Articole

Evenimentele Zilei de 13 februarie în Istorie

Tratatul de la Paris – Dezbaterile (30 martie 1856)

foto preluat de pe  ro.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.comro.wikipedia.orgyoutube.com

 

13 februarie este a 44-a zi a calendarului gregorian.

 

Sărbătorile Zilei de 13 februarie

(BOR) Sf. Cuv. Martinian din Cezareea Palestinei; Sf. Ap. Acvila şi soţia sa, Priscila; Sf. Ier. Evloghie, Patriarhul Alexandriei

Sfântul Cuvios Martinian era din Cezareea Palestinei şi s-a născut pe vremea împăratului Constanţiu (337-361), fiul marelui Constantin. La 18 ani, Sfântul Martinian, părăsind casa părintească, s-a retras într-o peşteră unde a trăit 25 de ani, primind darul facerii de minuni. Şi mulţi veneau şi se foloseau de cuvintele, rugăciunile şi de sfaturile lui cele înţelepte.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

Sfinții, slăviții și mult lăudații Apostoli Acvila și Priscila se numără printre Cei Șaptezeci de Apostoli. Acvila (sau Achila) era un evreu din Italia, care s-a mutat în Corint împreună cu soția sa Priscila, atunci când împăratul roman Claudiu i-a alungat pe evrei din Italia. Apostolul Pavel i-a întâlnit în Corint, i-a convertit și le-a botezat întreaga casă, apoi a rămas cu ei timp de un an și jumătate.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

(BRU) Sf. Martinian, cuvios († secolul al IV-lea)

(BRC) Sf. Valentin, preot, martir

 

Ziua mondială a radioului - Ziua mondială a radioului a fost proclamată la 3 noiembrie 2011, în cadrul celei de-a 36-a Conferinţe generale a UNESCO, pentru a fi marcată, anual, la 13 februarie. Comitetul executiv al UNESCO a recomandat Conferinţei Generale proclamarea Zilei mondiale a radioului, pe baza unui studiu de fezabilitate realizat de UNESCO, în urma unei propuneri venite din partea Spaniei. La 14 ianuarie 2013, în cadrul celei de-a 67-a sesiuni, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a recunoscut în mod oficial proclamarea UNESCO a Zilei mondiale a radioului, la 13 februarie, reprezentând data la care în 1936 a fost înfiinţat postul de radio al Naţiunilor Unite.

Ziua mondială a radioului este marcată pentru a promova cooperarea internaţională între radiodifuzori, dar şi pentru a încuraja accesul la informaţie prin intermediul posturilor de radio de pe întreg globul. Radioul poate oferi mijloacele necesare pentru schimbare, fiind un vector de coeziune, educaţie şi cultură. El reuneşte oameni şi comunităţi din toate mediile şi promovează un dialog pozitiv în susţinerea schimbării.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Astăzi în istorie pentru 13 februarie

 

Evenimentele Zilei de 13 februarie în Istorie:

- 13/25 februarie 1849: “Petițiunea generală a fruntașilor români din Transilvania, Banat și Bucovina“;

- 13 februarie 1856 – Au început lucrarile Congresului de pace de la Paris

 

13 februarie 721 – A decedat regele francilor Chilperic al II- lea (n.cca 672). A fost rege al Neustriei din anul 715 și unic rege al francilor din 718 până la moartea sa.

 

13 februarie 1141 - A murit regele Béla al II-lea al Ungariei.

Béla al II-lea cel Orb (în maghiară II. (Vak) Béla, în slovacă Belo II, în croată Bela II.) (c. 1110 – 13 februarie 1141) a fost rege al Ungariei între 1131 și 1141.[1] Încă de copil, Béla a fost orbit din ordinul unchiului său, regele Coloman care a vrut să asigure prin aceasta succesiunea la tron a fiului său, viitorul rege Ștefan al II-lea. În copilărie, Béla a trăit în mai multe mănăstiri din regat, până când vărul lui, regele Ștefan al II-lea l-a chemat la curte. După moartea lui Ștefan, Béla a urcat pe tron, dar a trebuit să lupte pentru putere cu Boris, presupusul fiu al lui Coloman, care a încercat să ia coroana cu ajutor militar din partea țărilor vecine - foto: ro.wikipedia.org

Béla al II-lea cel Orb – foto: ro.wikipedia.org

Béla al II-lea cel Orb (n.cca. 1110 – 13 februarie 1141) a domnit între anii 1131 și 1141.Încă de copil, Béla a fost orbit din ordinul unchiului său, regele Coloman care a vrut să asigure prin aceasta succesiunea la tron a fiului său, viitorul rege Ștefan al II-lea. În copilărie, Béla a trăit în mai multe mănăstiri din regat, până când vărul sau, regele Ștefan al II-lea l-a chemat la curte.

Béla s-a căsătorit cu Jelena, fiica ducelui sarb Uros al Raskai . La 1 martie 1131, regele a murit fără să aibă copii, iar la 28 aprilie, Béla a fost încoronat , deși Ștefan al II-lea îl desemnase pe Saul, nepotul său de soră, ca succesor în 1126. Saul, însă, fie murise înaintea unchiului său, fie fusese învins de susținătorii lui Béla.

După moartea lui Ștefan, Béla a urcat pe tron, dar a trebuit să lupte pentru putere cu Boris, presupusul fiu al lui Coloman, care a încercat să ia coroana cu ajutor militar din partea țărilor vecine. Întrucât Béla era orb, soția lui a jucat un rol decisiv în guvernarea regatului.

La scurt timp după urcarea pe tron, regina Elena a comandat masacrarea celor considerați de ea responsabili pentru orbirea soțului.n 1136, Béla a reușit să recupereze părți din Dalmatia de sub controlul Venetiei, și a trimis o expediție în Bosnia. În 1137, a acordat fiului său Ladislau titlul de duce de Bosnia. Întreaga domnie a lui Béla a fost umbrită de un conflict cu Boris, unul din fiii nelegitimi ai regelui Coloman, conflict în care Boris era susținut dePolonia si Rusia Kieveana.

 

13 februarie 1453 - Iancu de Hunedoara încetează sa mai fie guvernator al Ungariei. Dieta de la Pozsony a confirmat restaurarea puterii regale, restaurare cerută de magnaţii unguri. Iancu a păstrat titlul de căpitan suprem al Ungariei şi al Transilvaniei.

Iancu de Hunedoara (n. ca. 1407 - d. 11 august 1456) a fost ban al Severinului din 1438, voievod al Transilvaniei între 1441-1456 și regent al Ungariei între 1446-1452, mare comandant militar, tatăl regelui Matia Corvin - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Iancu de Hunedoara – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Ioan de Hunedoara, cunoscut și ca Iancu de Hunedoara, alternativ Ioan (Ion) Huniade sau Ioan Corvin, n. ca. 1407 – d. 11 august 1456) Ban al Severinului din 1438, Voievod al Transilvaniei între 1441-1456 și Regent al Ungariei între 1446-1452, mare comandant militar, tatăl regelui Matia Corvin.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

13 februarie 1542 - Catherine Howard, a cincea soţie a lui Henric al VIII-lea al Angliei a fost executată pentru adulter, fiind decapitata in Turnul Londrei. Ea a urmat executarii in 1536, a primei sotii al lui Henric, Anne Boleyn, acuzata de incest.

