Articole

Convenția de la Paris (7/19 august 1858)

Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești (1859-1878)*

foto preluat de pe ro.wikipedia.org
articole preluate de pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; legislatie.just.ro

 

Convenția de la Paris (7/19 august 1858)

Convențiunea pentru organizarea definitivă a Principatelor Dunărene ale Moldaviei și Valahiei din 7 sv/19 sn august 1858, cunoscută mai mult sub numele de Convenția de la Paris, a fost actul care a pus bazele unirii Principatelor Dunărene, în conformitate cu hotărârile Congresului de la Paris din 1856.

.

Contextul general

Datorită unor împrejurări interne și externe nefavorabile, Revoluția de la 1848 din Principatele Române nu a reușit să transpună în viața politică și de stat ideile și principiile constituționale stipulate în programele lor. Tările Române au fost nevoite să accepte hotărârile marilor puteri europene, concretizate sub forma Convenției de la Paris din 1858. Astfel, printr-un act internațional, prin care s-a luat numai parțial în considerare voința poporului român manifestată prin revoluțiile

Divanurilor ad-hoc, s-au stabilit norme fundamentale referitoare la situația politico-juridică a Principatelor și reorganizarea lor. Pe baza Convenției de la Paris, care reprezintă de fapt o Constituție venită din afară, se transpunea pentru prima dată în practica noastră constituțională principiul separației puterilor, ele urmând să fie exercitate, în fiecare Principat, de către domn și Adunarea electivă, ambele lucrând și cu participarea unui organ comun, Comisia centrală.

Convențiunea încheiată la Paris în 7/19 august 1858 [...] este și rămâne legea fundamentală a României
— Alexandru Ioan Cuza, în preambulul Statutului Desvoltător Convențiunii de la Paris

După unii autori, este considerată prima constituție a României.

Picture of the Territory affected by the Congress. The light green area to the left is the area of Danubian principalities (Wallachia and Moldavia). The light green line shows the border of the territory of southern Bessarabia, which was transferred from Russia to Moldavia, between the Danube River and Moldavia - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Picture of the Territory affected by the Congress. The light green area to the left is the area of Danubian principalities (Wallachia and Moldavia). The light green line shows the border of the territory of southern Bessarabia, which was transferred from Russia to Moldavia, between the Danube River and Moldavia – foto preluat de pe en.wikipedia.org

 

Statutul Principatelor stabilit prin Convenţia de la Paris (1858)

Primind cele două rezoluţii ale Divanurilor ad-hoc din 1857, comisarii marilor puteri europene au redactat raportul lor în care analizau aceste rezoluţii şi, pe baza lor, dar şi ţinând seamă de situaţia din Principate, au făcut o serie de propuneri privind viitoarea organizare a acestora, scrie istoricul Constantin C. Giurescu în lucrarea sa ”Viaţa şi opera lui Cuza Vodă” (Editura Ştiinţifică, Bucureşti, l966).

Raportul comisarilor cu privire la analiza rezoluţiilor celor două Divanuri ad-hoc a fost încheiat şi înaintat Conferinţei de la Paris la 1/13 aprilie 1858.

Conferinţa reprezentanţilor celor şapte puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Regatul Sardiniei, Prusia, Rusia, Imperiul Otoman) de la Paris privind organizarea Principatelor Române s-a desfăşurat între 10/22 mai -7/19 august 1858 şi s-a încheiat cu semnarea Convenţiei de la Paris (7/19 august), prin care a fost stabilit viitorul statut politic, social şi administrativ al Principatelor.

Textul Convenţiei era, de fapt, o consecinţă a acordului stabilit la Osborne şi constituia un compromis faţă de dorinţa şi voinţa de unire a românilor, remarcă istoricul Constantin C. Giurescu. În vara anului 1857, Franţa, Rusia, Prusia şi Regatul Sardiniei deciseseră ruperea relaţiilor diplomatice cu Poarta Otomană, care refuza să anuleze alegerile pentru adunarea ad-hoc din Moldova falsificate.

Criza se rezolvase prin întrevederea de la Castelul Osborne, de pe insula Wight (25 iulie/6 august – 28 iulie/9 august 1857), dintre împăratul Napoleon al III-lea şi regina Victoria a Marii Britanii, în cadrul căreia se ajunsese la o soluţie de compromis. Astfel, Marea Britanie acceptase atunci anularea alegerilor falsificate din Moldova, iar Franţa s-a mulţumit cu o unire parţială, renunţând la proiectul privind unirea Principatelor sub un principe străin.

Prin Convenţia de la Paris din 1858, urma ca aceste două ţări să poarte numele Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti, fiecare cu domn pământean, desemnat pe viaţă (şi nu străin, aşa cum se ceruse), guvern şi adunare legiuitoare proprie. Era înfiinţată Comisia Centrală pentru alcătuirea legilor de interes comun, precum şi Curtea de Casaţie comune pentru ambele Principate, avându-şi sediul la Focşani. Armata urma să aibă un şef unic.

Erau desfiinţate privilegiile şi rangurile boiereşti şi erau reglementate prin lege relaţiile dintre proprietari şi ţărani. Se instituia responsabilitatea ministerială. Se stabilea, totodată, modalitatea alegerii membrilor Adunării Elective pe baza unui cens foarte ridicat.(“Istoria României în date”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).

S-a hotărât ca fiecare dintre cele două armate să aibă câte un drapel, purtând ca semn al unităţii o banderolă albastră. Cele două armate erau puse sub comanda unui singur şef, numit alternativ de cei doi domnitori.

Fiecare ţară urma să aibă domnul ei, ales dintre cetăţeni care să îndeplinească anumite condiţii: vârsta minimum 35 de ani; venit anual de minimum 3.000 de ducaţi sau galbeni; să fi ocupat funcţii publice timp de zece ani sau să fi făcut parte din Adunare. Legea cenzitară pentru alegerea membrilor adunărilor elective prevedea trei colegii. În primul colegiu intrau ”alegătorii primari” din judeţe care puteau dovedi un venit funciar anual de minimum o sută de galbeni.

Aceştia alegeau câte trei delegaţi în fiecare plasă, delegaţi care, la rândul lor, alegeau un deputat. Din colegiul al doilea făceau parte alegătorii din judeţe care puteau dovedi un venit funciar anual de minimum o mie de galbeni. Aceştia erau ”alegători direcţi”, care alegeau direct, nu prin delegaţi, câte doi deputaţi de judeţ sau ţinut.

Al treilea colegiu, al alegătorilor din oraşe, îi cuprindea pe aceia care puteau dovedi un capital funciar, industrial sau comercial – personal sau dotal – de minimum 6.000 de galbeni. Alegătorii trebuia să aibă 25 de ani împliniţi, iar aleşii 30 de ani şi un venit minimum anual de 400 de galbeni. Pe lângă deputaţii aleşi, adunările mai cuprindeau, în fiecare principat, şi deputaţi de drept, anume pe mitropolit şi pe episcopii cu eparhie. (Constantin C. Giurescu, ”Viaţa şi opera lui Cuza Vodă”).

Principatele Române rămâneau mai departe sub suzeranitatea Porţii Otomane şi sub garanţia colectivă a marilor puteri europene.

Deşi a facilitat doar unirea parţială a celor două Principate, Convenţia de la Paris din 1858 a constituit un pas înainte, afirmând o recunoaştere internaţională a originii comune a muntenilor şi moldovenilor, a necesităţii unirii lor. Recunoscând, prin articolul 2, tradiţiile de viaţă statală de sute de ani, exprimate, între altele, şi prin tratatele încheiate de domnitorii români cu sultanii turci, Convenţia înlătura pretenţiile Rusiei ţariste şi ale Austriei de a-şi impune stăpânirea lor asupra ţărilor române”, se arată în revista ”Magazin istoric” nr. 10/octombrie 1975, în care este publicat textul integral al Convenţiei de la Paris.

Convenţia de la Paris din 1858 a devenit legea fundamentală a Principatelor, Regulamentele Organice încetându-şi, pe plan juridic, valabilitatea. Convenţia de la Paris a rămas în vigoare până în 1864.

 

Prevederile principale

- Articolul 1 prevedea unirea parțială a principatelor Moldovei și Valahiei sub denumirea „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”, care rămâneau sub suzeranitatea „Maiestății Sale Sultanul”.

- Articolul 2 garanta autonomia Principatelor.

- Articolul 3 prevedea alegerea unor domni (hospodari) separați în cele două principate.

- Articolele 4, 5 și 6 explicau modalitatea de exercitare a puterii executive de către hospodar și cooperarea lor cu adunările elective separate și cu Comisia Centrală de la Focșani.

- Articolul 8 stabilea valoarea tributului datorat Porții și anume 1.500.000 de piaștri pentru Moldova și 2.500.000 de piaștri pentru Valahia.

- Articolele 10 – 14 stipulau modalitatea de alegere a hospodarilor și drepturile și obligațiile lor.

- Articolul 27 stabilea formarea unei „Comisii centrale” la Focșani, formată din câte 8 membri pentru fiecare Principat.

- Articolul 38 stabilea înființarea unei Înalte Curți de Justiție și Casație, comună ambelor Principate, cu sediul la Focșani.

- Articolele 42 – 44 stabileau formarea unei miliții (armate) comune, al cărei comandant urma să fie numit alternativ de către domnitorii celor două Principate.

 

CONVENŢIE din 7 august 1858

convenţiune pentru organisarea definitivă a Principateloru-Unite-Române

Majestatile loru Imparatul Ottomaniloru, Imparatul Austriei, Imparatul Francediloru, Regina Rigatului-Unitu a marei Britanii şi Irlandei, Regele Prusiei, Imparatul tutulor Rusiiloru şi Regele Sardiniei, voindu, conform cu stipulaţiile tractatului încheiat la Paris, la 30 Martie 1856, a consfinti printr’o convenţie, a lor din urma înţelegere asupra organizaţiei definitive a Principateloru Maldaviei şi Valahiei, a nummit drept Plenipotenti ai lor, pentru a negotia şi a subscrie disa convenţie, însă:

Majestatea Sa Imparatul Ottamaniloru, pe Mohamed Fuad Pasa, musir şi vizir al Imperiului, decorat cu ordinile Imperiale Medjidie şi al meritului personal intiia clasa, al ordinului militar, scl. scl. scl. Ministrulu sau actual al trebiloru din Afară.

Majestatea Sa Imparatul Austriei, pe D. Iosif Alecsandru Baron de Hiubner, Cavaler mare cruce, a ordinilor Imperiale Leopold şi Corona de fer, scl. scl. scl. Consilierul seu intim actualu, şi ambasadorulu seu estraordinar şi plenipotent lîngă Majestatea Sa Imparatul Francediloru.

Majestatea sa Imparatul Francediloru pe D. Alecsandru Conte Colona Valevski, senator al Imperiului, cavaler mare Cruce, a ordinului Imparatescu Legiona de onore scl. scl. scl. Ministrul şi Secretarulu sau de Stat la Departamentul trebilor din afară.

Majestatea Sa Regina Rigatului-Unit al Marii Britanii şi Irlandei pe prea-onorabilul Enri Ricard Carol, Conte Covlei, viconte Dangan, Baron Covlei, Pair al Rigatului-unit, Membru al consiliului privat al Majestatii Sale Britanice, Cavaler mare-Cruce al prea-onorabilului Ordin Baia, Ambasadorul ecstraordinar şi plenipotent al disei Majestati lîngă Majestatea Sa Imparatul Francediloru.

