie adresată Autorităţii Electorale Permanente (AEP), va fi însoţită de copii nelegalizate ale documentelor care să dovedească cetăţenia română şi adresa de domiciliu sau de reşedinţă.

AEP elaborează un registru al cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, care optează pentru votul prin corespondenţă, iar o dată ce acest registru este finalizat, AEP începe transmiterea documentelor de vot.

Alegătorul care optează pentru votul prin corespondenţă va primi acasă un plic care conţine instrucţiunile de vot, un certificat de alegător pentru votul prin corespondenţă, pentru a dubla garanţia identităţii alegătorului, care se semnează de către persoana respectivă. În plus, în plic va exista Declaraţia pe proprie răspundere, care are rolul de a certifica, prin semnătura şi datarea olografă, că votul a fost exprimat în condiţii legale, adică neinfluenţat de nimeni, şi fără a primi foloase materiale.

Următoare etapă este votul, în care alegătorul primeşte în plic buletinul de vot şi un timblu autocolant, cu anumite elemente de securitate, care imită ştampila cu “votat” din secţiile de vot normale, exprimându-şi opţiunea de vot prin aplicarea timblului în patrulaterul dorit.

Acest buletin de vot trebuie să asigure secretul votului. Este împăturit şi plicul este alb, introduce buletinul de vot în plic şi primeşte un sigiliu, pe care îl va aplica pe plic, astfel încât destinatarul, Biroul Electoral al Circumscripţiei, să poată verifica securitatea şi secretul acestui vot.

Tot în plicul primit de la AEP, alegătorul primeşte un alt plic cu adreasa pretipărită a destinatarului, Biroul Electoral de Circumscripţiei, care este preplătit, astfel încât alegătorul are garantată expedierea gratuită a acestui vot.

Toate documentele sunt introduse în plic, pe care alegătorul îl expediază la Biroul Electoral Central, prin intermediul unui operator poştal ales în urma unei licitaţii.

BEC, o dată ce primeşte aceste documente, verifică dacă buletinul de vot este valid şi îl introduce în urna de vot, urmând a fi deschis în momentul încheierii procesului de votare, mai prevede proiectul PNL.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro