Articole

La ordinea zilei – 13 august 2020

Belarus: Tot mai multe lanţuri umane se formează la Minsk împotriva reprimării protestelor (13 august 2020)

foto si articole preluate de pe www.agerpres.ro

 

Sărbătorile Zilei de 13 august

Ortodoxe – Odovania praznicului Schimbării la Față a Domnului; Mutarea moaștelor Sf. Cuv. Maxim Mărturisitorul; Sf. Cuv. Dorotei și Dositei

Greco-catolice – Aducerea moaştelor Sf. Maxim Mărturisitorul la Constantinopol

Romano-catolice – Ss. Ponţian, pp. m. şi Hipolit, pr. m.; Ioan Berchmans, student

 

Ziua internaţională a stângacilor (13 august)

Ziua internaţională a stângacilor se celebrează anual la 13 august. Marcarea acestei zile are în vedere sensibilizarea opiniei publice cu privire la dificultăţile şi frustrările cu care stângacii se confruntă în viaţa de zi cu zi.

În anul 1990 s-a constituit Clubul Stângacilor (“Left-Handers Club“) cu scopul de a menţine o legătură între stângacii din întreaga lume şi de a face cunoscute nevoile şi cerinţele acestora, potrivit www.lefthandersday.com. În 1992, Clubul Stângacilor a iniţiat marcarea Zilei internaţionale a stângacilor, ca un eveniment anual, pentru a creşte gradul de conştientizare publică asupra avantajelor şi dezavantajelor de a fi stângaci.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

MFP şi ANAF implementează noua facilitate de identificare vizuală online a persoanelor fizice în SPV

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) au dezvoltat şi implementat o nouă facilitate a serviciului Spaţiul Privat Virtual (SPV), prin care persoanele fizice se pot identifica vizual, online, începând din 11 august. Potrivit unui comunicat de presă al ANAF, transmis miercuri AGERPRES, identificarea persoanelor fizice care doresc să se înregistreze în SPV poate fi efectuată de la distanţă şi prin intermediul unei sesiuni video (identificare vizuală online).
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

AlegeriLocale2020/ BEC a aprobat protocolul de constituire a Alianţei USR PLUS

Biroul Electoral de Circumscripţie al Municipiului Bucureşti a aprobat în unanimitate protocolul de constituire a Alianţei USR PLUS la nivelul Capitalei şi al sectoarelor, informează USR PLUS printr-un comunicat.

Astfel, în alegerile locale, USR şi PLUS vor avea liste comune de candidaţi pentru consiliile locale de sector şi pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

Bucureştenii şi-au dorit foarte mult oameni noi în politică. Şi noi, şi colegii din PLUS am înţeles acest mesaj şi am venit cu liste comune de candidaţi în alegerile locale. Bucureştenii vor putea vota oameni noi pe listele Alianţei USR PLUS şi vor putea alege primari susţinuţi de frontul anti-PSD“, a declarat preşedintele USR Bucureşti, Claudiu Năsui.

Oameni cinstiţi, oameni care au demonstrat deja în domeniile în care profesează, o alternativă curată şi competentă la clasa politică de până acum. Este începutul unei transformări fundamentale la nivelul administraţiei Bucureştiului şi a ţării“, a precizat preşedintele PLUS Bucureşti, Vlad Voiculescu.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Radu Mihaiu, candidatul USR PLUS, susținut de PNL, își lansează candidatura pentru primăria Sectorului 2. Alături de Radu sunt Nicușor Dan, Dan Barna, Ludovic Orban, Vlad Voiculescu, Claudiu Năsui, Violeta Alexandru, Silviu Șerban și Monica Anisie.

Radu Mihaiu este candidatul susținut de USR PLUS și PNL pentru Primăria Sectorului 2. Radu este antreprenor IT, fost secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene în 2016, în guvernul tehnocrat, responsabil cu digitalizarea. A inițiat zece proiecte de lege pentru debirocratizare și digitalizare, a publicat în format deschis toată arhiva de contracte pe fonduri europene și a pus bazele acreditării autorităților de management din Ministerul Fondurilor Europene.