Majestatea Sa Regele Prusiei, pe D. Macsimilian-Frederik-Carol-Frant, Conte de Hatfeld-Vildemburg-Soenstein, cavaler al ordinului Rigal Vulturul-Roşu de intiia clasa, cu frunze de stejar, scl. scl. scl. Consilieru sau actual privat actualu şi trimisulu sau ecstraordinar şi Ministru plenipotent lîngă Majestatea Sa Imparatul Francedilor.

Majestatea Sa Imparatul tutulor Rusiiloru pe D. Conte Pavel Chiselef, cavaler al ordinilor Rusiei, decorat cu indoitul portret în briliante al Imparatilor Nicolai şi Alecsandru II, scl. scl. scl. Adionantul general al său, Generalu de Infanterie, Membru al Consiliului imparatiei, Ambasadorul sau ecstraordinar şi plenipotent lîngă Majestatea Sa Imparatul Francediloru.

Majestatea Sa Regele Sardiniei, pe D. Salvator Marchid de Vilamarina, Cavaler mare-Cruce, al ordinului sau rigalu St. Maurice şi St. Lazar, scl. scl. scl. trimisul sau estraordinar şi Ministru plenipotent lîngă Majestatea Sa Imparatul Francediloru.

Carii s’au adunat în conferinţa la Paris, avînd depline-împuterniciri, care au fostu reconoscute în buna şi cuvenită forma, şi au hotărît cele urmatore:

Articolul 1

Principatele Moldaviei şi Valahiei constituiete d’acum înainte sub numirea de “Principatele-Unite Moldavia şi Valahia,” raminu puse sub suzeranitatea M.S. Sulatnului.

Articolul 2

În temeiulu capitulatiiloru date de Sultanii Baiazetu l-iu, Mohametu II, Selim I şi Soliman II, carii constitue a loru autonomie, regulindu raporturile loru cu Sublima Porta, şi pe care mai multe Hati-serifuri, şi mai cu sema acela din anul 1834 le au consfintitu conformu asemenea şi cu articolile 22 şi 23 ale tractatului încheiată la Paris, la 30 Martie 1856, Principatele voru urma a se bucura sub chezasuirea colectivă a Puteriloru contractante, de privilegiurile şi imunităţile de care sînt în posesie.

Prin urmare Principatele se voru administra în libertate şi afară de ori-ce amestecu alu Sublimei-Porţi, în ţărmurile stipulate prin înţelegerea Puteriloru chezase cu Curtea Suzerana.

Articolul 3

Puterile publice voru fin încredinţate, în fiecărui Principatu, unui Hospodaru sau unei Adunări elective ce voru lucra în cadurile prevadute de aceasta convenţie cu concursulu unei comisii centrale, comuna ambeloru Principate.

Articolul 4

Puterea esecutiva va fi esersata de Hospodaru.

Articolul 5

Puterea legiuitore va fi esersata împreună de Hospodaru, de Adunare şi de Comisia centrala.

Articolul 6

Legiuirile de interesu specialu fie-căruia Principatu voru fi pregătite de Hospodaru şi votate de Adunare.

Legiuirile de interesu comunu amîndurora Principateloru voru fi pregătite de Comisia Centrala şi votate de Adunări, la care voru fi supuse de către Hospodaru.

Articolul 7

Puterea judecatoresca, esersata în numele Hospodariloru, va fi încredinţată magistratiloru numiţi de dinsulu, fără ca nimeni sa pota fi lipsitu de firestii săi judecători.

O lege va hotati condiţiile de priimire innaintare în magistratura, luindu dreptu bada aplicarea progresiva a principiului inamovibilitatei.

Articolul 8

Principatele voru da Curtei Suzerane unu tributu anualu a căruia suma remane hoterita la tifra de unu milionu cinci sute de mii lei pentru Moldavia şi al tifra de doue milioane cinci sute de mii lei pentru Valachia.

Investitura va fi data Hospodariloru, ca şi în trecutu de M.S. Sultanulu.

Curtea Suzerana va combina cu Principatele măsurile de apărare a pamentului loru, în cadu de atacu din afară; şi va putea provoca prin înţelegere cu Curţile garante măsurile trebuincioase, pentru restatornicirea ordinului, la întîmplare de a de compromite.

Ca şi în trecutu, tractatele internaţionale care se voru încheia de Curtea Suzerana cu Puterile străine, voru fi aplicabile Principateloru în totu ceia ce nu va atinge ale loru imunităţi.

Articolul 9

În cadu de calcare a imunităţilor Principateloru, Hospodarii voru innainta unu recursu către puterea Suzerana, şi dacă nu se va face dreptate la a loru reclamaţie, o voru putea indrepta prin agenţii loru către representantii Puteriloru garante la Constantinopole. Hospodarii voru fi represantati lîngă Curtea Suzerana prin agenţi (Capu-Chehaia) născuţi Moldoveni sau Români, nesupusi la nici o protecţie străină, şi priimiti de Porta.

Articolul 10

Hospodarulu va fi alesu pe viaţa de Adunare.

Articolul 11

În cadu de vacantie, şi pane la instalarea noului Hospodaru, administraţia va fi încredinţată Consiliului Ministriloru, care va intra d’a dreptulu în lucrare.

Atribitiile sale, curatu administrative, se voru margini la expedierea lucratoriloru, fără sa pota departa pe funcţionari alt-feliu, de catu pentru vina constatată judecătoreşte.

În acestu casu nu va putea rândui pe altulu în locu de catu vremelniceste.

Articolul 12

La ivire de vacantie, dacă Adunarea va fi strinsa, ea va fi datore a proceda în optu dile, la alegerea Hospodarului.

Dacă nu va fi strinsa, sa va chema îndată şi se va aduna în termenu de dece dile. În cele optu dile ce voru urma după stringerea ei, va trebui sa fi procedatu la alegeera Hospodariloru.

Aflarea de faţa a trei părţi din numeralu membriloru înscrişi va fi neaparata, spre a putea proceda la alegere. În cadu candu în cel optu dile nu se va fi facuta alegerea a noua di la amiadi. Adunarea va proceda la alegere ori care aru fi numeralu membriloru de faţa.

Investitura va fi cerută ca şi în trecutu; ea va fi data în termenu de o luna celu multu.

Articolul 13

Va fi în dreptu de a fi alesu la Hospodoratu ori cine va fi în vîrsta de 35 ani, şi fiu din tata născut Moldavu seu Romanu, şi va putea arata unu venitu în pamentu de 3,000 galbeni, numai sa fi implinitu funcţii publice în timpul de dece ani, seu sa fi facutu parte din Adunări.

Articolul 14

Hospodarulu guverna cu ajutorulu ministriloru numiţi de densulu. Intareste şi promulga legile poate refuda întărirea sa. Are dreptu de ertare, şi acela d’a micşora pedepsele în pricini criminale, fără a putea interveni alt-felu în administraţia dreptatei.

Elu pregăteşte legile de interesu specialu Principatului, şi mai cu sema budgetele şi le supune la deliberările Adunarei.

Elu numeşte în tote funcţiile de administraţie publică şi face regulamentele trebuincioase pentru esecutarea legiloru.

Lista civilă a fie-căruia Hospodaru va fi votată de Adunare, odată pentru tot-d’auna la suirea sa pe scaunu.

Articolul 15

Ori ce actu sloboditu de Hospodaru, trebuie să fie contrasemnatu de către miniştrii competenţi.

Miniştrii voru fi respundatori de violarea legiloru şi mai alesu de ori ce risipa baniloru publici.

Ei voru fi supuşi judecatei Înaltei Curţi judecătoreşti şi de Casaţie. Actia va putea fi procovata de Hospodaru sau de Adunare.

Punerea sub acudatie a ministriloru nu se va putea pronunţa de catu cu majoritatea de duoa părţi din trei a membriloru de faţa.

Articolul 16

Adunarea alegatore, în fie-care Principatu va fi alesa pe septe ani, conformu dispoditiiloru electorale anecsate pe lîngă apredenta convenţie.

Articolul 17

Adunarea va fi convocată de Hospodaru şi va trebui să se adune în fie-care anu, în cea d’inteiu duminica a lui Decembrie.

Ţinerea fie-caria sesii ordinare va fi de trei luni.

Hospodarulu va putea de va fi trebuinta, a prelungi sesia. El poate să cheme adunarea afară din vremea obicnuita, sau sa o desfiintede. În acelu din urma cadu este datoru a convoca o noua adunare, care trebuie să fie strinsa în termenu de trei luni.

Articolul 18

Mitropolitulu şi Episcopii eparhioti vora face după dreptu, parte din adunare.

Presidenta Adunarei va fi a Mitropolitului. Vice-predidentulu şi secretarii voru fi aleşi de Adunare.

Articolul 19

Presidentulu hotarasteconditiile de primirea publicului în şedinţe, afară de cadurile de esceptie care voru fi prevadute de regulamentulu din nauntru.

Se va face prin îngrijirea presidentului, unu proces-verbalu. Somaru alu fie-caria şedinţe care va fi publicată în gradată Oficială .

Articolul 20

Adunarea va desbate şi va vota proiectele de legiurire ce’i voru fi înfăţişate de Hospodaru. Ea va putea să facă amendamenturi; însă sub reserva stipulată în art. 36. în ceia ce priveşte legile de interes comunu.

Articolul 21

Dacă Miniştrii nu voru fi din membrii Adunariloru, ei totu îşi voru avea intrarea şi voru putea lua parte la desbaterea legiuirilor fără a lua însă parte la votare.

Articolul 22

Budgetulu venitoriloru şi acela alu chltueliloru, pregatita anualu pentru fie-care Principatu, prin îngrijirea Hospodarului respectivu, şi supusu Adunarei, care va putea face amendamente, nu voru fi definitive de catu după ce voru fi votate de densa.

Dacă budgetulu nu ar fi votatu în timpulu priinciosu, puterea esecutiva va indestula serviciului publicu după budgetulu anului precedentu.

Articolul 23

Osebite fonduri isvorite pane acuma din speciale casse, şi de care Guvernului dispune sub diverse titluri, voru fi trecute în budgetulu generalu alu venitoriloru.

Articolul 24

Încheierea definitivă a socoteliloru, va fi presentata Adunarei, celu ami tardiu în termenu de duoi ani, socotitu de la închiderea fie-căruia esercitiu.

Articolul 25

Nici o dajdie nu va putea fi înfiinţată sau adunata dacă nu se va priimi de Adunare.

Articolul 26

Precumu tote legiuirile de interesu comunu seu specialu şi regulamentele administrarei publice, legiuirile financiale voru fi publicate în gadeta Oficială .

Articolul 27

Comisia centrala va avea şedinţa ei la Focşani.

Ea va fi compusa de sese-spre-dece membrii, optu Moldoveni şi optu Români. Patru voru fi aleşi de fie-care Hospodaru dintre membrii Adunarei, seu dintre persoanele ce voru fi implinitu funcţii înainte în tera, şi patru de fie-care Adunare din sinul ei.