Catherine Howard (c. 1521 – 13 februarie 1542), a fost cea de-a cincea soție a regelui Henric al VIII-lea al Angliei. S-a născut în cea mai renumită familie nobilă a Angliei, tatăl său fiind fratele mai mic al Ducelui de Norfolk. Catherine era și verișoară cu Anne Boleyn. După divorțul de Anne de Cleves, Henric al VIII-lea al Angliei își căuta o nouă soție. În 1540, pe când el avea 49 de ani, i-a cerut mâna lui Catherine, care avea 15 sau 16 ani. La aceel moment, Henric o descria ca pe "un trandafir fără ghimpi". În felul acesta, Catherine Howard a devenit a cincea soție a lui Henric al VIII-lea al Angliei. Dar diferența de vârstă de 34 de ani și-a spus cuvântul. Catherine a săvârșit un adulter cu Thomas Culpepper, fapt descoperit curând și pedepsit fără milă. Culpepper a fost executat în decembrie 1541, ca și Francis Dereham, un iubit anterior al lui Catherine. În februarie 1542 a fost executată și Catherine Howard, la vârsta de numai 17 sau 18 ani. După doar un an de la aceste evenimente, Henric se căsătorește cu ultima sa soție, Catherine Parr - in imagine, Portret miniatură a Catherinei Howard, de Hans Holbein cel Tânăr - foto: ro.wikipedia.org

Portret miniatură a Catherinei Howard, de Hans Holbein cel Tânăr – foto: ro.wikipedia.org

Catherine Howard (c. 1521 – 13 februarie 1542), a fost cea de-a cincea soție a regelui Henric al VIII-lea al Angliei. S-a născut în cea mai renumită familie nobilă a Angliei, tatăl său fiind fratele mai mic al Ducelui de Norfolk. Catherine era și verișoară cu Anne Boleyn. După divorțul de Anne de Cleves, Henric al VIII-lea al Angliei își căuta o nouă soție.

În 1540, pe când el avea 49 de ani, i-a cerut mâna lui Catherine, care avea 15 sau 16 ani. La aceel moment, Henric o descria ca pe “un trandafir fără ghimpi“. În felul acesta, Catherine Howard a devenit a cincea soție a lui Henric al VIII-lea al Angliei. Dar diferența de vârstă de 34 de ani și-a spus cuvântul. Catherine a săvârșit un adulter cu Thomas Culpepper, fapt descoperit curând și pedepsit fără milă.

Culpepper a fost executat în decembrie 1541, ca și Francis Dereham, un iubit anterior al lui Catherine. În februarie 1542 a fost executată și Catherine Howard, la vârsta de numai 17 sau 18 ani. După doar un an de la aceste evenimente, Henric se căsătorește cu ultima sa soție, Catherine Parr.

 

13 februarie 1571 - A murit Benvenuto Cellini, sculptor, gravor şi scriitor florentin; (n. 1 noiembrie 1500).

Benvenuto Cellini (n. 3 noiembrie 1500 în Florența - d. 13 februarie 1571 în Florența) a fost un giuvaiergiu, sculptor și un renumit reprezentant al manierismului italian. foto: ro.wikipedia.org

Benvenuto Cellini - foto: ro.wikipedia.org

Benvenuto Cellini (n. 3 noiembrie 1500 în Florența – d. 13 februarie 1571 în Florența) a fost un giuvaiergiu, sculptor și un renumit reprezentant al manierismului italian. In secolul al XIX-lea Cellini, după o perioadă de câteva sute de ani de uitare a operelor lui, este din nou descoperit, fiind azi considerat după perioada antică unul dintre cei mai mari sculptori, fiind un „uomo universale“ tipic al renașterii italiene. El a influențat perioada renașterii ca manierist, sculptor, bijutier, scriitor și compozitor.

 

13 februarie 1575 - Henric al III-lea al Franței a fost încoronat la Rheims și s-a căsătorit cu Louise de Lorena în aceeași zi.

Henric al III-lea (în franceză Henri III, în poloneză Henryk) (19 septembrie 1551 – 2 august 1589) din dinastia Valois a fost rege al Franței între 1574 - 1589 și Rege al Poloniei între 1573 și 1574 cu titlul de Henric de Valois - in imagine,  Henric al III-lea, Rege al Franţei şi Louise de Lorraine (Muzeul Luvru, Paris) - foto - cersipamantromanesc.wordpress.com

Henric al III-lea, Rege al Franţei şi Louise de Lorraine (Muzeul Luvru, Paris) – foto – cersipamantromanesc.wordpress.com

Henric al III-lea (19 septembrie 1551 – 2 august 1589) din dinastia Valois a fost rege al Franței între 1574 – 1589 și Rege al Poloniei între 1573 și 1574 cu titlul de Henric de Valois. Urcat pe tronul Franţei, Henric al III-lea mostenit un regat sfasiat de lupte intre factiuni rivale în care autoritatea lui este doar parţial recunoscuta. Domnia sa a fost marcată de foarte grave disensiuni religioase, politice şi de probleme economice.In timpul domniei sale s-au purtat patru războaie religioase. A murit la Saint-Cloud la 1 august 1589 fiind înjunghiat de un călugăr fanatic.

 

13 februarie 1599 - S-a născut Papa Alexandru al VII-lea (Fabio Chigi) ( d.22 mai 1667) A condus Biserica Catolica între anii 1655-1667; (d. 1667).

 

13 februarie 1668 - Se incheie Tratatul de la Lisabona prin care Spania recunoaste independenta Portugaliei punand capat razboiului purtat cu aceasta tara. Filip al II al Spaniei anexase Portugalia în 1580, iar dupa aproape un secol, ţara isi recastiga independenta.

 

13 februarie 1689 - Wilhelm al III-lea de Orania si sotia sa Maria sunt proclamati rege si regina ai Angliei.

 

13 februarie 1743 - S-a nascut Joseph Banks, botanist şi naturalist englez; (d. 1820).

 

13 februarie 1769 - S-a nascut fabulistul rus Ivan Andreevici Krîlov.

Ivan Andreevici Krîlov (n. 13 februarie 1769, Moscova — d. 21 noiembrie 1844, Sankt Petersburg), cel mai cunoscut fabulist rus - foto: ro.wikipedia.org

Ivan Andreevici Krîlov – foto: ro.wikipedia.org

Ivan Andreevici Krîlov (n. 13 februarie 1769, Moscova — d. 21 noiembrie 1844, Sankt Petersburg) este cel mai cunoscut fabulist rus. Fabulele sale ridiculizează racile morale ale epocii, în versuri libere, într-o limbă populară, presărată cu proverbe și zicători. Sunt remarcabile gama variată a ironiei și satirei, uneori bonome, limbajul vioi, pitoresc și paremiologic.

 

13 februarie 1785 - Crisan, unul din conducatorii rascoalei taranesti din Transilvania s-a sinucis spanzurandu-se cu nojitele de la opinci in timpul detentiei in inchisoare. Horia si Closca au fost omorati prin tragere pe roata la 28 februarie 1785.