Radu Mihaiu candidează pentru a scoate Primăria Sectorului 2 din mâinile rețelei transpartinice care a devalizat ani la rând banul public. De la Neculai Onțanu, despre care Tribunalul București spune că a luat mită, până la Mihai Mugur Toader, primarul absent, sau Dan Cristian Popescu, milionarul îmbogățit din firma de panotaj stradal căreia i-a acordat facilități, toți sunt la fel de vinovați de starea deplorabilă a Sectorului 2.

Radu va schimba în bine lucrurile. Are un program pentru Sectorul 2 (aici: https://www.radumihaiu.ro/ce-propun/) și are alături o echipă alături de care îl va pune în practică.

Stradă cu stradă, schimbăm Bucureștiul!

 

Cristian Băcanu, candidatul PNL susținut de USR PLUS, își lansează candidatura pentru primăria Sectorului 5. Alături de Radu sunt Nicușor Dan, Ludovic Orban, Cristina Prună și Violeta Alexandru.

Pentru Primăria Sectorul 5, USR PLUS și PNL îl susțin pe Cristian Băcanu. Cristian este avocat cu o experiență de peste 10 ani, specializat în litigii civile și administrative.

Pe lângă un nou primar, Sectorul 5 are nevoie de o nouă administrație și de o nouă majoritate. Alianța USR PLUS propune pentru Sectorul 5 o echipa de consilieri locali competenți și integri care știu ce este de făcut pentru a repara răul imens făcut de Florea, Vanghelie și administrația PSD. Aflați aici cine sunt cei care vor schimba în bine administrația Sectorului 5: https://tinyurl.com/y3w4ck72

Stradă cu stradă, schimbăm Bucureștiul!

 

Proiectul privind darea în plată a unei părţi din Satul Francez, respins a cincea oară de CGMB

Proiectul de hotărâre privind darea în plată a unei părţi din Satul Francez, având în vedere obligaţiile municipalităţii către Maria şi Costică Constanda, a fost respins joi, pentru a cincea oară, de Consiliul General al Capitalei. S-au înregistrat 32 de voturi “pentru”, unul “împotrivă” şi opt abţineri, însă pentru a fi adoptat proiectul avea nevoie de votul favorabil a cel puţin două treimi din numărul total (51) al consilierilor municipali în funcţie. Decizia a venit în contextul în care, pe 7 august, Primăria Municipiului Bucureşti a fost informată de către Trezorerie despre depunerea unui dosar de executare, creditor fiind Costică Constanda. Consilierul municipal Ana Ciceală (USR) a anunţat că grupul Uniunii Salvaţi România se abţine la vot, deoarece Primăria Capitalei nu a furnizat documentele solicitate, în vederea unei decizii fundamentate.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Înot: Bibliotecarul Avram Iancu, în faţa unei noi provocări în lacul de acumulare Porţile de Fier I

Bibliotecarul Avram Iancu, din Petroşani, cunoscut pentru că a traversat înot Canalul Mânecii şi a parcurs, în acelaşi fel, tot cursul Dunării, se află în faţa unei noi provocări, el anunţând că şi-a propus să stabilească un nou record la înotul de anduranţă pe fluviu, într-o sesiune care va începe, vineri dimineaţa, în amonte de Moldova Nouă şi se va încheia, câteva zeci de ore mai târziu, la Porţile de Fier I.