Articolul 28

Membrii Comisiei centrale îşi pastreda dreptulu d’a lua parte la alegerea Hospodariloru n Adunarea din care făcut parte.

Articolul 29

Comisia centrala este permanenta. Ea va putea însă, cînd voru erta-o lucrările ei, a s’amana pentru unu timpul care nici într’unu casu nu va putea trece peste patru luni.

Funcţiile membriloru săi pentru fie-care Principatu, fie numiţi de Hospodari seu aleşi de Adunări, voru fi marginite la vremea catu va tinea legislatura.

Cu tote acestea funcţiile membriloru ce esu nu voru inceta de catu la instalarea nuoiloru membri.

În casu candu mandatulu ambeloru Adunări, va espira de odată, Comisia centrala va fi reînnoită în totalitate pentru amândouă Principatele, la deschiderea nouilor Adunări.

În casu de desfiinţare a uneia din Adunări, nu se voru fi din Principatulu a căruia adunare va fi alesa din nou.

Membrii ce esu potu fi aleşi din nou.

Articolul 30

Funcţiile de membru alu Comisie centrale voru fi retribuite.

Articolul 31

Comisia centrala va numi pe presidentulu. În cadu cindu voturile se voru împărţi de o potriva între doi candidaţi, se va hotărî prin sorţi.

Funcţiile de presidentu voru inceta cu mandatulu sau de membru alu Comisiunei centrale; ele însă voru putea fi reînnoite.

În cadu de împărţire de o potriva a voturiloru în desbateri, votulu Presidentului va fi hotaritoru.

Comisia centrala îşi va face regulamentulu sau interioru. Cheltuelile ei de ori ce natura voru fi puse pe jumătate în sarcina ambeloru Principate.

Articolul 32

Dispoditiile constitutive nuoei organidatii a Principateloru părea de trebuinta a stirpi, şi a insemna îmbunătăţirile ce aru fi de trebuinta a se introduce în osebitele ramuri ale administraţiei.

Articolul 33

Hospodarii voru putea trimite Comisie centrale tote propunerile ce lise voru părea de folosu a preface în proiectele de legi comune amîndurora Principateloru.

Comisia centrala va pregati legile d’unu interesu generalu comunu ambeloru Principate, şi va supune aceste legi, prin mijlocirea Hospodariloru la desbaterile Adunariloru.

Articolul 34

Sînt privite ca legi de interesu generalu tote acelea carea au de obiectul unitatea legislaţiei, înfiinţarea, menţinerea sau îmbunătăţirea unirii vamiloru, a postiiloru, telegrafului, fiscarea preţului monetaru şi deosebitele materii de folosu publicu comune ambeloru Principate.

Articolul 35

Odată înfiinţată, Comisia centrala va trebui să se ocupe specialu a codifia legile în fiinta, punandule în armonie cu actulu constitutivu alu nuoei organidatii.

Ea va reviduiregulamentele organice precum şi condicile Civile, Criminale, de Comertu şi de procedura, astfelu incatu, afară de legile curatu de interesu localu, se numai fie în viitoru de citu unulu şi acelasu trupu de legislaţie, care să se esecute în ambele Principate, după ce va fi votată de către respectivele Adunări, intaritu şi promulgatu de fie-care Hospodaru.

Articolul 36

Dacă Adunările introducu amendamente în proiestele legiloru de interesu comunu, proectulu amendamentu va fi trimisu Comisiei centrale, care va hotărî unu proiectu definitivu, pe care Adunările nu voru mai putea de citu sa’lu adopte sau sa-lu lepede în întregul său.

Comisia centrala va trebui sa primească amendamenturile ce voru fi votate de amindoa Adunările.

Articolul 37

Legile de unu interesu specialu pentru fie-care Principatu nu voru fi întărite de Hospodaru de citu după ce vor fi comunicate de dinsul Comisiei centrale, care va avea a preţui de sînt potrivite cu dispoditiile constitutive de unoei organidatii.

Articolul 38

Se va înfiinţa o Curte-înaltă judecatoresca şi de Casaţie, comuna ambeloru Principate. Ea va redida la Focşani. Se va face întocmirea ei printr’o lege.
Membrii săi voru fi inamovibili.

Articolul 39

Hotărîrile date de Curţi şi judecatile pronunţate de Tribunaluri în ambele Principate, voru fi apelate esclusivu la acesta Curte de casaţie.

Articolul 40

Ea va esersa unu dreptu de censura şi de disciplina asupra Curtiloru apelative şi tribunaluriloru.

Ea va avea dreptu de juridictie exclusivă asupra însuşi membriloru ei în pricini penale.

Articolul 41

Ca înaltă curte Judecătorească, ea va cerceta pirile provocate în contra ministriloru de către Hospodaru sau de către Adunare şi va judeca fără apelu.

Articolul 42

Ostirile regulate aflate acumu în fiinta în ambele Principate voru priimi o organidatie identică spre a putea la trebuinta să se unească şi sa formede o singura armie.

Se va face pentru acesta o lege comuna.

Afară de acesta se va face pe totu anul inspecţia ostirilor ambeloru Principate de către inspectorii generali numiţi în toţi anii, cindu de unu Hospodaru cindu de cel-l-altu. Aceşti inspectori voru fi însărcinaţi a veghia asupra întregii esecutari a dispoditiilor menite de a păstra ostiriloru tote caracterurile de doua corpuri ale acelesi armii.

Tifra ostiriloru regulate hotarita de regulamentulu organicu, nu se va putea mari mai multu de catu de o a treia parte fără o mai inteiu înţelegerecu Curtea Suzerana.

Articolul 43

Ostirile trebuie să se adune de câte ori siguranţa din întru sau acea a hotareloru va fi ameninţată. Unirea loru va putea fi provocată de unulu seu de cel-l-altu Hospodaru, dar nu se va face de catu în urma unei înţelegeri comunae între dinsi facendu-se cunoscutu şi Curţii Suzerane.

După propunerea inspectoriloru, Hospodarii voru putea asemenea sa impreune în totalu sau în parte ostirile în cimpu de manevre sau spre a le face revista.

Articolul 44

Comandantulu de căpetenie va fi numitu cînd de unu Hospodaru candu e cel-l-altu, cînd va fi a se reuni ostirile. Elu trebuie să fie Moldoveanu seu Romanu de naştere. Va putea fi revocat de Hospodarulu care l’a numitu. În acestu casu noul Comnadantu de căpetenie va fi orinduitu de cel-altu Hospodaru.

Articolul 45

Ostirile ambeloru teri voru păstra stegurile loru actuale, dar aceste steguri voru purta în viitoru o banderola de colore albastra, conformă modelului alaturatu la presenta convenţie.

Articolul 46

Moldovenii şi Românii voru fi toţi de o potriva înaintea legii, înaintea contribuţii şi priimiti de o potriva în funcţiile publice, în unulu şi cel-l-altu Principatu.

Libertatea loru individuală ca fi chezasuita.

Nimeni nu va putea fi opritu, arestuitu sau datu în judecata de citu conformu legiuirei.

Nimeni nu va putea fi ecspropriatu de citu legalu, pentru pricina de interesu publicu şi prin despăgubire.

Moldovenii şi Românii de ori-ce ritu crestinu, se voru bucura d’o potriva de drepturile politice. Esersarea acestoru drepturi se va putea întinde şi la cel-lalte culturi prin dispoditii legislative.

Tote privilegiurile, scutirile sau monopoluri, de care se bucura încă unele clase, voru fi desfiinţate; şi se va proceda fără intirdiere la revidia legiuirei care reguleda raporturile proprietariloru pămîntului cu cultivatorii, avîndu în vedere îmbunătăţirea starei teranilor.

Instituţiile municipale atitu cele orăşeneşti citu şi cele cimpenesti, voru dobîndi tota dezvoltarea ce le potu da stipularile acestei convenţii.

Articolul 47

Pînă cindu se va fi procedatu în revidia prevaduta prin art. 37. legislaţia acumu în putere în Principate este menţinută în cea ce priveşte dispoditiile care nu suntu în potriva stipulatiiloru acestei Convenţii.

Articolul 48

Spre îndeplinirea art. 25, din tractatulu de la 30 Martie 1856, unu Hati-serifu conformu tecstualu cu stipularile presentei convenţii, va promulga dispoditiile de mai susu într’unu termenu de cinci-spre-dece dile celu mai tirdiu de la schimbarea pratificatiiloru.

Articolul 49

În momentulu publicarei disului Hati-serifu, administraţia va fi data de către caimacamii în fiinta, în fie-care Principatu, unei comisii vremelnice (Caimacamie), instituata potrivitu dispositiiloru regulamentului organicu. Prin urmare, aceste comisii voru fi alcătuite de Presidentulu din Întru, carii a fostu în funcţie sub Hospodarii din urma înaintea instalaţii în 1856, a administratoriloru providorii.

Disele comisii se voru ocupa îndată cu alcătuirea listeloru electorale care trebuescu săvîrşite şi afişate în termenul de cinci septamani.

Alegerile se voru face trei săptămâni după publicarea listeloru. A decea di va urma, deputaţii trebuescu a fi adunaţi în fie-care Principatu, spre a proceda în termenile hotărîte mai susu, la alegerea Hospodariloru.

Articolul 50

Presenta Convenţie va fi ratificată, şi ratificatiile ei voru fi schimbate la Paris, în termenu de cinci septamini, sau mai curandu de se va putea.

Pentru care plenipotentii respectivu au subscris’o, punându şi pecetea armeloru loru.

Facuta la Paris, în 7/19 August, 1858.
(Semnati): Fuad.
” Hiubner.
” Valevski.
” Covlei.
” Hatfeld.
” Chiselef.
” Vilimarina.
————–

 

* Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești au fost un stat format prin unirea dintre Principatele Dunărene Moldova și Țara Românească în perioada 1856–1862, printr-un proces al cărui moment definitoriu a fost constituirea în 1859 a uniunii personale prin alegerea ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza.  Statul acoperea regiunile istorice Oltenia, Muntenia, și Moldova Occidentală.  La început, a cuprins și sudul Basarabiei (zona Cahul, Bolgrad și Ismail), dar după 1877 a pierdut acest teritoriu, primind în schimb Dobrogea de Nord.  Unirea politică dintre cele două principate a fost primul pas politic spre crearea României ca un singur stat (unitar), în 1866, stat ce avea să devină independent în 1878 și să fie proclamat regat în 1881. Cei doi domnitori ai Principatelor Unite au fost Alexandru Ioan Cuza și apoi Carol I.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

Evenimentele Zilei de 7 august în Istorie

Noiembrie 1942 -Pușcași Marini americani, probabil din Divizia a II-a Marină, se odihnesc pe câmp în timpul Campaniei din Guadalcanal (7 august 1942 – 9 februarie 1943)

foto preluat de pe ro.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

 

7 august este a 219-a zi a calendarului gregorian și a 220-a zi în anii bisecți.