Gheorghe Crişan (Marcu Giurgiu, sau Crişan) (n. 1733 – d. 13 februarie 1785), a fost, împreună cu Horea şi Cloşca, un conducător al răscoalei din Transilvania din 1784. S-a născut în 1733 în localitatea Vaca, azi satul Crişan, comuna Ribiţa, judeţul Hunedoara. A comandat acţiunile ţăranilor răsculaţi din Zarand, activând apoi la Câmpeni, Abrud şi Cricău. Din tabăra sa a pornit, în numele lui Horea, ultimatumul ţăranilor (11 noiembrie 1784) ce au luptat apoi împotriva trupelor austriece în Zarand, la Brad şi la Hălmagiu. După reprimarea răscoalei, a fost prins (30 ianuarie 1785) şi închis la Alba Iulia, unde s-a sinucis, sugrumându-se cu curelele de la opinci (13 februarie 1785) - Gheorghe Crişan, după Anton Steinwald - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Gheorghe Crişan, după Anton Steinwald – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Gheorghe Crișan (Marcu Giurgiu, sau Crișan) (n. 1733 – d. 13 februarie 1785), a fost, împreună cu Horea și Cloșca, un conducător al răscoalei din Transilvania din 1784. S-a născut în 1733 în localitatea Vaca, azi satul Crișan, comuna Ribița, județul Hunedoara. A comandat acțiunile țăranilor răsculați din Zarand, activând apoi la Câmpeni, Abrud și Cricău.

Din tabăra sa a pornit, în numele lui Horea, ultimatumul țăranilor (11 noiembrie 1784) ce au luptat apoi împotriva trupelor austriece în Zarand, la Brad și la Hălmagiu. După reprimarea răscoalei, a fost prins (30 ianuarie 1785) și închis la Alba Iulia.

La 13 februarie 1785 Crişan a fost găsit mort în celulă. El s-a sinucis prin strangulare, profitând de faptul că nu era păzit de santinele în interiorul celulei sale şi ştiind ce soartă îl aşteaptă la finalul judecăţii. Trupul său a fost totuşi tăiat în bucăţi şi expus în diferite localităţi din Munţii Apuseni unde autorităţile au considerat că faptele sale au fost mai violente, ca avertisment şi exemplu pentru cei care ar mai îndrăzni pe viitor să se mai răscoale.
cititi mai mult despre Răscoala ţăranilor iobagi din Transilvania, condusă de Horea, Cloşca şi Crişan (1784) pe unitischimbam.ro

 

13 februarie 1841 - Medicul francez Charles Gabriel Pravaz (1791-1853) a inventat seringa.

Charles Gabriel Pravaz (1791 - 1853) a fost un medic ortoped și chirurg francez care a inventat seringa modernă. Cu toate că conceptul seringii datează de la Galen, forma ei modernă apare în secolul cincisprezece în Italia, dar a fost nevoie de secole pentru ca ea să adopte forma actuală. Câteva contribuții in acest domeniu au adus și Christopher Wren și Robert Boyle. De asemenea, popularizarea seringii a făcut-o mai mult un alt chirurg francez - L. Behier - foto: ro.wikipedia.org

Charles Gabriel Pravaz – foto: ro.wikipedia.org

Charles Gabriel Pravaz (1791 – 1853) a fost un medic ortoped și chirurg francez care a inventat seringa modernă. Cu toate că conceptul seringii datează de la Galen, forma ei modernă apare în secolul cincisprezece în Italia, dar a fost nevoie de secole pentru ca ea să adopte forma actuală. Câteva contribuții in acest domeniu au adus și Christopher Wren și Robert Boyle. De asemenea, popularizarea seringii a făcut-o mai mult un alt chirurg francez – L. Behier.

 

13/25 februarie 1849 - Delegaţia adunării românilor de la Sibiu, Transilvania, condusa de episcopul ortodox Andrei Saguna, înfăţişează împăratului austriac Petiţiunea generală a fruntaşilor români din Transilvania, Banat şi Bucovina in care se cerea legitima consituire a naţiunii române, într-un organism statal unitar de sine stătător în cadrul monarhiei, administraţie în limba română, etc.

 

13 februarie 1856 - Încep consultările în cadrul Congresului de pace de la Paris, (13 / 25 februarie – 18 / 30 martie 1856) care pun capăt Războiului Crimeii.

Tratatul de la Paris a fost semnat la 30 martie 1856 și a pus capăt, în mod oficial, Războiului Crimeii dintre Imperiul Rus, pe de-o parte, și o alianță a Imperiului Otoman, Regatului Piemontului, Celui de-al Doilea Imperiu Francez și Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, pe de altă parte. Tratatul a marcat un uriaș pas înapoi pentru Rusia și pretențiile sale de dominație a regiunii - foto: ro.wikipedia.org

Tratatul de la Paris a fost semnat la 30 martie 1856 și a pus capăt, în mod oficial, Războiului Crimeii dintre Imperiul Rus, pe de-o parte, și o alianță a Imperiului Otoman, Regatului Piemontului, Celui de-al Doilea Imperiu Francez și Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, pe de altă parte. Tratatul a marcat un uriaș pas înapoi pentru Rusia și pretențiile sale de dominație a regiunii – foto: ro.wikipedia.org

Partea din tratatul semnat la 18 martie, referitoare la Principatele Române, prevedea înlăturarea protectoratului rusesc asupra lor, menţionînd suzeranitatea otomană, dar punîndu-le sub garanţia puterilor europene (Franţa, Anglia, Austria, Rusia, Turcia, Prusia şi Regatul Sardiniei), care să se pronunţe asupra organizării viitoare a celor două ţări prin revizuirea Regulamentelor organice, potrivit dorinţelor româneşti.

Se stabileşte libertatea navigaţiei pe Dunăre şi neutralitatea Mării Negre, precum şi înfiinţarea “Comisiei europene a Dunării”, cu sediul la Galaţi (care îşi începe activitatea la 23 octombrie). Totodată tratatul de pace stabilea retrocedarea către Moldova a Basarabiei istorice (a viitoarelor judeţe Bolgrad, Cahul şi Ismail,amplasate în sudul Basarabiei ţariste).
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

13 februarie 1864 - A fost adoptată legea pentru înfiinţarea Consiliului de Stat în România. Consiliul urma să fie prezidat de domnitor şi condus de un vicepreşedinte şi 9 membri numiţi. Consiliul elabora la cererea guvernului proiecte de legi şi trebuia consultat asupra tuturor proiectelor elaborate ce guvern. Consiliul de Stat din România va fi desfiinţat în 1866 prin articolul 131 al Constituţiei.

 

13 februarie 1867 - A fost interpretat in premiera la Viena, Valsul Dunărea albastră al compozitorului austriac Johann Strauss jr.

Johann Strauss (n. 25 octombrie 1825 în St.Ulrich, azi parte a Vienei - d. 3 iunie 1899, Viena), compozitor austriac, fiul lui Johann Strauß (tatăl -  foto: ro.wikipedia.org

Johann Strauss (n. 25 octombrie 1825 în St.Ulrich, azi parte a Vienei – d. 3 iunie 1899, Viena), compozitor austriac, fiul lui Johann Strauß (tatăl – foto: ro.wikipedia.org

 

13 februarie 1873 - S-a născut basul rus Feodor Şaliapin; (m.12.04.1938).

 

13 februarie 1877 - A decedat actorul, regizorul si dramaturgul roman Costache Caragiale; (n.1815). In 1852 a devenit cel dintâi director al Teatrului Mare (National). În 1887 fratele său mai mic, Iorgu Caragiale construiește propriul său teatru în București, iar nepotul său,Ion Luca Caragiale avea să devină unul dintre marii dramaturgi români.