Se împlinesc trei ani de când am înotat în Dunăre, stabilind o premieră mondială. Mai înainte, în 2016, am stabilit un record naţional absolut de anduranţă, 17 ore 54 de minute, şi 62 de kilometri. În acest an dificil, mi-am propus să îmi bat propriul meu record, adică să înot mai mult ca timp şi distanţă. Pentru că asta este conjunctura internaţională, voi înota acasă, pe Dunăre, în lacul de acumulare de la Porţile de Fier I. Mi-am propus să înot aproximativ 120 de kilometri“, a declarat joi, pentru AGERPRES, Avram Iancu.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Situația din România – 13 august, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 – Grupul de Comunicare Strategică

Până astăzi, 13 august, pe teritoriul României, au fost confirmate 66.631 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).
31.547 pacienți au fost declarați vindecați și 7.253 pacienți asimptomatici au fost externați la 10 zile după depistare.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 1.454 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 571 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 2.860 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 12.08.2020 (10:00) – 13.08.2020 (10:00) au fost înregistrate 53 de decese (32 bărbați și 21 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.437. Dintre acestea, 478 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 1.450.269 de teste. Dintre acestea 22.649 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 13.999 în baza definiției de caz și a protocolului medical, iar 8.650 la cerere.

Situația din România - 13 august, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 - Grupul de Comunicare Strategică - foto preluat de pe www.facebook.com

Situația din România – 13 august, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 – Grupul de Comunicare Strategică – foto preluat de pe www.facebook.com

 

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 5.630 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus). De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 123 de cetățeni români aflați în străinătate, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 189 au fost declarați vindecați.

 

În continuare vă prezentăm situația privind infectarea cu virusul COVID – 19 (Coronavirus) la nivel european și global:

Până la data de 12 august 2020, au fost raportate 1.853.444 de cazuri în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveția, Andorra. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Regatul Unit, Spania, Italia, Franţa și Germania.

ŢARA
CAZURI CONFIRMATE DECEDAȚI
VINDECAŢI*

Regatul Unit 312.789 (+1.148) 46.526 – 1.472 (+8)
Spania 326.612 (+3.632) 28.581 (+5) 150.376 -
Italia 251.237 (+412) 35.215 (+6) 202.697 (+236)
Franţa 204.172 (+1.397) 30.354 (+14) 83.609 (+638)
Germania 218.519 (+1.226) 9.207 (+6) 198.991 (+159)

Sursă: Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CEPCB) (https://www.ecdc.europa.eu/en)

SITUAȚIE GLOBALĂ LA 12 AUGUST 2020

CAZURI CONFIRMATE DECEDAȚI
VINDECAȚI*

20.330.351 (+254.751) 742.413 (+6.041) 12.828.195 (+236.741)

* conform datelor publicate de către Johns Hopkins CSSE – https://systems.jhu.edu/
* datele din paranteze reprezintă numărul de cazuri noi, în intervalul 11– 12 august 2020
* CEPCB precizează că actualizările la nivel național sunt publicate pe coordonate diferite de timp și procesate ulterior, ceea ce poate genera discrepanțe între datele zilnice publicate de state și cele publicate de CEPCB.
Grupul de Comunicare Strategică
cititi mai mult pe www.facebook.com/ministeruldeinterne

 

Belarus: Autorităţile anunţă eliberarea a peste 1.000 de manifestanţi

Autorităţile din Belarus au eliberat peste 1.000 de persoane arestate în timpul protestelor reprimate violent, declanşate de realegerea, duminică, a preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, aflat la putere de 26 de ani, conform unui anunţat făcut joi seara de preşedinta Senatului din Minsk, transmite AFP.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Belarus: Tot mai multe lanţuri umane se formează la Minsk împotriva reprimării protestelor

Numeroase lanţuri umane s-au format joi în capitala Belarusului pentru a denunţa reprimarea violentă a protestelor care au urmat după realegerea controversată a preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, relatează AFP. Mulţimile, cu flori sau baloane albe în mâini, susţinute de claxoanele automobilelor, s-au adunat în lanţuri lungi de zeci sau sute de persoane de-a lungul arterelor sau în jurul staţiilor de metrou, potrivit corespondenţilor AFP la faţa locului. În total, mii de persoane s-au alăturat acestui tip de acţiune la Minsk, în contextul în care pe reţelele sociale se înmulţesc imaginile cu adunări similare în întreaga ţară. De asemenea, în unele uzine au avut loc opriri ale lucrului.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Belarus: A patra noapte de proteste anti-Lukaşenko