 

Sărbătorile Zilei de 7 august

(BOR) (†) Sf. Cuv. Teodora de la Sihla; Sf. Cuv. Pafnutie – Pârvu Zugravul; Sf. Cuv. Mc. Dometie Persul; Sf. Ier. Narcis, arhiepiscopul Ierusalimului

Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla a trăit în Moldova secolului al XVII-lea, nevoindu-se în viața călugărească cea mai mare parte a vieții sale. Este cea dintâi româncă trecută în rândul sfinților. Biserica Ortodoxă Română o prăznuiește pe data de 7 august - foto: ro.orthodoxwiki.org

Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla - foto: ro.orthodoxwiki.org

Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla a trăit în Moldova secolului al XVII-lea, nevoindu-se în viața călugărească cea mai mare parte a vieții sale. Este cea dintâi româncă trecută în rândul sfinților.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

(BRU) Sf. Domețiu, cuvios, martir († 362)

 

(BRC) Sf. Sixt al II-lea, papă și însoțitorii, martiri; Sf. Caietan, preot

Botticelli S Sisto II.jpg
Capela Sixtină; Sixt al II-lea papă; Botticelli

Papa Sixt al II-lea (Grecia, ? – Roma, 6 august 258), a fost al 25-lea Papă al Bisericii catolice care, împreună cu cea ortodoxă, îl venerează ca sfânt. Pontificatul său a durat cca. 12 luni, din 31 August 257 până la 10 August 258.

 

Astăzi în istorie pentru 7 august

 

Evenimentele Zilei de 7 august în Istorie:

- 7 august 1858 – Convenția de la Paris (7 sv /19 august sn 1858 )

- 7 august 1942 – A început Bătălia de la Guadalcanal (7 august 1942 și 9 februarie 1943);

- 7 august 1714 – Bătălia de la Gangut;

- 7 august 1943 – A început Bătălia de la Smolensk (7 august 1943 – 2 octombrie 1943)

 

7 august 317 - S-a născut Constanțiu al II-lea, împărat roman (d. 361)

Constanțiu al II-lea (Constantinus Flavius Iulius, n. 7 august 317 - d. 3 noiembrie 361), împărat roman (337-361), a fost cel de-al doilea fiu al lui Constantin cel Mare și al Faustei - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Constanțiu al II-lea – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Constanțiu al II-lea (Constantinus Flavius Iulius, n. 7 august 317 – d. 3 noiembrie 361), împărat roman (337-361), a fost cel de-al doilea fiu al lui Constantin cel Mare și al Faustei. S-a născut în Sirmium (oraș în Illyricum). A fost ridicat în 324 la rangul de cezar, apoi în 337, la moartea tatălui său, împreună cu cei doi frați ai săi, Constant și Constantin al II-lea, la cel de augustus, încredințându-i-se guvernarea Orientului, Egiptului și Traciei. Constanțiu a purtat un lung război împotriva Persiei (337-361), încheiat fără ca o tabără să poată dobândi un succes decisiv.

După moartea lui Constant (350), Constanțiu a organizat o campanie împotriva lui Flavius Magnus Magnentius și, înfrângându-l în bătăliile de la Mursa (351) și Mons Seleuci (353), a devenit împărat al întregului Imperiu Roman. Domnia sa este cunoscută pentru reformele religioase. Adept al creștinismului, Constanțiu a luat numeroase măsuri împotriva păgânismului precum închiderea multor temple și interzicerea jertfelor către zei și practicarea magiei. Cu toate acestea, împăratul susținea învățătura ariană, intrând astfel deseori în conflict cu Biserica. De-a lungul domniei sale a convocat mai multe concilii locale în încercarea de a reconcilia doctrina ariană cu cea niceeană. Tot el a emis mai multe edicte pentru persecutarea evreilor.

A murit la Tarsos, în Cilicia, în drum spre Occident, unde trupele din Gallia îl proclamaseră împărat pe Iulian Apostatul. Modest ca inteligență, suspicios, crud, superstițios, Constanțiu rămâne totuși cel mai capabil dintre fiii lui Constantin cel Mare.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

7 august 626 - Armatele avarilor, slavilor si persilor sasanizi ridica asediul Constantinopolului.

Primul Asediu al Constantinopolului (iunie - iulie 626) Parte a războaielor romano-persane - (Asediul Constantinopolului de către avari într-o pictură murală de la Mănăstirea Moldoviţa) foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Primul Asediu al Constantinopolului (iunie – iulie 626) Parte a războaielor romano-persane – (Asediul Constantinopolului de către avari într-o pictură murală de la Mănăstirea Moldoviţa) foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Asediul Constantinopolului din 626 realizat de avari, ajutați de un număr mare de aliați slavi și perși sasanizi, s-a încheiat cu o victorie strategică pentru bizantini. Eșecul asediului a salvat Imperiul Bizantin de la colaps, și, combinat cu alte victorii obținute de Heraclius în anul precedent și în anul următor (625, repsectiv 627), a permis bizaninilor să-și recâștige teritoriile și să pună capăt distructivelor războaie romano-persane prin aplicarea unui tratat favorabil la frontiere conform status quo din cca. 590.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

7 august 936 - Încoronarea regelui Otto I al Germaniei.

Otto I cel Mare (n. 23 noiembrie 912 – d. 7 mai 973), fiul lui Henric I regele germanilor și al Matildei von Ringelheim, a fost duce al saxonilor, rege al germanilor și primul împărat al Sfântului Imperiu Roman. (Cu toate că Charlemagne a fost încoronat împărat în 800, imperiul său a fost împărțit între nepoți, și ulterior asasinării lui Berengario în 924, titlul imperial a rămas vacant pentru aproape 40 de ani) (Depiction of Otto I on his seal in 968) - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Depiction of Otto I on his seal in 968 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Otto I cel Mare (n. 23 noiembrie 912 – d. 7 mai 973), fiul lui Henric I regele germanilor și a Matildei von Ringelheim, a fost duce al saxonilor, rege al germanilor și primul împărat al Sfântului Imperiu Roman. (Cu toate că Charlemagne a fost încoronat împărat în 800, imperiul său a fost împărțit între nepoți, și ulterior asasinării lui Berengario în 924, titlul imperial a rămas vacant pentru aproape 40 de ani).

Otto i-a urmat tatălui său ca rege al germanilor în 936. Ceremonia încoronării s-a ținut la catedrala din Aachen, fosta capitală a lui Carol cel Mare. Potrivit cronicarului saxon Widukind de Corvey, la ospățul prilejuit de încoronare, Otto i-a avut ca servitori personali pe ducii de Franconia, Suabia, Bavaria și Lotharingia: Arnulf de Bavaria ca mareșal (marescalc “șeful peste grajduri”), Hermann de Suabia ca paharnic (latină pincerna sau buticularius), Eberhard III de Franconia ca senexscalc “seneșal” (“servitor senior”) și pe Gilbert de Lotharingia ca șambelan (“cămăraș, camerier, logofăt de taină”). Astfel, Otto și-a arătat, chiar de la începutul domniei, ambițiile de a fi succesorul lui Carol cel Mare, a cărui linie de succesiune încetase în 911, și de a nu se lăsa dominat de ierarhii Bisericii germane. Otto intenționa, prin controlul Bisericii, să fie conducătorul unui imperiu teocratic. Biserica îi oferea bogăție, recunoaștere, prestigiu. Otto promitea Bisericii protecție față de abuzurile nobililor locali și implicare în actul guvernării.

În 938, la Rammelsberg, în Saxonia, au fost descoperite bogate zăcăminte de argint. Acestea i-au asigurat lui Otto posibilități materiale mari, necesare pentru a-și înfăptui opera politică.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

7 august 1560 - S-a născut Elisabeta Báthory, căsătorită Nádasdy, o contesă maghiară din renumita familie Bathory si una dintre cele mai mari criminale in serie din istorie. (d. 21 august 1614)

Elizabeth Bathory Portrait.jpg

Elisabeta Báthory, căsătorită Nádasdy, (în maghiară Báthory Erzsébet, în slovacă Alžbeta Bátoriová-Nádasdy , în poloneză Elżbieta Batory), (n. 7 august 1560, Nyírbátor – d. 21 august 1614, Csejte, azi Čachtice, Slovacia), a fost o contesă maghiară din familia Báthory, cunoscută pentru infamiile comise prin torturarea și uciderea a câtorva sute de fete.

În urma plângerilor aduse de preotul Istvan Magyari, regele Matei al II-lea al Ungariei a ordonat investigatii si pe baza probelor și a celor 300 de mărturii adunate de anchetatori , Elisabeta Bathory a fost găsită vinovată de uciderea a 80 de persoane (deși lista să indică un număr de aproximativ 650 de persoane). Ca pedeapsă Báthory a fost zidită într-un turn unde a mai trăit patru ani.

 

7 august 1679 - Brigantina Le Griffon, comandata de Rene – Robert Cavelier, cavaler de La Salle, este prima nava europeana care navigheaza pe Marile Lacuri din America de Nord.

Woodcut of the Griffon
Woodcut ofLe Griffon

 

7 august 1714 – Bătălia de la Gangut – Prima victorie importantă a flotei ruse. Bătălia a făcut parte din Marele Război al Nordului încheiat în 1721 cu victoria coaliției formată din Danemarca, Polonia și Rusia împotriva Suediei.

Bătălia de la Gangut (7 august 1714) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia de la Gangut (7 august 1714) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

În timpul Marelui Razboi Nordic (1700-1721), în apele golfului Riilahti, la nord de Peninsula Hanko , Finlanda, flota suedeza a fost invinsa de cea rusa. A fost prima victorie importantă a flotei ruse din istoria sa. Marele Război al Nordului s-a desfășurat la începutul secolului al XVIII-lea (1700-1721). Danemarca, Polonia și Rusia au format o coaliție împotriva Suediei. Regele Carol al XII-lea al Suediei, în vârstă de numai 18 ani, ajunge cu flota în dreptul Copenhagăi, debarcă în forță și obligă orașul să capituleze. Lovită în plin, Danemarca se retrage din coaliție. La rândul său, August al II-lea al Poloniei, după ce cucerește Dunamunde, este învins la porțile Rigăi.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.orgen.wikipedia.org

 

7 august 1758 - Începutul domniei lui Ioan Teodor Callimachi în Moldova.

Ioan Callimachi.jpg

Ioan Teodor Callimachi sau Călmașul (n. 1690 – d. 1780) a fost domn în Moldova în perioada 7 august 1758 – 11 iunie 1761. A fost boier de origine moldoveană, pe numele său adevărat Călmașul. A fost al doilea fiu al lui Teodor Callimachi. A studiat la Liov și a ajuns mare dragoman la Constantinopol în perioadele 1741 – 1751 și 1752 – 1758; în această calitate i-a împiedicat pe turci să intre în război pentru succesiunea tronului Austriei.

Ca domn, nu s-a distins de ceilalți domni fanarioți. După ce a fost înlocuit cu fiul său Grigore Callimachi, s-a retras la Constantinopol, unde a mai trăit 19 ani. Cunoștea limbile latină, turcă, italiană, greacă și franceză. A crescut de tânăr la Lemberg în Polonia, mai târziu Nicolae Mavrocordat îl trimise la fratele său, care era Dragoman al Porții. A fost locțiitor timp de șase ani, până în 1752 când a fost însuși numit mare Dragoman al Porții. A avut două fiice și doi băieți cu soția sa Ralița, născută Hrisoscoleu.

 

7 august 1758 - Sfîrșitul domniei lui Scarlat Ghica în Moldova.

