Articole

Grecia a spus NU AUSTERITĂŢII. Guvernul Tsipras dorește restructurarea datoriilor

foto (captura) si articol – stiri.tvr.ro

05 Iulie 2015

Grecii au respins cu un procent semnificativ noi măsuri de austeritate, în urma unui referendum desfășurat duminică și criticat dur de înalți oficiali politici și economici ai Europei. De altfel, Germania și Franța au anunțat că doresc o întâlnire, marți, a responsabililor din zona euro.

Premierul Alexis Tsipras și excentricul ministru de Finanțe Yanis Varoufakis au anunțat că vor încerca forțarea restructurării datoriilor și o ”revenire la valorile europene”. Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către țări din zona euro și către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).

După numărarea a 95% din buletinele de vot la referendumul convocat de premierul grec Alexis Tsipras pentru ca populația să se pronunțe asupra propunerilor creditorilor internaționali, rezultatele arată un procent de 61,31% din voturi pentru ‘Nu’, împotriva acestor propuneri, pentru ‘Da’ votând numai 38,69 %.

ORA 00:59 După numărarea a 92,80% din voturi, 61,27% din greci au votat NU AUSTERITĂȚII.

ORA 00:10 Sigmar Gabriel, ministrul german al Economiei și vicecancelar, consideră că orice noi negocieri cu Grecia privind un nou acord de asistență financiară sunt “greu de imaginat”, întrucât Alexis Tsipras a “tăiat ultimele punți” între țara sa și Europa.

ORA 00:07 Noi rezultate parțiale, după numărarea a 89,05% din voturi: 61,46% dintre greci au votat NU, 38,54% au votat DA la referendum.

ORA 00:00 La rândul său, ministrul de Finanțe Yanis Varoufakis a apreciat că ”acest NU nu este, de fapt, un ”nu” împotriva austerității, ci o revenire la valorile Europei. Acest NU este un mare ”da” Europei democratice. Rezultatul de la acest referendum va fi, de acum înainte, un instrument de colaborare cu partenerii noștri europeni.

De cinci luni încercăm să negociem pentru a le explica acest lucru: fără alte împrumuturi, dacă nu le restructurăm pe cele vechi. Creditorii au respins orice dezbatere cu privire la austeritate și datoria externă a Greciei”.

ORA 23:50 Premierul Alexis Tsipras a declarat duminică noapte, după numărarea a 84,77% din voturi, când s-a anunțat că 61,54% au votat CONTRA AUSTERITĂȚII, că în Grecia are un loc o criză umanitară și că Executivul condus de el va încerca să restructureze datoriile Atenei, pentru a putea găsi o ”soluție mai sănătoasă”.

“Vreau să le mulțumesc tuturor celor care au votat NU, acum trebuie să ridicăm Grecia cu toții, noi, grecii, am luat o decizie foarte curajoasă săptămâna trecută și sunt foarte conștient de mandatul dat, de a negocia cu Europa. Să ieșim din acest cerc vicios al austerității.

Voi pune acest manadat în aplicare fără eziatre. Odată cu votul istoric de astăzi, poporul grec a răspuns întrebării corecte. Nu dacă vor sau nu să rămână în Europa. Europa nu poate fi o stradă cu un singur sens pentru austeritate, ci va fi o stradă a democrației.

Mâine, Grecia va merge înainte cu negocierile și va căuta să găsească o soluție mai sănătoasă; suntem siguri că BCE conștientizează situația umanitară din țara noastră. Putem avea o soluție viabilă doar dacă restructuram datoria, țara noastră are nevoie mai mult că oricând să fie unită. Îl voi contacta pe președintele țării să îi cheme la negocieri pe liderii politici și să le explicăm ce vrem să cerem la negocieri”, a declarat Alexis Tsipras.

cititi mai mult pe http://stiri.tvr.ro/live-text-grecia-a-spus-nu-austeritatii-guvernul-tsipras-dore-te-restructurarea-datoriilor_62564.html

(Lucian Davidescu) Dreptul de-a zice “NU”

foto – evz.ro
articol – Lucian Davidescu – romaniacurata.ro

Lucian Davidescu - foto - romaniacurata.ro

Lucian Davidescu – foto – romaniacurata.ro

06.07 2015

Nu știu cât merită comentată mitologia despre greci, cea cu “lenea” (în realitate cele mai multe ore de muncă din toată UE), “evaziunea” (în realitate încasări bugetare ca pondere în PIB la care România nici nu visează), asistații sociali (în realitate cheltuieli sociale ca pondere în PIB mai mici ca în Germania). Sunt fapte cunoscute, ușor verificabile, cine nu le știe nici până acum probabil că n-o să se lase convins vreodată.