Protestatarii au ieşit miercuri seara pe străzile din Belarus pentru a patra noapte consecutiv pentru a demonstra împotriva a ceea ce consideră că a fost fraudarea alegerilor la scrutinul prezidenţial desfăşurat duminică, în pofida violenţei de care au dat dovadă forţele de ordine, informează dpa. Rezultatele oficiale l-au dat drept câştigător, cu 80%, pe preşedintele Aleksandr Lukaşenko. Mai multe canale independente au postat pe Telegram înregistrări video cu protestatari din Minsk, Grodno, Brest şi alte oraşe din Belarus care cereau demisia şefului statului şi încetarea violenţei. Sprijinul pentru manifestanţi pare să fier în creştere din partea populaţie crească ,peste 100 de medici din Minsk ieşind să protesteze împotriva violenţei.

Protestatarii au cerut ca Lukaşenko să demisioneze, scandând “Pleacă!”. Aceştia îl acuză pe preşedinte de fraudarea alegerilor pentru a obţine un al şaselea mandat consecutiv. Au fost făcute peste 6.000 de arestări şi două persoane şi-au pierdut viaţa de la debutul protestelor izbucnite duminică după închiderea secţiilor de votare, pe care forţele de ordine le-au reprimat în mod violent. Laureata Premiului Nobel Svetlana Alexievici îl acuză pe Lukaşenko că aruncă ţara într-un război civil Autorităţile confirmă moartea unui manifestant arestat, acesta fiind al doilea deces
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Indonezia – Alertă aeriană după o nouă erupţie a vulcanului Sinabung

Vulcanul indonezian Sinabung a intrat din nou în fază de erupţie, joi, cu o serie de explozii în urma cărora cenuşa expulzată din crater a ajuns până la doi kilometri altitudine, ceea ce a declanşat o alertă aeriană şi a stârnit temeri privind scurgerile de lavă pe versanţi, informează agenţia AFP. Aceasta este cea de a opta erupţie în mai puţin de o săptămână a acestui vulcan situat pe insula Sumatra. Nu au fost raportate victime sau pagube materiale importante. Ultima erupţie letală a vulcanului indonezian a avut loc în anul 2016. Autorităţile au emis o alertă pentru aeronavele care circulă în apropierea vulcanului. “Există posibilitatea unor alte erupţii, iar companiile aeriene trebuie să fie în alertă”, a declarat Raditya Jati, purtător de cuvânt al agenţiei pentru gestionarea catastrofelor naturale.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Ştirile zilei – 13 august 2020

Revista Presei din 13 august

 

articole preluate de pe www.agerpres.ro

cititi si:

- Evenimentele Zilei de 13 august în Istorie

Bătălia de la Călugăreni (13/23 august 1595)

“Izgonirea turcilor la Calugareni” (13/23 august 1595) Pictură de Theodor Aman

foto preluat de pe ro.wikipedia.org
articole preluate de pe: ro.wikipedia.org; enciclopediaromaniei.ro

 

Bătălia de la Călugăreni (13/23 august 1595)

Bătălia de la Călugăreni a avut loc la 13/23 august 1595. Oastea munteană din 10.000 de oameni, condusă de Mihai Viteazul, întărită cu 6.000 de ardeleni trimiși de Sigismund Báthory, a încercat să oprească oastea otomană invadatoare condusă de Sinan Pașa, al cărei obiectiv era transformarea Țării Românești în pașalâc.

Operațiunea lui Mihai nu a reușit, ea fiind urmată de ocuparea Bucureștiului de către turci și de retragerea tactică a lui Mihai în munți. Ulterior, întărit cu o armată mai mare, Mihai avea să-i îndepărteze pe otomani, învingându-i decisiv în Bătălia de la Giurgiu, la mijlocul lunii octombrie 1595.