Scarlat Ghica portrait.jpg
Scarlat Ghica, după un portret din secolul al XVIII-lea

Scarlat Ghica (n. 1715 — d. 2 decembrie 1766, București) a fost domn al Moldovei (2 martie 1757 – 7 august 1758) și de două ori al Țării Românești (august 1758 – 5 iunie 1761 și 18 august 1765 – 2 decembrie 1766). A fost fiul lui Grigore al II-lea Ghica și fratele lui Matei Ghica. Domn fiind, a împănat toate dregătoriile cu greci, ca să-și acopere datoriile făcute pentru câștigarea tronului.

A obținut prin firman turcesc reintroducerea văcăritului, pus sub blestem de predecesorul său. A cumpărat apoi tronul Țării Românești, unde și-a continuat sistemul de stoarcere. A făcut și un lucru bun, a alungat o mulțime de negustori turci, care jefuiau fără milă populația. În 1757 era Venerabil al unei loji din Galați. A murit la 2 decembrie 1766 și este înmormântat în biserica Sfântul Spiridon Nou (București).

 

7 august 1782 - George Washington a înființat Insigna de Merit Militar, destinată decorării soldaților răniți pe câmpul de luptă, decorație devenită ulterior Inima Purpurie.

 

7 august 1834 - A decedat Joseph Marie Charles, supranumit Jacquard (n. 7 iulie 1752), inventator francez care a conceput primul razboi de tesut semi-automat.

Joseph Marie Jacquard.jpg

Joseph Marie Charles, supranumit Jacquard, (n. 7 iulie 1752, Lyon – d. 7 august 1834, Oullins), a fost un inventator francez, care a lăsat drept moștenire primul război de țesut semi-automat. Fiul unui lucrător în industria textilă (“meșter-fabricant”), el a profesat diverse meserii, dintre care unele în strânsă legătură cu producerea mătăsurilor, dar și cu arta imprimeriei. Studiind de unul singur mecanica, reușește în 1801 să pună la punct războiul de țesut Jacquard care îi poartă numele.

Dezvoltând o idee anterioară a lui Jacques de Vaucanson, Jacquard își dotează războiul de țesut cu un ingenios mecanism care selecta diferențiat firele de urzeală după un „program” înscris pe plăcuțe perforate (inventatorul cartelelor perforate fiind Basile Bouchon). Prin această inovație, războiul de țesut devine mult mai simplu de operat, reducându-se numărul de lucrători la unul singur, față de condițiile anterioare, când era necesar efortul conjugat al mai multor operatori umani.

Jacquard.loom.full.view.jpg
Jacquard loom on display Museum of Science and Industry in Manchester, England

Războiul de țesut cu plăcuțe perforate, care l-a inspirat și pe Charles Babbage în construirea unei mașini de calcul, este prezentat cel mai adesea drept strămoșul computerului. Acesta folosea cartela perforată, funcționa într-un sistem binar și avea un program fix care opera în timp real. Structura războiului de țesut Jacquard seamănă izbitor cu arhitectura unui computer modern: partea de stocare (magazia), partea de procesare (moara) și cartelele perforate (programul).

 

7 august 1848 - A murit Jons Jacob baron Berzelius, chimist şi mineralog suedez; (n. 20.08.1779).

Jöns Jacob Berzelius.png

Jöns Jakob Berzelius (n. 20 august, 1779 – d. 7 august, 1848) a fost un chimist suedez, inventator al notației chimice moderne, membru fondator al chimiei moderne, alături de John Dalton și Antoine Lavoisier. Berzelius a descoperit elementele siliciu, seleniu, toriu și ceriu. A fost ales membru al Academiei Regale de Științe a Suediei în 1808 și a devenit membru al Academiei Suedeze în 1837.

 

7 august 1858 - Convențiunea pentru organizarea definitivă a Principatelor Dunărene ale Moldaviei și Valahiei din 7 sv/19 sn august 1858, cunoscută mai mult sub numele de Convenția de la Paris, a fost actul care a pus bazele unirii Principatelor Dunărene, în conformitate cu hotărârile Congresului de la Paris din 1856.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești (1859-1878) au fost un stat român format prin unirea dintre Moldova și Țara Românească în 1859 sub un singur domnitor. Statul acoperea regiunile istorice Oltenia, Muntenia, și Moldova. La început, a cuprins și sudul Basarabiei (zona Cahul, Bolgrad și Ismail), dar după 1877 a pierdut acest teritoriu, primind în schimb Dobrogea de Nord. Unirea politică din 1859–1866 dintre cele două principate a fost primul pas politic spre crearea României ca un singur stat (unitar), în 1881. Cei doi domnitori ai Principatelor Unite au fost Alexandru Ioan Cuza și apoi Carol I - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești (1859-1878) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

 

7 august 1864 - S-a înfiinţat primăria oraşului Bucureşti. Primul primar ales a fost Barbu Vlădoianu, general si om politic român.

Barbu Vlădoianu (n. 1812 - d. 1876) a fost un general și om politic român. A fost primul primar al Bucureștiului (august 1864 - octombrie 1865) și a ocupat funcția de ministru al Apărării Naționale între 21 februarie 1859 și 3 mai 1859 - foto: wikiwand.com

Barbu Vlădoianu (n. 1812 – d. 1876)  - foto: wikiwand.com

Barbu Vlădoianu (n. 1812 – d. 1876) a fost un general și om politic român. A fost primul primar al Bucureștiului (august 1864 – octombrie 1865) și a ocupat funcția de ministru al Apărării Naționale între 21 februarie 1859 și 3 mai 1859. În timpul primului său mandat ca edil al capitalei, morile de apă de pe râul Dâmbovița au fost desființate și a fost proiectat un sistem de canalizare a râului pentru a împiedica inundațiile constante până la acea dată.

Barbu Vlădoianu a organizat primul corp de pietrari, în vederea pietruirii străzilor Bucureștiului. În 1865 a fost înființat, de către primar, Oficiul de stare civilă și a fost semnat contractul de cesiune pentru construirea primei linii de cale ferată de pe teritoriul României: București – Giurgiu. În cel de-al doilea mandat, Vlădoianu a dispus începerea lucrărilor de pavare cu gresie și granit a Podului Mogoșoaia (actuala Calea Victoriei, din 1878). Lucrările au fost finalizate în 1872.

Prima linie de tramvai tras de cai („tramcar”) a fost inaugurată în decembrie 1872 și făcea legătura între Gara Târgoviștei (actuala Gară de Nord) și bariera Moșilor. A murit în 1876 și a fost înmormântat la cimitirul Bellu din București. În prezent, o stradă din sectorul 1 al capitalei îi poartă numele.

 

7 august 1867 - S-a născut Emil Nolde, pictor german (d. 1956)

WP Emil Nolde.jpg

Emil Nolde (n. 7 august 1867 în Nolde, Nordschleswig – d. 13 aprilie 1956 în Seebüll, Nordfriesland), născut Hans Emil Hansen, a fost un pictor expresionist german. Nolde este unul din marii acuareliști și un maestru al culorilor printre artiștii secolului XX.

 

7 august 1876 - S-a născut Mata Hari, dansatoare olandeză, spioană în serviciul Germaniei în timpul Primului Război Mondial (d. 1917)

Mata Hari (Margaretha Geertruida Zelle) (* 7 august 1876 - †15 octombrie 1917), născută în Leeuwarden, căsătorită cu un ofițer olandez de origine engleză, Campbell MacLeord, la vârsta de 18 ani. După divorțul celor doi s-a făcut cunoscută în Europa fiind o dansatoare, curtezană și spioană în serviciul Germaniei în timpul primului război mondial. A fost condamnată și executată de către un pluton de execuție francez, în 15 octombrie 1917, pentru spionaj. Plutonul era alcătuit din 12 soldați. Mata Hari și-a dat haina de piele jos de pe ea în fata plutonului înainte să fie executată. A spionat pentru Franța, iar după aceea pentru Germania - foto: ro.wikipedia.org

Mata Hari - foto: ro.wikipedia.org

Mata Hari (Margaretha Geertruida Zelle) (* 7 august 1876 – †15 octombrie 1917), născută în Leeuwarden, căsătorită cu un ofițer olandez de origine engleză, Campbell MacLeord, la vârsta de 18 ani. După divorțul celor doi s-a făcut cunoscută în Europa fiind o dansatoare, curtezană și spioană în serviciul Germaniei în timpul primului război mondial. A fost condamnată și executată de către un pluton de execuție francez, în 15 octombrie 1917, pentru spionaj. Plutonul era alcătuit din 12 soldați. Mata Hari și-a dat haina de piele jos de pe ea în fata plutonului înainte să fie executată. A spionat pentru Franța, iar după aceea pentru Germania.

 

7 august 1903 - S-a născut Seymour Louis Bazett Leakey, antropolog englez; în 1959 a descoperit rămăşiţele fosilizate ale unui hominid timpuriu (1.750.000 ani), numit Zinjantropus, iar ulterior Australopitecus (robustus sau boisei). În 1961 a descoperit fosile ale lui Homo Habilis (omul îndemânatic); (d. 1972).

Louis Leakey.jpg
Louis Leakey examining skulls from Olduvai Gorge

 

7 august 1904 - S-a născut Ralph J. Bunche, diplomat, fondatorul Uniunii Natiunilor, laureat al Premiului Nobel pentru Pace pe anul 1950, pentru rolul jucat in medierea conflictului din Palestina; (d. 1971). A fost prima persoana de culoare onorata cu acest premiu prestigios.

Ralph Bunche - 1963 March on Washington.jpg
Bunche at the 1963 March on Washington for Jobs and Freedom

 

7 august 1908 - În Willendorf (Austria Inferioară) este descoperită statuia din calcar “Venus din Willendorf“. Sculptura este datată în perioada 25.000 î.Hr. și 22 î.Hr. în paleoliticul superior.

Venus of Willendorf frontview retouched 2.jpg

Venus din Willendorf este o statuetă din calcar din Paleoliticul superior conservată la Muzeul de Istorie Naturală din Viena, Austria. Statueta este realizată din calcar oolitic și colorată cu ocru roșu și măsoară 11 cm înălțime. S-a estimat că a fost sculptată între circa 24.000-22.000 î.Hr.

A fost descoperită în 1908 de un lucrător Johann Veran sau Josef Veram în timpul escavărilor conduse de arheologii Josef Szombathy, Hugo Obermaier și Josef Bayer într-un sit paleolitic în apropiere de Willendorf, un oraș din Austria. Calcarul din care a fost sculptată nu se găsește în zonă, de aceea concluzia a fost că statueta a fost adusă din altă parte. În prezent se găsește la Naturhistorisches Museum din Viena.

 

7 august 1911 - A încetat din viaţă Gheorghe Cârțan, luptător pentru eliberarea românilor din Transilvania (n. 1849)

Badea Cartan.jpg
Badea Cârţan – 1899

Gheorghe Cârțan cunoscut și sub numele de Badea Cârțan (n. 24 ianuarie 1849, Cârțișoara – d. 7 august 1911) a fost un țăran român care a luptat pentru independența românilor din Transilvania, distribuind cărți românești, aduse clandestin din România, la sate. A călătorit pe jos până la Roma pentru a vedea cu ochii săi Columna lui Traian și alte mărturii despre originea latină a poporului român. În 1877 s-a înrolat voluntar în războiul de independență al României.