 

13 februarie 1880 - S-a născut Dimitrie Gusti, filosof, estetician şi sociolog recunoscut pe plan internaţional;(m.30.10.1955).

Dimitrie Gusti (n. 13 februarie 1880, Iași; d. 30 octombrie 1955, București), filosof, sociolog și estetician român. Membru al Academiei Române din 1919, președintele Academiei Române (1944 - 1946), Ministrul Instrucțiunii Publice, Cultelor și Artelor între 1932 și 1933, profesor la Universitățile din Iași și București. Dimitrie Gusti est considerat a fi creatorul sociologiei românești - foto: ro.wikipedia.org

Dimitrie Gusti – foto: ro.wikipedia.org

Dimitrie Gusti (n. 13 februarie 1880, Iași – d. 30 octombrie 1955, București), a fost un filosof, sociolog și estetician român. Membru al Academiei Române din 1919, președintele Academiei Române (1944 – 1946), Ministrul Instrucțiunii Publice, Cultelor și Artelor între 1932 și 1933, profesor la Universitățile din Iași și București. Dimitrie Gusti est considerat a fi creatorul sociologiei românești.

A inițiat și îndrumat acțiunea de cercetare monografică a satelor din România (1925 – 1948). A obținut legiferarea serviciului social (1939), prin care se instituționaliza, pentru prima oară în lume, cercetarea sociologică, îmbinată cu acțiunea socială practică și cu pedagogia socială. A fondat și condus Asociația pentru Știința și Reforma Socială (1919 – 1921), Institutul Social Român (1921 – 1939, 1944-1948), Institutul de Științe Sociale al României (1939 – 1944), Consiliul Național de Cercetări Științifice(1947 – 1948).

A creat, împreună cu Victor Ion Popa, H. H. Stahl și G. Focșa, Muzeul Satului (1936). În domeniul literar-științific, Gusti a înființat și a condus revistele „Arhiva pentru știința și reforma socială” (1919 – 1943) și „Sociologie românească” (1936 – 1944).

După invadarea și ocuparea României de către Armata Roșie (1944), Partidul Comunist din România a încercat, în zadar, să-l câștige pe Gusti de partea sa, cu oferte de colaborare; cu toate acestea, Dimitrie Gusti a devenit membru al ARLUS și a fost invitat în Uniunea Sovietică pentru a participa la ceremonii oficiale. A fost membru al unei loji masonice din Iași.

 

13 februarie 1883 - A murit marele compozitor german Richard Wagner;(n.22.05.1813). Este considerat unul dintre cei mai mari compozitori de opera din secolul al XIX-lea.

Richard Wilhelm Wagner (n. 22 mai 1813, Leipzig - d. 13 februarie 1883, Veneția), compozitor, dramaturg și teoretician al artei germane, unul din cei mai de seamă reprezentanți ai romantismului muzical - foto: ro.wikipedia.org

Richard Wilhelm Wagner (n. 22 mai 1813, Leipzig – d. 13 februarie 1883, Veneția), compozitor, dramaturg și teoretician al artei germane, unul din cei mai de seamă reprezentanți ai romantismului muzical – foto: ro.wikipedia.org

 

13 februarie 1895 - A fost brevetat aparatul de filmat, de proiectie şi de copiat, realizat de fraţii Louis şi Auguste Lumiere. Prima proiecţie publică comercială a avut loc la 28.12.1895, la Paris.

Frații Auguste și Louis Lumière, sunt copiii industriașului francez Antoine Lumière, proprietarul unei uzine de aparate de fotografiat. Cei doi erau fotografi de meserie. August Lumière s-a născut la 19 octombrie 1862 și a murit la 10 aprilie 1954. Louis Lumière s-a născut la 5 octombrie 1864 și a murit la 6 iunie 1948. Cei doi sunt considerați inventatorii primului aparat de filmat și a primului aparat de proiecție cinematografică - foto: en.wikipedia.org

Frații Auguste și Louis Lumière – foto: en.wikipedia.org

Frații Auguste și Louis Lumière, sunt copiii industriașului francez Antoine Lumière, proprietarul unei uzine de aparate de fotografiat. Cei doi erau fotografi de meserie. August Lumière s-a născut la 19 octombrie 1862 și a murit la 10 aprilie 1954. Louis Lumière s-a născut la 5 octombrie 1864 și a murit la 6 iunie 1948. Cei doi sunt considerați inventatorii primului aparat de filmat și a primului aparat de proiecție cinematografică.

Primul aparat „cinematograf” al fraților Lumière folosit la filmat și la proiecție (alăturându-i-se o sursă de lumină) - foto: ro.wikipedia.org

Primul aparat „cinematograf” al fraților Lumière folosit la filmat și la proiecție (alăturându-i-se o sursă de lumină) – foto: ro.wikipedia.org

 

13 februarie 1895 - A murit Iraclie Porumbescu, tatăl compozitorului Ciprian Porumbescu, preot, poet şi prozator (n.1823).

 

13 februarie 1901 - În România, demisioneaza guvernul conservator Petre Carp . Demisia s-a produs loc în urma unui vot de blam în Parlamentul României in data de 12 februarie 1901.

 

13 februarie 1903 - S-a născut Georges Simenon, scriitor belgian de romane poliţiste de mare succes, creatorul celebrului personaj comisarul Maigret; (d. 1989).

Georges Joseph Christian Simenon (n. 13 februarie 1903; d. 4 septembrie 1989) scriitor belgian prolific, care a publicat o sută nouăzeci și două de romane, o sută cincizeci și opt de povestiri și numeroase articole și rapoarte. El este cunoscut pentru crearea comisarului Maigret, personajul principal al romanelor și povestirilor sale polițiste - foto - ro.wikipedia.org

Georges Joseph Christian Simenon – foto: ro.wikipedia.org

Georges Joseph Christian Simenon (n. 13 februarie 1903; d. 4 septembrie 1989) scriitor belgian prolific, care a publicat o sută nouăzeci și două de romane, o sută cincizeci și opt de povestiri și numeroase articole și rapoarte. El este cunoscut pentru crearea comisarului Maigret, personajul principal al romanelor și povestirilor sale polițiste.

 

13 februarie 1910 - S-a născut fizicianul american William B. Shockley, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică pe 1956, împreună cu Walter H. Brittain şi John Bardeen pentru descoperirea tranzistorului; (m.12.08.1989).

 

13 februarie 1917 - A fost arestată pentru spionaj în Franța celebra dansatoare olandeză Mata Hari.

Mata Hari în 1906, purtând doar un sutien de bijuterie și bijuterii din aur - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Mata Hari în 1906, purtând doar un sutien de bijuterie și bijuterii din aur – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Mata Hari (Margaretha Geertruida Zelle) (* 7 august 1876 – †15 octombrie 1917), născută în Leeuwarden, căsătorită cu un ofițer olandez de origine engleză, Campbell MacLeord, la vârsta de 18 ani. După divorțul celor doi s-a făcut cunoscută în Europa fiind o dansatoare, curtezană și spioană în serviciul Germaniei în timpul primului război mondial.