Altceva este mai șocant – faptul că li se neagă grecilor dreptul de-a zice “nu”, nu vrem să plătim noi datoria statului. În mod ironic, atitudinea asta vine mai ales din partea unora care vor să aibă treabă cât mai puțină cu statul și care se supără când statul lor le bagă mai adânc mâna în buzunar.

Însă vremurile în care datoria personală era pedepsită cu închisoarea iar datoria națională cu invazia au trecut. Tot ironic – în ca-pi-ta-lism, responsabilitatea pentru un credit este a celui care dă banii nu a celui care îi primește. Creditorul este cel care trebuie să se asigure că împrumutatul are de unde să dea banii înapoi, că este în stare, că vrea și – mai presus de toate – că are garanții. Ei bine, în mod normal nimeni n-ar fi împrumutat Grecia până la nivelurile de acum fără garanțiile oferite în mod abstract de zona euro și în mod foarte concret de Banca Centrală Europeană. Acum a venit decontul.

Ce garanții oferea la rândul ei Grecia pentru a face parte din zona euro? Puține. A fost vârâtă acolo, totuși, dintr-o ambiție în principal politică. Acum, aceeași politicieni constată că ambiția a fost prea mare. Ce i s-a cerut în schimb? Reducerea tot-proverbialei “corupții”? Nu, dimpotrivă, i s-a cerut să întoarcă banii primiți – să cumpere de exemplu submarine germane, fregate franțuzești și elicoptere în co-producție.

De altfel, cheltuielile militare disproporționate sunt cu adevărat singurul mare punct care face diferența între finanțele publice grecești și cele ale oricărei alte țări din Zona Euro. Cu o medie de 5% în 25 de ani față de 1-2% la alții, așa au strâns grecii 100% din PIB în plus la datoria publică.

Ambiția de a se înarma le aparține, dar ea nu a fost vreodată stăvilită. Nici direct – pentru că plusul de cheltuieli prinde bine și capacității militare din ce în ce mai veștede a UE și comenzilor pentru o industrie bine-conectată politic. Nici indirect – pentru că motivația Greciei este un război rece cu de-altfel aliatul Turcia, pe seama unei situații rușinoase pentru Uniunea Europeană: Chiar și în acest moment, nordul Ciprului, un teritoriu care se află de drept sub jurisdicția Uniunii Europene, este ocupat militar de un stat NATO dar non-UE: Turcia.

Deci pe scurt: Creditorii Greciei au introdus-o într-un club al garanțiilor deși nu merita, i-au finanțat cheltuielile nesustenabile deși erau făcute în scop de înarmare, deci inerent riscante, au primit bucuroși banii înapoi pe comenzi și n-au făcut nimic pentru a elimina sursa potențialului conflict.

Ce au făcut în schimb? Au decretat, prin normele “prudențiale” Basel 2 că împrumuturile către orice stat din zona euro este complet lipsit de riscuri, asta în timp ce agențiile de rating îi evaluau pe greci aproape de ratingul maxim (poate și de acolo ar trebui să ceară despăgubiri cei care se simt acum buzunăriți de greci). În timpul ăsta, aceleași Germania și Franța făceau presiuni, cu succes, pentru tăierea colților Tratatului de la Maastricht, ca să poată depăși fără consecințe deficitul bugetar de 3% pentru că (vai!) politicienii lor aveau alegeri de câștigat.

Iar grecii au fost acum la vot și li s-a cerut să plătească nota pentru un ospăț pe care nu l-au comandat niciodată și din care, oricât de abundente, au primit totuși doar resturile. Este dreptul lor legitim și suveran să zică “nu”!

Despre păstrarea euro și baletul între Rusia și SUA, pe forbes.ro

articol preluat de pe http://www.romaniacurata.ro/

(Andrei Popescu) Mii de greci cer guvernului ţării să nu îngenuncheze în faţa troikăi

Mii de oameni protestează în faţa clădirii Parlamentului din Atena pentru a cere guvernului ţării să nu cedeze presiunii creditorilor internaţionali, 21 iunie 2015. (Captură Foto)
foto – epochtimes-romania.com
articol – Andrei Popescu – epochtimes-romania.com

Peste 7.000 de greci s-au adunat duminică în faţa Parlamentului din Atena pentru a cere guvernului ţării să reziste presiunii creditorilor internaţionali în privinţa aplicării unor măsuri de austeritate suplimentare.