 

7 august 1914 - Armata germană ocupă oraşul Liege, în timpul Primului Război Mondial.

 

7 august 1922 - Acțiunea grevistă a muncitorilor de la Fabrica de vagoane Astra din Arad.

 

7 august 1930 - Ultimul linsaj confirmat al unor negri în Statele Unite ale Americii de Nord intamplat în localitatea Marion din statul Indiana. Sunt ucisi doi bărbaţi de culoare.

 

7 august 1938 - A murit Konstantin Sergheevici Stanislavski, actor şi regizor rus de teatru; (n. 27.01.1863).

Bundesarchiv Bild 183-18073-0003, Konstantin Sergejewitsch Stanislawski.jpg
Stanislavsky in 1936

Konstantin Sergheievici Stanislavski (n. 5 ianuarie 1863; d. 7 august 1938) a fost un regizor și teoretician rus al teatrului, inovator în teatrul și arta actoricească. În Teatrul de Artă, Stanislavski a început dezvoltarea faimosului său “Sistem”, bazat pe tradiția realismului lui Alexandr Pușkin. “Sistemul” lui Stanislavski se concentrează pe dezvoltarea în mod realist a personajelor.

Actorii erau instruiți să folosească “memoria afectivă” pentru a portretiza în mod natural emoțiile personajelor interpretate. Pentru a reuși în această încercare, actorilor li se cerea să se gândească la un moment din viețile lor în care au simțit emoția dorită și să încerce să o prezinte pe scenă, totul în dorința de a asigura o interpretare cât mai apropiată de realitate.

 

7 august 1940 - A fost încheiat acordul dintre Churchill şi De Gaulle privind organizarea Forţelor Franceze Libere.

 

7 august 1940 - Al Doilea Război Mondial – Alsacia-Lorena este anexată de al Treilea Reich.

 

7 august 1941 - A murit Rabindranath Tagore, scriitor indian de limbă bengaleză și engleză, laureat al Premiului Nobel (n. 1861)

Rabindranath Tagore in 1909.jpg

Rabindranath Tagore, numele europeinizat al lui Rabindranâth Thâkur (n. 7 mai 1861, Jorosanko, Calcuta — d. 7 august 1941) a fost un scriitor și filosof indian din provincia Bengal, supranumit Sufletul Bengalului și Profetul Indiei moderne, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1913 (“Intoarcerea primaverii”, “Oleandrii rosii”).
Motivația Juriului Nobel
în temeiul versurilor sale profund sensibile, proaspete și frumoase, prin care, cu un meșteșug desăvârșit, a izbutit să facă din gândirea sa poetică, rostită în propriile-i cuvinte englezești, o parte integrantă a literaturii occidentale

 

7 august 1942 - A început Bătălia de la Guadalcanal (7 august 1942 și 9 februarie 1943), prima ofensivă militară americană a celui de Al Doilea Război Mondial impoiriva fortelor militare japoneze, în Insulele Solomon.

Noiembrie 1942 -Pușcași Marini americani, probabil din Divizia a II-a Marină, se odihnesc pe câmp în timpul Campaniei din Guadalcanal (7 august 1942 - 9 februarie 1943) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Noiembrie 1942 -Pușcași Marini americani, probabil din Divizia a II-a Marină, se odihnesc pe câmp în timpul Campaniei din Guadalcanal (7 august 1942 – 9 februarie 1943) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia de la Guadalcanal, nume de cod Operation Watchtower (Operațiunea Turnul de Veghe) în cadrul forțelor aliate, s-a desfășurat între 7 august 1942 și 9 februarie 1943 în zona Insulei Guadalcanal și a făcut parte din teatrul de operațiuni din Pacific al Celui de Al Doilea Război mondial. Această campanie militară a fost aprig disputată pe uscat, pe mare și în aer și a fost prima ofensivă majoră lansată de forțele aliate împotriva Imperiului Japonez.

La 7 august 1942, forțele aliate, predominant americane, au inițiat debarcări pe insulele Guadalcanal, Tulagi, și Florida (Nggela Sule) din Insulele Solomon cu scopul de a împiedica utilizarea lor de japonezi ca baze pentru a amenința rutele de aprovizionare dintre SUA, Australia și Noua Zeelandă.

Aliații intenționau să utilizeze Guadalcanal și Tulagi ca baze ale unei campanii de a ocupa sau neutraliza marea bază japoneză de la Rabaul de pe New Britain. Aliații au depășit numeric pe japonezi, care ocupaseră insulele din mai 1942 și au capturat Tulagi și Florida, precum și un aerodrom (ulterior denumit Henderson Field) care era în construcție pe Guadalcanal.

GuadHendersonJuly1942.gif
Aerodromul de la Lunga Point de pe Guadalcanal în construcţie cu sclavi coreeni în iulie 1942

Surprinși de ofensiva aliată, japonezii au efectuat între august și noiembrie 1942 câteva tentative de a recupera Henderson Field. Trei bătălii terestre majore, cinci mari bătălii navale, și bătălii aeriene continue și aproape zilnice au culminat cu Bătălia Navală de la Guadalcanal de la începutul lunii noiembrie 1942, în care s-a făcut ultima tentativă japoneză eșuată de a debarca suficienți soldați pentru a reocupa Henderson Field. În decembrie 1942, japonezii au renunțat să mai încerce să recâștige Guadalcanal și au evacuat restul forțelor la 7 februarie 1943.

Campania de la Guadalcanal a fost o victorie strategică importantă a forțelor aliate împotriva japonezilor pe teatrul din Pacific. Japonezii ajunseseră la apogeul cuceririlor lor în Pacific, iar Guadalcanal a reprezentat trecerea Aliaților de la operațiunile defensive la o ofensivă strategică pe acest teatru de operațiuni, ofensivă ce a avut ca rezultat capitularea Japoniei la sfârșitul războiului.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

7 august 1943 - A început Batalia de la Smolensk (7 august 1943 – 2 octombrie 1943), ofensivă de anvergura a Armatei Rosii in Rusia de vest, finalizată în octombrie cu o victorie decisivă sovietică impotriva fortelor germane.

Map of dnieper battle grand.jpg
Harta operaţiunii Smolensk şi a ofensivelor înrudite

A doua bătălie de la Smolensk (7 august 1943 – 2 octombrie 1943), cunoscută și ca Operațiunea Suvorov, a fost o ofensivă de primă mărime a Armatei Roșii în Rusia de vest în timpul celui de-al doilea război mondial. Declanșată aproape simultan cu bătălia de pe Nipru, ofensiva de la Smolensk a durat două luni și a fost condusă de generalii Andrei Eremenko și Vasili Sokolovski. Obiectivul operațiunii a fost curățarea elementelor germane din regiunile orașelor Smolensk și Briansk. Smolenskul era sub ocupația germană din timpul primei bătălii din regiunea orașului din 1941.

În ciuda unei defensive germane foarte bine puse la punct, Armata Roșie a fost capabilă să execute câteva străpungeri, eliberând orașele importante precum Smolesk și Roslavl. După aceasta, sovieticii au început lupta pentru eliberarea Belarusului. După încheierea operației ofensive se poate trage concluzia că înaintarea sovietică a fost relativ modestă și cu un ritm scăzut, în principal datorită rezistenței puternice foarte ridicate. Operațiunea a fost divizată în trei etape: 7 – 20 august, 21 august – 6 septembrie și 7 septembrie – 2 octombrie.

Deși a jucat un rol militar important, operațiunea Suvorov de eliberare a Smolenskului a fost importantă și pentru efectul avut asupra bătăliei de pe Nipru. S-a estimat că aproximativ 55 de divizii germane au fost destinate apărării și contracarării ofensivei de la Smolensk, divizii care ar fi fost de mare ajutor în lupta împotriva tentativei sovietice de forțare a râului Nipru, care se desfășura mai la sud. În cursul acestei operațiuni, Armata Roșie a alungat definitiv forțele germane de pe podul terestru a Smoleskului, care era din punct de vedere istoric cea mai importantă poartă de intrare pentru orice atac spre Moscova.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

7 august 1946 - Guvernul Uniunii Sovietice prezintă o notă omologilor săi turci prin care a respins suveranitatea acestuia din urmă asupra strâmtorilor turcești; începutul crizei strâmtorilor turcești.

 

7 august 1946 - S-a născut John Cromwell Mather, fizician american, laureat Nobel

John-C-Mather.jpg

John Cromwell Mather (n. 7 august 1946, Roanoke, Virginia, SUA) este un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2006, împreună cu George F. Smoot, pentru descoperirea formei de corp negru și anizotropiei radiației cosmice de fundal.

 

7 august 1947 - S-a născut Sofia Rotaru, renumita cantareata si actrita de cinema din Ucraina, de origine etnica romana.

Rojdkievsofiar.jpg

Sofia Rotaru (nume complet – Sofia Mihailovna Rotaru-Evdokimenko, în ucraineană Софiя Михайлівна Ротару, în rusă София Ротару) este o cîntăreață pop și compozitoare pop-rock de origine etnică română din Ucraina, producătoare, laureată a mai multor premii, actriță, scriitoare, manager, setter de tendințe de modă și femeie de afaceri. Este numită “Regina Pop“. Este cunsocută pentru vocea sa lirica și sex appeal, ca și pentru recunoștința socială si religioasă.

Cariera sa este marcată de un succes mondial pe scena muzicală și de mai multe controverse, cauza cărora a devenit Sofia Rotari insăși, anume in țările Europei de Est și in țările fostei Uniune sovietice. A cântat atât în limba română, cât și în rusă. În 1986, a fost prima cîntăreață care a primit titlul “Artist al Poporului din URSS” și în 2000 a fost numită Cîntăreața secolului XX. Azi, Sofia Rotaru are cetățenie ucraineană și este cetățean de onoare al Crimeei și Ialtei.

Ialta este locul reședinței sale principale, dar locuiește și la Moscova, Kiev și în Baden-Baden. Este posesoare a mai multor premii, printre care: Artist emerit al Republicii Socialiste Sovietice Ucrainene, Artist al poporului al Ucrainei, Artist al poporului al Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești, Artist al poporului al URSS, laureată a premiului LTC, Erou al Ucrainei, Erou al Moldovei, Cavaleră a Ordinului republican al Moldovei și Ordinul pentru prietenie între popoare al URSS.

 

7 august 1953 - S-a născut Viorel Hrebenciuc, politician român.

 

7 august 1956 - Accidentul de la Cali, Columbia. Un convoi militar care transporta combustibil, muniție și explozibil a explodat în plin centrul orașului. S-au înregistrat 1200 de victime.

 

7 august 1957 - A încetat din viaţă actorul Oliver Hardy, actor american (n. 1892)

Laurel & Hardy in Flying Deuces 1 edited.png
Stan Laurel (left) and Oliver Hardy (right) in The Flying Deuces (1939)

Norvell Hardy (n. 18 ianuarie 1892, Harlem, Georgia, SUA; d. 7 august 1957, North Hollywood, California), cunoscut mai ales sub numele Oliver Hardy (sau Bran), a fost un actor și regizor, devenit celebru în cuplul de comici Stan și Bran.

 

7 august 1958 - A murit Herbert Osborne Yardley, criptolog american, care a organizat si condus primele decriptari de documente codate, in timpul Primului Razboi Mondial. A produs senzatie in 1931 prin publicarea memoriilor sale intitulate „The American Black Chamber”, in urma carora a fost promulgata in SUA, Legii securitatii.