A fost condamnată și executată de către un pluton de execuție francez, în 15 octombrie 1917, pentru spionaj. Plutonul era alcătuit din 12 soldați. Mata Hari și-a dat haina de piele jos de pe ea în fata plutonului înainte să fie executată. A spionat pentru Franța, iar după aceea pentru Germania.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

13 februarie 1922 - S-a născut Horia Căciulescu, actor român de teatru și film (d. 1989)

Horia Căciulescu (n. 13 februarie 1922, Belinț, Timiș – d. 27 decembrie 1989, București) a fost un actor de comedie. A activat la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”. A trăit câțiva ani în detenție ca deținut politic la Canalul Dunăre-Marea Neagră din motive necunoscute. A fost ulterior și membru al PCR. A murit împușcat în zilele Revoluției din decembrie 1989, la bordul mașinii sale, în urma unei erori a unor soldați. E înmormîntat în Cimitirul Eroilor din București.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

13 februarie 1935 - A murit filologul Ion Bianu, fondatorul şi organizatorul Bibliotecii Academiei (n.01.10.1856).

 

13 februarie 1945 - Aliații au început bombardamentele strategice asupra orașului german Dresda, în care au murit cca. 135000 de civili.

 

13 februarie 1945 - Eliberarea oraşului Budapesta. Forţele sovietice si romane au eliberat Budapesta la 13 februarie 1945. Mai mult de 100.000 de evrei au rămas în oraş la data eliberarii.

 

13 februarie 1950 - S-a născut Peter Gabriel, compozitor și cântăreț englez.

Peter Brian Gabriel (n. 13 februarie 1950 în Chobham, Surrey, Anglia) este un muzician englez care și-a dobândit faima ca vocalist și flautist în trupa Genesis.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; en.wikipedia.org; petergabriel.com

 

13 februarie 1960 - S-a stins din viaţă, la Penitenciarul din Râmnicu Sărat, Mihail Romniceanu

Mihail Romniceanu (n. 17 februarie 1891, București - d. 13 februarie 1960, Râmnicu-Sărat) a fost licențiat în drept, cu studii la Paris, avocat, profesor la Facultatea de Drept din București, politician - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Mihail Romniceanu – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Mihail Romniceanu (n. 17 februarie 1891, București – d. 13 februarie 1960, Râmnicu-Sărat) a fost licențiat în drept, cu studii la Paris, avocat, profesor la Facultatea de Drept din București, politician. (…) Mihail Romniceanu a fost scos din învățământul universitar. Pe 28 aprilie 1948 a fost arestat. Conform fișelor matricole, a fost internat la penitenciarul Jilava cu ordinul nr. 3856/950, venind de la penitenciarul Craiova.

Patru ani mai târziu (1.10.1954) este înregistrat cu mandatul de arestare 33/C emis de către Direcția a II-a a Procuraturii Generale pentru acțiune contra clasei muncitoare (art. 193 CP), desfășurată „în timpul burgheziei”. Pentru acest fapt a fost condamnat de către Tribunalul Regiunii a II-a Militare, prin hotărârea nr. 9/1957, la 12 ani temniță grea, fiind încadrat la înaltă trădare. Ca deținut politic a trecut prin penitenciarele Craiova, Jilava, Gherla, Pitești, Dej, Sighet, Văcărești și a murit în detenție, în penitenciarul Râmnicu-Sărat, la 13 februarie 1960.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

13 februarie 1960 - Franţa a detonat prima sa bombă nucleară. O bombă A, cu o putere de 70 kilotone a fost este testata de către armata franceză în desertul algerian. “Ura pentru Franţa! In aceasta dimineaţă ea este mai puternică şi mai mândra”a exclamat Generalul de Gaulle, preşedintele Republicii Franceze. Statele din Maghreb au reacţionat violent împotriva acestui test. Două zile mai târziu, Marocul si-a rechemat ambasadorul de la Paris.

 

13 februarie 1968 - S-a născut Mihai Leu, primul campion mondial la box din istoria sportului românesc.

Mihai Leu (n. 13 februarie 1968, Hunedoara) este un sportiv român. S-a făcut cunoscut ca pugilist, fiind campion mondial WBO la semimijlocie în 1997. S-a retras din box în urma unei accidentări, fiind neînfrânt la fel ca legendarul boxer european Terry Marsh. A început apoi să concureze ca pilot de raliu, unde a devenit campion național în 2003 la bordul unui Hyundai Accent WRC. Din 2010 este team-managerul Jack Daniels Rally Team, echipă ce concurează în Campionatul Național de Raliuri (CNR) - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Mihai Leu – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Mihai Leu (n. 13 februarie 1968, Hunedoara) este un sportiv român. S-a făcut cunoscut ca pugilist, fiind campion mondial WBO la semimijlocie în 1997. S-a retras din box în urma unei accidentări, fiind neînfrânt la fel ca legendarul boxer european Terry Marsh. A început apoi să concureze ca pilot de raliu, unde a devenit campion național în 2003 la bordul unui Hyundai Accent WRC. Din 2010 este team-managerul Jack Daniels Rally Team, echipă ce concurează în Campionatul Național de Raliuri (CNR).
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

13 februarie 1972 - Grupul de muzica rock Led Zeppelin a fost forţat să anuleze un concert în Singapore. Oficialii singaporezi nu au lăsat celebrul grupul pop sa coboare din avion, sub pretextul că au părul prea lung.

Led Zeppelin a fost o formație de muzică rock din Marea Britanie, care este considerată unul dintre cele mai cunoscute, respectate, inovatoare și inspirante grupuri muzicale ale secolului 20. De-a lungul timpului a abordat diverse stiluri pornind de la muzica rock, excelând în crearea de piese memorabile în toate aceste stiluri, blues rock, hard rock, heavy metal, folk rock, dar încorporând adesea în multe din cântecele lor porțiuni muzicale dintre cele mai diferite genuri ale muzicii universale. Led Zeppelin a avut o componență unică de patru membri de-a lungul timpului. Cei patru muzicieni sunt: Jimmy Page (chitară, mandolină, Theremin), Robert Plant (voce, muzicuță), John Bonham (tobe, percuții, voce) și John Paul Jones (chitară bas, orgă electronică, melotron, blockflöte, mandolină). Începând cu 1968, anul formării lor, Led Zeppelin au fost inovatori muzicali în mod constant, dar în același timp, nu au pierdut niciodată nici pulsul publicului și nici grupul imens de iubitori din toată lumea. Deși sunt mai ales cunoscuți pentru pionieratul lor în genurile hard rock și heavy metal, cei patru muzicieni au introdus constant elemente de blues, rockabilly, reggae, soul, funk, muzică celtică, muzică indiană, muzică arabă, folk, pop și chiar muzică din America Latină, respectiv muzică country în compozițiile lor. După mai bine de 25 de ani de la hotărârea de a încheia activitatea muzicală datorită morții tragice a lui John Bonham din 1980, muzica formației Led Zeppelin continuă să fie ascultată cu mare plăcere, să se vândă foarte bine și să exercite o influență importantă asupra muzicii rock contemporane. Grupul a vândut peste 300 de milioane de albume în întreaga lume, incluzând 110 milioane de albume vândute doar în Statele Unite ale Americii - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Led Zeppelin - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Led Zeppelin a fost o formație de muzică rock din Marea Britanie, care este considerată unul dintre cele mai cunoscute, respectate, inovatoare și inspirante grupuri muzicale ale secolului 20. De-a lungul timpului a abordat diverse stiluri pornind de la muzica rock, excelând în crearea de piese memorabile în toate aceste stiluri, blues rock, hard rock, heavy metal, folk rock, dar încorporând adesea în multe din cântecele lor porțiuni muzicale dintre cele mai diferite genuri ale muzicii universale.