Manifestanţii din faţa Parlamentului au cântat, au scandat slogane, au fluturat steaguri şi au afişat bannere şi pancarte pe care erau scrise mesaje precum “Poporul nu poate fi şantajat” sau “Ţara nu este de vânzare”.

“Ei vor să ne umilească. De ce ar insista asupra acestor măsuri? Nu vom mai tolera situaţia”, a declarat Yiota Kananakari, fost profesor în vârstă de 65 de ani.

Creditorii Greciei — UE, BCE, FMI — “îmi omoară speranţele şi visele şi vreau ca prim-ministrul nostru să ştie că suntem alături de el. În această seară (duminică) şi mâine (luni), el, dar nu e singur, dansăm împreună cu el. Nu mai rezistăm în această situaţie. Nu doar din cauza violenţei economice pe care (creditorii) ne-o administrează, dar şi a violenţei psihologice la care ne supun”, a explicat Dimtra Skiahou, în vârstă de aproximativ 50 de ani, angajată în sectorul privat, conform Agerpres.

Premierul grec Alexis Tsipras a discutat prin telefon cu liderii Germaniei, Franţei şi Comisiei Europene, în ajunul summitului de urgenţă de luni din Bruxelles şi le-a prezentat acestora o nouă ofertă care ar putea determina viitorul Greciei în zona euro.

“Premierul a prezentat celor trei lideri propunerea Greciei pentru un acord mutual benefic care va oferi o soluţie definitivă, şi nu o amânare, pentru rezolvarea problemei”, conform unei declaraţii emise de biroul lui Tsipras.

Până acum, Tsipras a rezistat cererilor creditorilor pentru reducerile aplicate pensiilor. Dar oficialii greci au sugerat că Atena ar putea lua în considerare creşterea TVA-ului şi altor taxe pentru a mulţumi creditorii.

Premierul grec ştie că fără un acord cu troika creditorilor internaţionali – Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană – Grecia ar putea întra în incapacitate de plată în 30 iunie şi nu va putea rambursa Fondului cele 1,6 miliarde de euro pe care i le datorează. Dacă se va ajunge în această situaţie, s-ar putea ca Grecia să fie forţată să părăsească zona euro.

Elenii nu au fost singuri în protestul lor deoarece aproximativ 3.500 de persoane au defilat duminică la Bruxelles şi alte aproximativ 350 la Amsterdam, în cadrul a doua manifestaţii organizate tot în semn de solidaritate cu poporul grec.

În plus, sâmbătă, mii de persoane au ieşit pe străzi în Marea Britanie, Italia, Franţa şi Germania pentru a se opune politicilor de austeritate dar şi pentru a susţine cauza grecilor.

articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com/

Anarhiștii care ocupau Rectoratul Universității din Atena au fost evacuați din clădire

Foto: (c) ALKIS KONSTANTINIDIS / REUTERS
Articol: AGERPRES/(AS — autor: Angela Sârbu, editor: Gabriela Ionescu)

Un grup de anarhiști care ocupau de nouăsprezece zile Rectoratul Universității din Atena, pentru a face presiuni asupra guvernului stângii radicale, au fost evacuați din clădire vineri de către polițiști, a indicat o sursă a poliției, citată de AFP.

Poliția, care încercuise de joi clădirea în stil neoclasic din centrul capitalei elene, a intervenit din ordinul procurorului, fiind reținute paisprezece persoane.

Evacuarea anarhiștilor a avut loc la o zi după un prim vot în parlament privind aprobarea unui proiect de lege ce prevede îndeosebi desființarea închisorilor de înaltă securitate. Mișcarea anarhistă dorește ca guvernul să meargă mai departe în abolirea măsurilor penale considerate ”securitare”, ce au fost adoptate de către guvernele precedente.

Joi seara au izbucnit confruntări ușoare cu poliția în exteriorul clădirii Rectoratului, ele deplasându-se apoi către Exarcheia, cartierul contestatar din Atena.

Mișcarea anarhistă greacă și-a intensificat presiunea asupra guvernului lui Alexis Tsipras în ultimele săptămâni, înmulțindu-și acțiunile de ocupare a unor clădiri publice sau ale partidului Syriza, formațiunea politică a premierului.