 

7 august 1960 - Coasta de Fildeș și-a câștigat independența față de Franța.

Amplasarea Coastei de Fildeș

Republica Coasta de Fildeș, oficial numită Republica Côte d’Ivoire (după numele colonial din limba franceză) este o țară din Africa de Vest, deasemenea cunoscută sub numele, mai rar, de Eburnia. Se învecinează cu Liberia, Guineea, Mali, Burkina Faso, Ghana și are ieșire la Oceanul Atlantic în Golful Guineei.

 

7 august 1960 - S-a născut David Duchovny, actor american, protagonist al serialului “X- Files” produs de Chris Carter.

David Duchovny (n. 7 august 1960, New York) este un actor american, cunoscut mai ales pentru rolul Agentului Fox Mulder din serialul SF de mare succes Dosarele X. A realizat și regia anumitor producții și a scris și scenarii. În 1993 a început filmările la serialul Dosarele X, iar de atunci a devenit celebru pentru acest rol, Agentul Mulder și partenera sa, Gillian Anderson (Dana Scully) au fost iubiți în toată lumea pentru rolurile lor. Filmul Californication i-a adus de asemenea celebritatea, fiind chiar nominalizat pentru cel mai bun actor la Golden Globe.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; en.wikipedia.org; www.imdb.com

 

7 august 1966 - S-a născut Jimmy Wales, informatician şi om de afaceri american specializat în domeniul companiilor Internet. Este fondatorul – împreună cu Larry Sanger – al enciclopediei libere Wikipedia.

Jimmy Wales Fundraiser Appeal.JPG
Wales în decembrie 2008

Jimmy Donal „Jimbo” Wales (n. 7 august 1966, Huntsville, Alabama, SUA) este un informatician și om de afaceri american specializat în domeniul companiilor Internet. Este fondatorul – împreună cu Larry Sanger – al enciclopediei libere Wikipedia. Este președintele actual al Fundației Wikimedia (Wikimedia Foundation).

 

7 august 1970 - A avut loc prima competiţie de şah pe calculator.

 

7 august 1970 - La Iaşi s-a inaugurat “Casa Dosoftei”, care adăposteşte secţia de literatură veche a Muzeului Literaturii din Iaşi.

 

7 august 1975 - S-a născut Charlize Theron actriţă din Africa de Sud, câştigătoare a premiului Oscar.

Charlize Theron (n. 7 august 1975) este o actriță americană originară din Africa de Sud, câștigătoare a premiului Oscar. În anul 2007, a primit din partea revistei Esquire distincția Sexiest Woman Alive.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; en.wikipedia.org; www.imdb.com

 

7 august 1978 - Președintele american Jimmy Carter declară o urgență federală la Love Channel, din cauza deșeurilor toxice care au fost eliminate în mod neglijent. A fost unul dintre primele scandaluri majore de deșeuri toxice.

 

7 august 1978 - Întânirea din Crimeea între N. Ceaușescu și L. Brejnev, prim-secretar al CC al PCUS.

 

7 august 1997 - “Ziua I-a” a reformei structurale în România. Într-o conferinţă de presă, premierul Victor Ciorbea a prezentat o listă cu 17 societăţi comerciale care trebuiau închise în mod prioritar, pe motiv de nerentabilitate, începând de a doua zi, ceea ce nu s-a întâmplat.

 

7 august 1998 - Au loc atentate cu bombe la ambasadele americane din Nairobi (Kenya) şi Dar es Salaam (Tanzania). 257 de persoane (din care 12 americani) şi-au pierdut viaţa în atentate, revendicate de “Armata islamică pentru eliberarea locurilor sfinte”.

 

7 august 2001 - O explozie produsă dimineaţă, în jurul orei 3.00, în Mina Vulcan, s-a soldat cu moartea a 13 mineri şi rănirea altor doi.

 

7 august 2005 - Un grup de spărgători din Brazilia au săpat un tunel lung de 78 de metri spre Banca Centrală din Fortaleza. Au extras de acolo cinci containere pline cu bancnote de câte 50 de reali, cu o valoare estimată de 70 de milioane de dolari. Hoții au reușit să păcălească sistemele de alarmă și senzorii băncii, rămânând nedescoperiți până în dimineața zilei de luni, 8 august, atunci când s-a redeschis banca. Autoritățile au recuperat doar o parte din întreaga sumă.

 

7 august 2008 - Georgia a lansat o ofensivă militară împotriva Osetia de Sud, pentru a contracara o presupusă invazie rusească, declanșând Războiul din Osetia de Sud din 2008 (7 – 12 august 2008).

Georgia, Ossetia, Russia and Abkhazia (ro).svg
Osetia de Sud în cadrul regiunii caucaziene

Războiul dintre Rusia și Georgia din 2008 reprezintă un conflict armat între Georgia, pe de-o parte, și Federația Rusă pe cealaltă parte. Războiul a început în august 2008 ca urmare a unei operațiuni militare lansate de către forțele georgiene contra regimului separatist oset. Pe data de 8 august Rusia a trimis forțe în sprijinul osetilor. În urma acestui război Osetia de Sud a fost recunoscută ca entitate statală de Federația Rusă, Georgia la rîndul ei pierzînd de facto controlul asupra acestei regiuni.
cititi mai mult pe: www.historia.ro; en.wikipedia.org

 

7 august 2009 - S-a stins din viață Tatiana Stepa, cîntăreaţă româncă de muzică folk.

Tatiana Stepa (n. 21 aprilie 1963, Lupeni, județul Hunedoara - d. 7 august 2009, București) a fost o cântăreață română de muzică folk - foto preluat de pe www.istoria.md

Tatiana Stepa – foto preluat de pe www.istoria.md

Tatiana Stepa (n. 21 aprilie 1963, Lupeni, județul Hunedoara – d. 7 august 2009, București) a fost o cântăreață română de muzică folk.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

7 august 2020 - La Ordinea Zilei

Sfânta Teodora de la Sihla (secol al XVII-lea)

foto preluat de pe ziarullumina.ro
articol preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Sfânta Teodora de la Sihla

Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla (n. în jurul anului 1650, Vânători-Neamț, Neamț – d. începutul secolului al XVIII-lea) este o sfântă din calendarul ortodox român, pomenită în ziua de 7 august.

 

Viața

Teodora de la Sihla s-a născut în vremea domniei lui Vasile Lupu și a mitropolitului cărturar Varlaam Moțoc; a fost fiica armașului cetății Neamț Ștefan Joldea – boier cu rang de comis. A fost căsătorită contra voinței sale. Nevând copii, soții hotărăsc împreună să se călugărească, el retrăgându-se la Mănăstirea Poiana Mărului și ea – la vârsta de aproape 30 de ani – la Vărzărești.

Năvălirile străine o determină să se retragă în Munții Buzăului (se pare că a trecut și pe la Schitul rupestru Fundătura), unde viețuiește aproape un deceniu (numele ei este pomenit și într-un pomelnic inscripționat în piatră pe altarul schitului rupestru din Munții Buzăului – de la Agatonul Nou).

De aici se îndreaptă mai întâi spre Mănăstirea Neamț, de unde este îndrumată spre Munții Neamțului la schitul Sihăstria (la acea vreme recent înființat în 1655). Cu îndrumarea starețului de aici și cu binecuvântarea egumenului schitului, a suit munții pentru a sihăstri în pustia Sihlei. Cuvântul „sihlă” înseamnă pădure deasă de copaci tineri; hățiș. Cu peste un un secol mai târziu, Calistrat Hogaș descrie astfel acest sălaș de pustnici:

Dacă Sihla nu pășește dincolo de marginile firești, apoi are cel puțin însușirea de a atinge aproape culmea de asprime, singurătate și sălbăticie a celei mai puternice închipuiri.”

Inițial Teodora a locuit într-o chilie aflată sub stâncile Sihlei, cedată de un sihastru bătrân. Tradiția orală spune că în vremea altor năvăliri străine, călugărițe refugiate au ajuns și la chilia cuvioasei, aceasta cedându-le locul pentru a se muta într-o peșteră, unde era și mai greu de ajuns. Aici ar fi supraviețuit în cea mai mare parte a timpului.

Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla a trăit în Moldova secolului al XVII-lea, nevoindu-se în viața călugărească cea mai mare parte a vieții sale. Este cea dintâi româncă trecută în rândul sfinților. Biserica Ortodoxă Română o prăznuiește pe data de 7 august - foto preluat de pe ro.orthodoxwiki.org

Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla - foto preluat de pe ro.orthodoxwiki.org

 

După moarte

După moartea sa, trupul celei supranumite Floare duhovnicească a Moldovei a rămas în peștera unde își petrecuse mare parte din sihăstrie. Știrea vieții și morții ei ar fi ajuns și la soțul ei, călugărit sub numele de Elefterie, astfel că acesta a plecat de la Poiana Mărului și a venit să-și petreacă cel din urmă deceniu al vieții la Sihăstria, aproape de locul de odihnă soției sale. Pe la 1725 s-a întemeiat schitul Sihla în amintirea ei.

Rămasă înmormântată aici până prin anii 1828-1834, în timpul ocupației rusești a Principatelor Române a fost dusă la Lavra Pecerska din Kiev.

Despre ea Calistrat Hogaș scria în cartea sa Pe drumuri de munte:

„”Frumoasa Sfânta Teodora, legendara anahoretă a locurilor acestora, se înfățișa închipuirii mele ca o a doua Marie din Egipt, cu viața bântuită de aceleași nenorociri, tot ca și ea. Sfânta Teodora se lepădase, poate, de plăcerile îmbătătoare ale lumii acesteia, mulțumindu-se, în cele din urmă, cu crăpatura umedă a unei stânci, în locul palatelor aurite unde luxul și desfrâul domneau cu răsfățare…

Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane a proclamat canonizarea Cuvioasei Teodora de la Sihla pe 20 iunie 1992, stabilind ca zi de prăznuire data de 7 august.

 

articol preluat de pe ro.wikipedia.org

cititi mai mult despre Sfânta Teodora de la Sihla si pe: ro.orthodoxwiki.org; basilica.ro; doxologia.roen.wikipedia.org

La ordinea zilei – 7 august 2020

Un avion al Air India s-a rupt în două la aterizare; cel puţin 14 morţi şi 15 răniţi grav (7 iulie 2020)

foto si articole preluate de pe www.agerpres.ro

 

Sărbătorile Zilei de 7 august

Ortodoxe – (†) Sf. Cuv. Teodora de la Sihla; Sf. Cuv. Pafnutie – Pârvu Zugravul; Sf. Cuv. Mc. Dometie Persul; Sf. Ier. Narcis, arhiepiscopul Ierusalimului

Greco-catolice – Sf. cuv. m. Dometie Persanul

Romano-catolice – Ss. Sixt al II-lea, pp. şi îns., m.; Caietan, pr.

 

Ziua internaţională a berii

Ziua internaţională a berii este celebrată de iubitorii acestei băuturi, în fiecare an, în prima zi de vineri a lunii august. În 2020, ziua este marcată la data de 7 august. Ea a fost marcată pentru prima dată în anul 2008. De la o sărbătoare iniţial restrânsă, organizată în oraşul american Santa Cruz, din statul California, evenimentul a ajuns în prezent să fie marcat în peste 200 de oraşe la nivel mondial, potrivit www.internationalbeerday.com.