Led Zeppelin a avut o componență unică de patru membri de-a lungul timpului. Cei patru muzicieni sunt: Jimmy Page (chitară, mandolină, Theremin), Robert Plant (voce, muzicuță), John Bonham (tobe, percuții, voce) și John Paul Jones (chitară bas, orgă electronică, melotron, blockflöte, mandolină).

Începând cu 1968, anul formării lor, Led Zeppelin au fost inovatori muzicali în mod constant, dar în același timp, nu au pierdut niciodată nici pulsul publicului și nici grupul imens de iubitori din toată lumea. Deși sunt mai ales cunoscuți pentru pionieratul lor în genurile hard rock și heavy metal, cei patru muzicieni au introdus constant elemente de blues, rockabilly, reggae, soul, funk, muzică celtică, muzică indiană, muzică arabă, folk, pop și chiar muzică din America Latină, respectiv muzică country în compozițiile lor.

După mai bine de 25 de ani de la hotărârea de a încheia activitatea muzicală datorită morții tragice a lui John Bonham din 1980, muzica formației Led Zeppelin continuă să fie ascultată cu mare plăcere, să se vândă foarte bine și să exercite o influență importantă asupra muzicii rock contemporane. Grupul a vândut peste 300 de milioane de albume în întreaga lume, incluzând 110 milioane de albume vândute doar în Statele Unite ale Americii.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org; www.facebook.com; www.youtube.com

 

13 februarie 1974 - S-a născut Robbie Williams, cântăreț britanic.

Robert Peter „Robbie” Williams (n. 13 februarie 1974) este un cântăreţ şi compozitor englez, nominalizat la premiile Grammy, şi câştigător al premiilor BRIT (Robbie Williams în noiembrie 2009) foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Robbie Williams în noiembrie 2009 foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Robert Peter „Robbie” Williams (n. 13 februarie 1974) este un cântăreţ şi compozitor englez, nominalizat la premiile Grammy, şi câştigător al premiilor BRIT. Şi-a început cariera ca membru al trupei Take That în 1990. În 1995, a părăsit formaţia, după ce vânduse 25 de milioane de copii, pentru a-şi începe cariera solo.

Solo a vândut peste 55 de miloane de albume, şi 17 milioane de single-uri. Williams a intrat în Cartea Recordurilor datorită faptului că în doar o zi a vândut mai mult de 1.6 milioane de bilete pentru turneul său mondial din 2006. Este câştigătorul a mai multor premii, inclusiv 15 premii BRIT şi 6 premii ECHO. În 2004, a fost introdus în UK Music Hall of Fame, fiind votat Cel mai bun artist al anilor ’90.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org; www.facebook.com; www.robbiewilliams.comwww.youtube.com

 

13 februarie 1988 - S-au deschis Jocurile olimpice de iarnă de la Calgary, Alberta, Canada. Pentru prima dată Jocurile Olimpice s-au desfasurat pe parcursul a şaisprezece zile – şi trei week-enduri.

 

13 februarie 1999 - A murit Vladimir Trebici, demograf şi sociolog, membru al Academiei Române (n.28.02.1916). Recensământul din anul 1977 s-a desfășurat sub îndrumarea lui Vladimir Trebici, cel care a reprezentat România la Națiunile Unite și a condus mulți ani Secțiunea Demografică a ONU, ca o recunoaștere a valorii științelor de demografie și statistică românești.

 

13 februarie 1999 - A decedat actorul român de teatru și film Radu Zaharescu.

 

13 februarie 2003 - Au fost repatriate din Portugalia rămăşiţele pămînteşti ale regelui Carol al II-lea şi ale ultimei sale soţii, Elena Lupescu.

Carol al II-lea si Elena Lupescu - foto: historia.ro

Carol al II-lea si Elena Lupescu – foto: historia.ro

Iniţiativa a aparţinut guvernului României, cu girul Casei Regale. Carol al II-lea a fost regele României între anii 1930 şi 1940. Regele Carol al II-lea a fost reînhumat la Manastirea Curtea de Arges. Regele Mihai nu a participat la ceremonie, fiind reprezentat de principesa Margareta si principele Radu.
cititi mai mult despre Regele Carol al II-lea pe www.unitischimbam.ro

 

13 februarie 2005 - A murit ultima martora a aparitiei Sfintei Fecioare la Fatima, in Portugalia. Sora Lucia, ultima dintre cei trei copii, care au vazut-o de mai multe ori pe Fecioara Maria în 1917 , a murit la vârsta de 97 de ani.

Sora Lucia (n. 1908 - m. 13 februarie 2005) martora a aparitiei Sfintei Fecioare la Fatima, in Portugalia. Sora Lucia, una dintre  cei trei copii, care au vazut-o de mai multe ori pe Fecioara Maria în 1917  - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Sora Lucia (n. 1908 – m. 13 februarie 2005) martora a aparitiei Sfintei Fecioare la Fatima, in Portugalia. Sora Lucia, una dintre cei trei copii, care au vazut-o de mai multe ori pe Fecioara Maria în 1917 – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Călugăriţa a fost bolnava timp de trei luni inainte de a muri la manastirea carmelitelor din Coimbra, la nord de Lisabona.
Fatima a devenit un loc de pelerinaj vizitat anual de peste doua milioane de credinciosi catolici. Papa Ioan Paul al II însuşi a călătorit de trei ori la Fatima.

Sfântul Cuvios Martinian din Cezareea Palestinei (sec. IV – V)

foto preluat de pe ziarullumina.ro
articol preluat de pe ziarullumina.ro

 

Sf. Cuv. Martinian din Cezareea Palestinei

Sfântul Cuvios Martinian era din Cezareea Palestinei şi s-a născut pe vremea împăratului Constanţiu (337-361), fiul marelui Constantin. La 18 ani, Sfântul Martinian, părăsind casa părintească, s-a retras într-o peşteră unde a trăit 25 de ani, primind darul facerii de minuni. Şi mulţi veneau şi se foloseau de cuvintele, rugăciunile şi de sfaturile lui cele înţelepte.

În acea vreme, o femeie desfrânată pe care o chema Zoe le-a zis oamenilor care-l lăudau pe Cuviosul Martinian:

Pentru ce găsiţi vrednică de laudă viaţa lui? Că neputând înfrânge patimile trupului şi ispitele vieţuirii cu oamenii, de aceea a fugit el în pustie, unde nu are lupta cu ispitele. Că unde nu-i foc, nu arde fânul. Deci, de voi merge eu la dânsul şi fiind eu cu dânsul, de nu se va clătina, atunci se va adeveri că este cu adevărat om fără prihană”.

Astfel, îmbrăcată în haine sărăcăcioase (şi cu cele frumoase în traistă), dorind să-l ducă în ispită, Zoe a venit la Martinian. Din milă, cuviosul a primit-o, dar dimineaţă, când s-a trezit, femeia era schimbată şi împodobită. Zoe l-a ispitit pe acesta, dar fiind ceasul când credincioşii veneau la el, a ieşit afară să-i întâmpine. Aşa, harul lui Dumnezeu i-a schimbat gândul şi, făcând el un foc, s-a aruncat în el, spunându-şi că focul iadului este mult mai greu de suportat.