Opoziția a acuzat executivul de pasivitate față de contestatari și acțiunile de ocupare a unor clădiri. Syriza critica periodic reprimarea de către poliție a manifestațiilor în perioada când partidul se afla în opoziție.

articol peluat de pe http://www.agerpres.ro/

(Gaidau Ion) Zona euro şi Atena au ajuns la o înţelegere asupra prelungirii ajutorului financiar acordat Greciei

foto – mediafax.ro
articol – Gaidau Ion – mediafax.ro

20 februarie 2015

Zona euro şi Atena au ajuns, vineri seara, la Bruxelles, la o înţelegere asupra prelungirii ajutorului financiar acordat Greciei, relatează Le Figaro, în pagina electronică.

“Există un acord asupra unui unui text”, au anunţat două surse europene, la finalul unei reuniuni a miniştrilor de Finanţe din zona euro, a treia în ultimele zece zile.

Vicepreşedintele Comisiei Europene însărcinat cu zona euro, Valdis Dombrovskis, a confirmat această informaţie pe Twitter, precizând că Atena va trebui să prezinte “o listă completă cu măsuri de reformă”. “Lucrul asupra prelungirii programului grec poate continua. Este important ca Grecia să-şi respecte angajamentele”, a insistat el.

Grecia va trebui să prezinte luni seara propuneri de reforme structurale, între care lupta împotriva fraudei fiscale sau combaterea corupţiei. Aceste propuneri vor fi examinate de experţi, după care de Eurogrup, a anunţat o sursă europeană.

Grecia a primit termen până vineri să ceară o prelungire a actualului plan de salvare.

Noul Guvern elen, de stânga, a promis în campania din recentele alegeri parlamentare să renunţe la planul de salvare în valoare de 240 de milioane de euro şi la măsurile de austeritate nepopulare. Miniştrii de Finanţe din cadrul Eurogrup nu sunt de acord cu acest lucru.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Niciun acord între Grecia și zona euro asupra prelungirii programului de ajutor, anunță Atena

AGERPRES/(AS — editor: Sorin Calciu)
Foto: (c) Zhang Fan/XINHUA FLUX

Cancelarul german Angela Merkel a atenționat luni la Washington că, în conflictul din Ucraina, este în joc “pacea în Europa”, dacă este pus sub semnul întrebării principiul integrității teritoriale pe continent, relatează AFP.

“Pentru cineva care vine din Europa, pot să spun că dacă renunțăm la principiul integrității teritoriale, nu vom fi în măsură să menținem pacea în Europa”, a avertizat șefa guvernului german, în cadrul unei conferințe de presă comune la Casa Albă cu președintele american Barack Obama.

Ea a mai atras atenția că dacă diplomația nu va avea succes în relația cu Rusia pentru soluționarea crizei ucrainene, atunci Europa și SUA vor trebui să analizeze alte opțiuni, excluzând-o însă pe cea militară, potrivit Reuters.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro

Cel puțin 15.000 de manifestanți la Atena, în sprijinul guvernului Tsipras

articol – AGERPRES/( AS — autor: Violeta Gheorghe, editor: Ionuț Mareș)

Cel puțin 15.000 de persoane s-au adunat miercuri seara la Atena pentru a cere un ‘suflu de demnitate’ pentru Grecia, relatează AFP.

La Salonic (nord) s-au reunit peste 5.000 de persoane, în timp ce alte manifestații au loc în mai multe orașe din țară. Expresia ‘Un suflu de demnitate’, vehiculată de mai multe zile pe rețele de socializare, și-a găsit ecoul în numeroase slogane afișate în Piața Parlamentului: ‘Stop austerității’, ‘Nici un pas înapoi’, ‘Dați o șansă Greciei’, ‘Respect’.

‘Suntem aici pentru a susține guvernul în negocieri, nu am votat Syriza. Este timpul să se restabilească dreptatea’, a explicat unul dintre manifestanți, Thanassis Goumasis, 48 ani.

Aceasta este a doua manifestație într-o săptămână organizată în favoarea guvernului prin rețeaua de socializare Facebook. Șapte greci din 10, potrivit unor sondaje publicate marți, consideră pozitivi primii pași ai noului guvern.