Ideea unei astfel de zile a aparţinut lui Jesse Avshalomov, care, în anul 2007, a convins, împreună cu mai mulţi prieteni şi împătimiţi ai acestei băuturi, patronul unui bar local să declare ziua de 5 august drept zi a berii. Apoi, evenimentul a fost popularizat pentru a fi marcat ca o sărbătoare la nivel mondial. Astfel, în următorul an, a fost organizată o campanie de promovare în Marea Britanie şi în America de Sud. www.agerpres.ro

 

Legea privind combaterea hărţuirii morale la locul de muncă, promulgată

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, Legea referitoare la prevenirea şi combaterea hărţuirii morale la locul de muncă. Actul normativ are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000, precum şi a Legii nr. 202/2002 în sensul instituirii unor măsuri pentru prevenirea şi combaterea hărţuirii morale la locul de muncă.

Potrivit legii, “constituie hărţuire morală la locul de muncă şi se sancţionează disciplinar, contravenţional sau penal, după caz, orice comportament exercitat cu privire la un angajat, de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern şi/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condiţiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnităţii angajatului, prin afectarea sănătăţii sale fizice sau mentale sau prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme: a) conduită ostilă sau nedorită; b) comentarii verbale; c) acţiuni sau gesturi“.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Incendiu la stive de mase plastice, gunoi menajer şi vegetaţie uscată în Chitila

Incendiul din localitatea Chitila a fost localizat, a anunţat, vineri, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov, care a precizat că nu există pericol de extindere a focului care a cuprins stive de mase plastice, gunoi menajer şi vegetaţie uscată pe Strada Poiana Trestiei. Se folosesc utilaje de tip buldoexcavator pentru îndepărtarea deşeurilor menajere, a precizat ISUBIF. Potrivit sursei citate, nu sunt victime.

Focul s-a manifestat pe o suprafaţă de 7.000 de metri pătraţi lângă fosta groapă de gunoi şi a cuprins şi un utilaj pentru sortarea deşeurilor. În apropiere, este un rezervor de motorină de cinci tone. A fost emis un mesaj RO-ALERT pentru informarea şi avertizarea populaţiei din zonă.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Octavian Berceanu: Autoritatile sunt corupte, iar corupția ucide!

ISU nu știe care e proprietarul depozitului de deseuri in flacari in Rudeni, in interiorul soselei de centura a Bucurestiului, dar confirma ca nu sunt suficiente surse de apa (hidranti) pentru un asemenea obiectiv și nici nu exista bazine de rezerva conform legislației. Niciun sef de institutie nu a venit la fata locului timp de cateva ore. Norocul nostru e directia vantului, atat! Ghinionul nostru e o clasa politica putred de corupta si institutii care apara clanurile si afacerile murdare!
Cum sunt verificate periodic depozitele, pe cata spaga?

Octavian Berceanu: Live! Ard in Rudeni deseurile bucureștenilor. Mii de tone de deseuri ard mocnind intr-un depozit la marginea orașului, protejat de controalele MMAP.

Octavian Berceanu: Tocmai am măsurat calitatea aerului între incendiul din depozitul de deseuri Rudeni si Bucuresti. Aerul este în parametrii normali.

Octavian Berceanu: Live cu mult fum. Asa arata incendiul de la depozitul de deseuri din Rudeni. Vântul avantajează bucurestenii

 

Cod galben de caniculă şi vânt în 19 judeţe şi în Bucureşti, pe 7 şi 8 august

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, vineri, o avertizare Cod galben de caniculă şi intensificări ale vântului, valabilă în 19 judeţe şi în municipiul Bucureşti, pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă. Astfel, în intervalul 7 – 8 august, pe arii extinse în regiunile sudice şi estice vremea va fi caniculară, se vor înregistra temperaturi maxime de 35 – 38 de grade, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge sau va depăşi pragul critic de 80 de unităţi. De asemenea, în jumătatea de sud a ţării, local şi temporar, vântul va avea intensificări, cu viteze la rafală în jurul a 55 km/h.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Meteorologi: Valori termice maxime de 38 de grade în Bucureşti, vineri şi sâmbătă

Vremea va fi caniculară în Bucureşti, pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă, iar nopţile vor fi tropicale, cu valori termice de peste 20 de grade Celsius, arată prognoza Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM). Potrivit sursei citate, în intervalul 7 august, ora 10:00 – 8 august, ora 20:00,indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi, iar temperaturile maxime vor fi cuprinse între 36 şi 38 de grade Celsius, în timp ce minimele vor oscila între 20 şi 22 de grade Celsius.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Situația din România – 7 august, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 – Grupul de Comunicare Strategică

Până astăzi, 7 august, pe teritoriul României, au fost confirmate 59.273 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).
29.289 de pacienți au fost declarați vindecați și 5.897 de pacienți asimptomatici au fost externați la 10 zile după depistare.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 1.378 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 605 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 2.616 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 06.08.2020 (10:00) – 07.08.2020 (10:00) au fost înregistrate 50 de decese (31 bărbați și 19 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.801. Dintre acestea, 446 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 1.343.315 de teste. Dintre acestea 23.946 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 14.276 în baza definiției de caz și a protocolului medical, iar 9.670 la cerere.

Situația din România - 7 august, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 - Grupul de Comunicare Strategică - foto preluat de pe www.facebook.com

Situația din România – 7 august, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 – Grupul de Comunicare Strategică – foto preluat de pe www.facebook.com

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 5.612 cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus). De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 123 de cetățeni români aflați în străinătate, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 189 au fost declarați vindecați.

 

În continuare vă prezentăm situația privind infectarea cu virusul COVID – 19 (Coronavirus) la nivel european și global:

Până la data de 6 august 2020, au fost raportate 1 780 002 de cazuri în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveția, Andorra. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Regatul Unit, Spania, Italia, Franţa și Germania.

ŢARA
CAZURI CONFIRMATE DECEDAȚI
VINDECAŢI*

Regatul Unit 307.184 (+891) 46.364 (+65) 1.447 (+1)
Spania 305.767 (+2.953) 28.499 (+1) 150.376 -
Italia 248.803 (+384) 35.181 (+10) 201.323 (+347)
Franţa 194.029 (+1.695) 30.305 (+9) 82.592 (+294)
Germania 213.067 (+1.045) 9.175 (+7) 195.645 (+777)
Sursă: Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CEPCB) (https://www.ecdc.europa.eu/en)

SITUAȚIE GLOBALĂ LA 6 AUGUST 2020

CAZURI CONFIRMATE DECEDAȚI
VINDECAȚI*

18.793.522 (+273.943) 707.715 (+7.176) 11.551.370 (+189.429)

* conform datelor publicate de către Johns Hopkins CSSE – https://systems.jhu.edu/
* datele din paranteze reprezintă numărul de cazuri noi, în intervalul 5– 6 august 2020
* CEPCB precizează că actualizările la nivel național sunt publicate pe coordonate diferite de timp și procesate ulterior, ceea ce poate genera discrepanțe între datele zilnice publicate de state și cele publicate de CEPCB.
Grupul de Comunicare Strategică
cititi mai mult pe facebook.com/ministeruldeinterne

 

Coronavirus: Peste 19 milioane de cazuri în lume (bilanţ AFP)

Peste 19 milioane de cazuri de infectare cu noul coronavirus au fost înregistrate în lume, dintre care un milion în patru zile, potrivit unui bilanţ efectuat de France Presse din surse oficiale joi la ora 23.00 GMT. În total, au fost anunţate cel puţin 19.000.553 de cazuri, dintre care 712.315 decese. Peste 4 din 10 cazuri au fost înregistrate în Statele Unite şi Brazilia, cele mai afectate două ţări cu respectiv 4.870.367 de cazuri (159.864 de decese) şi 2.912.212 infecţii (98.493 de decese).
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Coronavirus: Peste 50.000 de decese cauzate de COVID-19, înregistrate în Mexic

Coronavirus: Peste un milion de cazuri, declarate în Africa (bilanţ AFP)

 

Un avion al Air India s-a rupt în două la aterizare; cel puţin 14 morţi şi 15 răniţi grav

Cel puţin 14 oameni au murit şi 15 sunt răniţi grav după ce un avion al Air India care transporta 191 de pasageri şi membri ai echipajului a părăsit pista la aterizarea pe aeroportul din Kozhikode, în vestul Indiei, şi s-a rupt în două, a anunţat poliţia, citată de AFP.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

India: O alunecare de teren provocată de ploile torenţiale a dus la moartea a 13 persoane în statul Kerala

Cel puţin 13 persoane şi-au pierdut viaţa în urma ploilor torenţiale musonice care au provocat vineri o alunecare de teren în statul Kerala, din sudul Indiei, au precizat autorităţile, potrivit DPA. Un număr de 12 persoane au fost salvate de la locul incidentului, în districtul Idukki, şi duse la un spital din apropiere pentru a primi îngrijiri medicale, a declarat prin telefon Antony Scaria, un înalt funcţionar administrativ. Alunecarea de teren a avut loc în regiunea Rajamalai din acest district, în care locuiesc circa 78 de persoane, a mai precizat acesta.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Coreea de Sud: Medicii protestează împotriva planului guvernului de a creşte numărul studenţilor la medicină

Mii de medici rezidenţi din Coreea de Sud au protestat vineri în faţa parlamentului de la Seul, în cadrul unei greve de 24 de ore împotriva planului guvernului de a creşte numărul studenţilor la medicină din ţară, în perspectiva unor noi crize sanitare cum a fost pandemia de coronavirus, relatează Reuters şi Yonhap.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

Explozii la Beirut (4 august 2020): Cel puţin 149 de morţi şi peste 5.000 de răniţi

Ministerul Sănătăţii din Liban a stabilit vineri la 149 numărul de morţi ca urmare a exploziei uriaşe de marţi care a afectat portul Beirut şi care a făcut şi peste 5.000 de răniţi, informează EFE. Deocamdată nu au fost furnizate informaţii clare despre numărul dispăruţilor, care era estimat în urmă cu două zile de guvernatorul Beirutului la circa 100.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Liban: 16 responsabili ai portului din Beirut au fost arestaţi

 

Mark Zuckerberg intră în clubul select al celor cu averi de peste 100 de miliarde de dolari

Averea netă a lui Mark Zuckerberg a depăşit joi pentru prima dată 100 de miliarde de dolari, după ce acţiunile Facebook au atins un nivel ridicat, pe fondul optimismului investitorilor în urma lansării noii funcţii video, Reels, care concurează cu aplicaţia video TikTok a companiei chineze ByteDance, transmite Bloomberg.

Mark Zuckerberg, în vârstă de 36 de ani, deţine 13% din Facebook şi se alătură altor giganţi din domeniul tehnologiei – Jeff Bezos şi Bill Gates – singurii din lume cu averi de peste 100 de miliarde de dolari, conform indicelui Bloomberg Billionaires.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Ştirile zilei – 7 august 2020

Revista Presei din 7 august

 

articole preluate de pe www.agerpres.ro

cititi si:

- Evenimentele Zilei de 7 august în Istorie