Atunci, Zoe s-a pocăit, iar sfântul a trimis-o la Mănăstirea Sfintei Paula din Betleem. Următorii 10 ani, Martinian i-a trăit pe o insulă, dar şi aici a venit o femeie, Fotini, singura supravieţuitoare a unei furtuni. I-a lăsat hrana şi adăpostul său, iar el s-a aruncat în mare, ducându-l la uscat doi delfini. A trăit în pribegie restul vieţii, dându-şi sufletul în mâinile Domnului, în biserica din Atena, în faţa episcopului. Şi Zoe şi Fotini au dobândit de la Duhul Sfânt semnele sfinţeniei.

 

cititi mai mult despre Sf. Cuv. Martinian si pe: basilica.rodoxologia.ro

 

Sfinți Apostoli Acvila și soția sa, Priscila

foto preluat de pe doxologia.ro
articol preluat de pe ro.orthodoxwiki.org

 

Sf. Ap. Acvila şi soţia sa, Priscila

Sfinții, slăviții și mult lăudații Apostoli Acvila și Priscila se numără printre Cei Șaptezeci de Apostoli. Acvila (sau Achila) era un evreu din Italia, care s-a mutat în Corint împreună cu soția sa Priscila, atunci când împăratul roman Claudiu i-a alungat pe evrei din Italia. Apostolul Pavel i-a întâlnit în Corint, i-a convertit și le-a botezat întreaga casă, apoi a rămas cu ei timp de un an și jumătate.

Depiction of Saint Paul (left) in the home of Saints Aquila and Priscilla - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Depiction of Saint Paul (left) in the home of Saints Aquila and Priscilla – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Acvila și Priscila au mers împreună cu Sfântul Pavel în Efes, unde acesta a scris prima sa Epistolă către Biserica din Corint, în care el îi menționează pe Sfinții Acvila și Priscila (I Corinteni 16,19). Când a murit împăratul Claudiu, evreilor li s-a permis să se reîntoarcă la Roma, ceea ce Sfinții Acvila și Priscila au și făcut. Astfel, atunci când Sfântul Apostol Pavel a scris Bisericii din Roma, el i-a salutat pe vechii săi prieteni în Epistola sa (Romani 16,3-4). Mai târziu, acești sfinți au mers încă o dată la Efes, împreună cu Apostolul Timotei, iar Sfântul Apostol Pavel îi menționează iarăși în a doua Epistolă către Timotei (II Timotei 4,19).

Ca episcop, Sfântul Acvila a construit numeroase biserici, a distrus mulți idoli, a hirotonit mulți preoți și a propovăduit Evanghelia cu multă vigoare. El a fost martirizat pentru numele lui Hristos, săvârșindu-se de sabie. Biserica îl pomenește pe Sfântul Acvila pe 14 iulie și pe 13 februarie, împreună cu Sfânta Priscila.

 

cititi mai mult despre Sf. Ap. Acvila şi soţia sa, Priscila si pe: basilica.rodoxologia.roen.wikipedia.org

 

Ion Luca Caragiale (1852 – 1912)

foto si articol ro.wikipedia.org

 

Ion Luca Caragiale (1852 – 1912) 

Ion Luca Caragiale (n. 1 februarie S.N. 13 februarie 1852, Haimanale, județul Prahova, Țara Românească, astăzi I. L. Caragiale, județul Dâmbovița, România – d. 9 iunie 1912, Berlin) a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist român. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români. A fost ales membru post-mortem al Academiei Române

 

Viața

Ion Luca Caragiale, tânăr - foto: ro.wikipedia.org

Ion Luca Caragiale, tânăr – foto: ro.wikipedia.org

S-a născut la 1 februarie 1852, în satul Haimanale (care astăzi îi poartă numele), fiind primul născut al lui Luca Ștefan Caragiale și al Ecaterinei Chiriac Karaboas. Conform unor surse, familia sa ar fi fost de origine aromână. Tatăl său, Luca (1812 – 1870), și frații acestuia, Costache și Iorgu, s-au născut la Constantinopol, fiind fiii lui Ștefan, un bucătar angajat la sfârșitul anului 1812 de Ioan Vodă Caragea în suita sa.

Atras de teatru, Luca s-a căsătorit în 1839 cu actrița și cântăreața Caloropoulos, de care s-a despărțit, fără a divorța vreodată, întemeindu-și o familie statornică cu brașoveanca Ecaterina, fiica negustorului grec Luca Chiriac Karaboas.

Primele studii le-a făcut în 1859 și 1860 cu părintele Marinache, de la Biserica Sf. Gheorghe din Ploiești, iar până în 1864 a urmat clasele primare II-V, la Școala Domnească din Ploiești, unde l-a avut învățător pe Bazil Drăgoșescu. Până în 1867 a urmat trei clase la Gimnaziul „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești, iar în 1868 a terminat clasa a V-a liceală la București. Caragiale a absolvit Gimnaziul „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești, pe care l-a numit, în Grand Hôtel „Victoria Română”, orașul său natal. Singurul institutor de care autorul Momentelor și-a adus aminte cu recunoștință a fost ardeleanul Bazil Drăgoșescu, acela care în schița memorialistică După 50 de ani l-a primit în clasă pe voievodul Unirii.

Adolescentul Iancu a început să scrie poezii în taină, dar înainte de debutul literar a fost fascinat de performanțele teatrale ale unchiului său, Iorgu Caragiale, actor și șef de trupă, fixată la București sau ambulantă. În 1868 a obținut de la tatăl său autorizația de a frecventa Conservatorul de Artă Dramatică, în care fratele acestuia, Costache, preda la clasa de declamație și mimică. În 1870 a fost nevoit să abandoneze proiectul actoriei și s-a mutat cu familia la București, luându-și cu seriozitate în primire obligațiile unui bun șef de familie. În același an a fost numit copist la Tribunalul Prahova.

Ion Luca Caragiale și fiul său Mateiu - foto: ro.wikipedia.org

Ion Luca Caragiale și fiul său Mateiu – foto: ro.wikipedia.org

La 12 martie 1885, s-a născut Mateiu, fiul natural al Mariei Constantinescu, funcționară la Regie, cu Caragiale, care îl declară la oficiul stării civile.

În 1871, Caragiale a fost numit sufleor și copist la Teatrul Național din București, după propunerea lui Mihail Pascaly. L-a cunoscut pe Eminescu când tânărul poet, debutant la Familia, era sufleor și copist în trupa lui Iorgu. Din 1873 până în 1875, Caragiale a colaborat la Ghimpele cu versuri și proză, semnând cu inițialele Car și Policar (Șarla și ciobanii, fabulă antidinastică).

La 7–8 ianuarie 1889 s-a căsătorit cu Alexandrina Burelly, fiica actorului Gaetano Burelly. Din această căsătorie vor rezulta mai întâi două fete: Ioana (n. 24 octombrie 1889) și Agatha (n. 10 noiembrie 1890), care se sting de timpuriu din cauza tusei convulsive sau a difteriei (la 15 iunie respectiv 24 martie 1891). La 3 iulie 1893 i se naște un fiu, Luca Ion.