Premierul grec Alexis Tsipras a declarat marți seară că nu va solicita extinderea planului de ajutor financiar al țării sale, în ciuda presiunilor Berlinului.

imageResize (2)
Foto: (c) Yannis Behrakis / REUTERS

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Miting de amploare la Atena, discutii cruciale la Bruxelles: Europa nu ne poate santaja!

ziare.com

Mii de greci s-au adunat, miercuri dupa-amiaza, in centrul Atenei, unde are loc un amplu miting de sustinere a noului Guvern elen, ai carui reprezentanti poarta discutii cruciale la aceasta ora, la Bruxelles, pentru reducerea masurilor de austeritate impuse Greciei.

Aproximativ 4.000 de persoane se afla in fata Parlamentului grec, relateaza Enikos.gr.

Mitingul a fost organizat de activistii pro-guvernamentali, ca un gest de sustinere a ministrului grec de Externe, care negociaza cu creditorii internationali, Uniunea Europeana si FMI, conditiile unui nou acord de asistenta financiara.

Organizatorii sustin ca scopul protestelor este de a denunta “santajul european”. Asadar, “Nu ne pot santaja!” este sloganul scandat de miile de participanti la miting.

Manifestatia din Atena are loc in contextul in care, miercuri, la Bruxelles, se desfasoara o intalnire de urgenta, la care participa liderii greci, alaturi de ministrii de Finante din zona euro si creditorii internationali, pentru a discuta situatia datoriilor statului elen.

Acordul de asistenta financiara actual, incheiat de Grecia cu FMI si UE, expira pe data de 28 februarie, iar oficialii eleni au spus ca, daca nu se ajunge la o intelegere, vor cauta ajutor in alta parte, cum ar fi Rusia sau China.

Care e miza

Grecia cauta o noua linie de finantare, in contextul in care Atena vrea sa convinga creditorii sa accepte o reducere a masurilor de austeritate si sa renegocieze intelegerea privind restructurarea datoriei de 240 de miliarde de euro.

Uniunea Europeana a avertizat noul guvern elen sa isi revizuiasca ideile, daca vrea sa obtina un nou imprumut pentru urmatoarele sase luni, iar reactia premierului grec Alexis Tsipras a fost: “De vreme ce ii avem pe oameni de partea noastra, nimeni nu ne poate santaja cu nimic!”.

articol preluat de pe http://www.ziare.com/

Mii de greci au demonstrat în Atena pentru susţinerea partidului Syriza

Andrei Popescu – The Epoch Times

Mii de greci au demonstrat joi în capitala greacă pentru a-şi manifesta suportul pentru partidul de stânga Syriza la viitoarele alegeri din 25 ianuarie, în ciuda temerilor că o potenţială victorie a partidului ar putea forţa ieşirea Greciei din zona euro.

Liderul opoziţiei şi şeful partidului Syriza, Alexis Tsipras, s-a adresat manifestanţilor în timpul mitingului de joi, ultima zi de campanie, spunând: “Cerem o primă şansă pentru Syriza. Ar putea fi ultima şansă pentru Grecia.”

Discutând despre alegerile din 25 ianuarie, Tsipras a declarat: “Luni, umilirea naţiunii va înceta. Vom termina cu ordinele din străinătate”, făcând referire la măsurile de austeritate cerute de creditorii internaţionali în schimbul programelor de salvare financiară a Greciei.

Grecia a fost în pragul falimentului în 2010, din cauza politicilor populiste şi a corupţiei elitei. A supravieţuit, totuşi, datorită programelor internaţionale de salvare. Atena a primit 240 de miliarde de euro, în împrumuturi internaţionale, în schimbul aplicării unor măsuri de austeritate usturătoare.

Aceste măsuri de austeritate ale guvernului includ, printre altele, multiple creşteri de taxe precum şi tăieri ale salariilor şi pensiilor.

Între timp, rezultatele mai multor sondaje recente indică un nivel tot mai mare de suport pentru Syriza, care şi-a exprimat o serie de opinii puternice împotriva măsurilor dure de austeritate adoptate de actualul guvern.

Tsipras a declarat că Grecia va rămâne în zona euro chiar dacă partidul său va câştiga alegerile. Totuşi, suportul tot mai mare pentru Syriza a amplificat temerile legate de consecinţele potenţialelor politici pe care le-ar putea adopta acest partid în cazul unei victorii.

Premierul grec Antonis Samaras şi ministrul finanţelor Gikas Hardouvelis au avertizat că victoria partidului Syriza ar putea însemna că Grecia va rămâne fără bani şi ar putea fi forţată să părăsească zona euro, dacă noul guvernul nu va reuşi să ajungă la un acord cu creditorii internaţionali ai ţării.

articol preluat de pe http://epochtimes.ro/