În 1889, anul morții poetului Mihai Eminescu, Caragiale a publicat articolul În Nirvana. În 1890 a fost profesor de istorie la clasele I-IV la Liceul Particular Sf. Gheorghe, iar în 1892 și-a exprimat intenția de a se exila la Sibiu sau la Brașov. La 24 februarie 1903 a avut o încercare de a se muta la Cluj, unde a fost găzduit de protopopul Elie Dăianu, însă în luna noiembrie și-a stabilit domiciliul provizoriu la Berlin. La 14 martie 1905 s-a stabilit definitiv la Berlin.

 

Exilul voluntar la Berlin

Caragiale a fost acuzat că ar fi plagiat Năpasta după o piesă a scriitorului ungar István Kemény, intitulată „Nenorocul”. Acuzația a apărut în 1901 în două articole din Revista literară, semnate cu pseudonimul Caion. Furios, Caragiale s-a adresat presei din București, a aflat numele real al autorului (C. Al. Ionescu), l-a acționat in justiție și a câștigat fără probleme, grație pledoariei avocatului său, Barbu Ștefănescu Delavrancea. Cei 12 jurați au decis însă să-l achite pe Caion, tot scandalul fiind catalogat drept „o impertinență de copil”. Susținut puternic de Alexandru Macedonski, alergic și el la valori, Caion «descoperă» alte «două plagiate». Scârbit de umilința trăită și sătul de nedreptăți, Caragiale a decis să părăsească țara, mutându-se împreună cu familia sa la Berlin, în 1904, când a primit o mult așteptată și disputată moștenire de la mătușa sa, Ecaterina Cardini din Șcheii Brașovului (cunoscută ca Mumuloaia, după porecla Momulo a soțului ei), căreia afacerile imobiliare îi aduseseră mari averi.

Renunțând la tăcerea ce și-o impusese în exilul său voluntar de la Berlin, evenimentele din primăvara anului 1907, l-au determinat pe Caragiale să publice, în noiembrie 1907, la București, broșura: 1907 din primăvară până’n toamnă, un celebru eseu referitor la cauzele și desfășurarea marii mișcări țărănești din primavara lui 1907. Înainte de a-și publica pamfletul în broșură, Caragiale a trimis primul capitol ziarului vienez, Die Zeit, întâia și cea mai însemnată parte a viitoarei broșuri, care l-a publicat la 3 aprilie 1907, cu semnătura: Un patriot român, arătând tot ce s-a petrecut înainte și după izbucnirea revoltei țărănești din primăvara anului 1907: „Cauza dezastrului în care a căzut țara este numai – da, numai, nenorocita politică ce o fac partidele și bărbații noștri de stat, de patruzeci de ani încoace.” Barbu Delavrancea i-a scris emoționat prietenului său:

„Desigur, 1907 al tău e o minune ca adevăr, ca artă, ca sentiment, ca judecată. Ai zugrăvit un tablou de mare maestru. Jocul infect al partidelor noastre – pe deasupra țării și în detrimentul țării – cu lăcomia nestăpânită a celor ajunși și cu îmbufnarea dizgrațioasă a celor căzuți, l-ai sintetizat așa de viu …”

Tot atunci i-a trimis lui Mateiu, prin Delavrancea, o scurtă scrisoare, din care amintim aceste cuvinte: „Împrejurările prin care a trecut și trece țara noastră și care-mi întristează așa de adânc bătrânețele mie să-ți fie îndemn în dragoste pentru patrie. Dumnezeu să-ți facă ție parte de vremuri mai bune la bătrânețe! Noi am început cu veselie și sfârșim cu mâhnire. Să vă dea vouă, tinerilor, Domnul să nu mai vedeți nici un rău arătându-se pe biata noastră țară.

A publicat în revista literară bilunară Convorbiri (din 1908, Convorbiri critice), 7 fabule. Ultima dintre ele, Boul și vițelul, a fost tipărită în fruntea numărului 1 al Convorbirilor critice, având, în facsimile, autografe atât textul, cât și semnătura Caragiale. În articolul bilanț După un an …, M. Dragomirescu, editorul revistei, afirma:

„În fine, acum în urmă, autoritatea celui mai mare poet, a celui mai desăvârșit artist ce am avut vreodată, autoritatea lui Caragiale, a venit, ca odinioară Alecsandri la „Junimea” născândă, să consfințească și să întărească importanța activității Convorbirilor critice și să dea modestului râu măreția fluviului …”

Doi ani mai târziu a publicat nuvela Kir Ianulea, o versiune românească a piesei lui Niccolò Machiavelli, Nunta lui Belfagor (Belfagor arcidiavolo).

În zorii zilei de 9 iunie 1912, Caragiale a murit subit în locuința sa de la Berlin, din cartierul Schöneberg, bolnav fiind de arterioscleroză. Rămășițele pământești sunt expuse în capela cimitirului protestant Erster Schöneberger Friedhof și depuse, la 14 iunie, în cavoul familiei, în prezența lui Gherea, a lui Delavrancea și a lui Vlahuță. Cinci luni mai târziu, la 18 noiembrie, sicriul cu rămășițele sale pământești a fost adus la București și, la 22 noiembrie 1912, s-a făcut înmormântarea la cimitirul Șerban Vodă. Cortegiul funerar, format la biserica Sf. Gheorghe, a făcut un ocol prin fața Teatrului Național și a continuat apoi drumul până la cimitir, în fruntea miilor de bucureșteni care au luat parte la această solemnitate aflându-se toți marii scriitori ai timpului: Alexandru Vlahuță, Mihail Sadoveanu, Emil Gârleanu, Cincinat Pavelescu, Șt. O. Iosif, Ovid Densușianu, Corneliu Moldovan, Delavrancea, Sandu Aldea, N. D. Cocea și alții. În cuvântarea pe care a ținut-o la biserica Sf. Gheorghe, Delavrancea menționa: „Caragiale a fost cel mai mare român din câți au ținut un condei în mână și o torță aprinsă în cealaltă mână. Condeiul a căzut, dar torța arde și nu se va stinge niciodată.” Iar Mihail Sadoveanu adăuga: „Caragiale a însemnat o dungă mare și foarte luminoasă în literatura noastră contemporană; ea a rămas asupra noastră și va rămâne asupra tuturor generațiilor.”

Caragiale s-a bucurat de recunoașterea operei sale pe perioada vieții sale, însă a fost și criticat și desconsiderat. După moartea sa, a început să fie recunoscut pentru importanța sa în dramaturgia românească. Piesele sale au fost jucate și au devenit relevante în perioada regimului comunist. În 1982, între Groapa Fundeni și Dealul Bolintin, Lucian Pintilie a început filmarea peliculei „De ce trag clopotele, Mitică?”, inspirat din piesa D-ale carnavalului. Pelicula a fost interzisă de comuniști în faza în care nu i se definitivase montajul, din pricina trimiterilor sarcastice voalate la adresa sistemului de atunci.

Deși Caragiale a scris doar nouă piese, el este considerat cel mai bun dramaturg român prin faptul că a reflectat cel mai bine realitățile, limbajul și comportamentul românilor. Opera sa i-a influențat pe alți dramaturgi, între care Eugen Ionesco. Eric D. Tappe a afirmat în cartea sa, Ion Luca Caragiale: „He prided himself on his knowledge of Romanian and would say: ‘Not many are masters of it as I am.’”