Raportul de forțe era net favorabil oștii otomane. Nicolae Bălcescu, citând surse contemporane, arată: „Într-adevăr, armata lui [Sinan] era, cum știm, de 180 mii ostași, mai mult decât de zece ori mai mare ca a lui Mihai Vodă, care, cu toate ajutoarele ce primi din Moldova și Ardeal, d-abia se urca la 16 mii oameni și 12 tunuri

(“Sinan-Paşa a venit cu aproape 100.000 de oameni, însă nu toţi erau soldaţi şi nu toate trupele se aflau în momentul luptei la Călugăreni. Se pare că, efectiv în luptă, au participat 30.000 – 40.000 de soldaţi.” www.historia.ro)

În ceea ce privește efectivele oștirii creștine, se poate aprecia că Mihai Viteazul a avut sub comanda sa cel mult 10.000 de militari și un parc de artilerie compus din 12 tunuri mari de câmp. Cronica oficială vorbește de 8.000 de munteni și 2.000 de unguri.

Acest raport de forțe net defavorabil aliaților explică alegerea făcută de voievod pentru terenul de la sud de Călugăreni, care era împădurit, mlăștinos, străbătut de râul Neajlov, în care deplasarea atacatorilor se putea face numai pe un singur drum, cu un punct obligatoriu de trecere peste podul îngust de peste râu.

În acest spațiu, superioritatea numerică a turcilor nu a putut fi valorificată, configurația terenului impunând atacul în valuri, fără a fi cu putință desfășurarea largă pe flancuri. Bătălia de la Călugăreni a cuprins trei faze, cu conținut, desfășurări și trăsături diferite.

Mihai Viteazul (n. 1558, Floci, Ţara Românească – d. 9/19 august 1601, Câmpia Turzii, Principatul Transilvaniei) a fost domnul Ţării Româneşti între 1593-1600. Pentru o perioadă (în 1600), a fost conducător de facto al celor trei mari ţări medievale care formează România de astăzi: Ţara Românească, Transilvania şi Moldova. Înainte de a ajunge pe tron, ca boier, a deţinut dregătoriile de bănişor de Strehaia, stolnic domnesc şi ban al Craiovei. Figura lui Mihai Viteazul a ajuns în panteonul naţional românesc după ce a fost recuperată de istoriografia românească a secolului al XIX-lea, un rol important jucându-l opul Românii supt Mihai-Voievod Viteazul al lui Nicolae Bălcescu. Astfel voievodul a ajuns un precursor important al unificării românilor, care avea să se realizeze în secolul al XX-lea, cititi mai mult pe unitischimbam.ro - (portretul de la Praga realizat de Egidius Sadeler, din anul 1601) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Mihai Viteazul (n. 1558, Floci, Ţara Românească – d. 9/19 august 1601, Câmpia Turzii, Principatul Transilvaniei) a fost domnul Ţării Româneşti între 1593-1600. Pentru o perioadă (în 1600), a fost conducător de facto al celor trei mari ţări medievale care formează România de astăzi: Ţara Românească, Transilvania şi Moldova. Înainte de a ajunge pe tron, ca boier, a deţinut dregătoriile de bănişor de Strehaia, stolnic domnesc şi ban al Craiovei. Figura lui Mihai Viteazul a ajuns în panteonul naţional românesc după ce a fost recuperată de istoriografia românească a secolului al XIX-lea, un rol important jucându-l opul Românii supt Mihai-Voievod Viteazul al lui Nicolae Bălcescu. Astfel voievodul a ajuns un precursor important al unificării românilor, care avea să se realizeze în secolul al XX-lea, cititi mai mult pe unitischimbam.ro – (portretul de la Praga realizat de Egidius Sadeler, din anul 1601) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Situaţia înainte de bătălie

La iniţiativa domnilor muntean şi moldovean de a ieşi de sub stăpânirea Imperiului Otoman, prin acţiunile de la Bucureşti şi Iaşi, mai ales datorită distrugerilor masive produse prin atacurile devastatoare de la Giurgiu, Brăila, Hârşova, Târgul de Floci, Silistra, Putineiu, Stăneşti, Şerpăteşti, Rusciuk, ori Tighina (Bender), Chilia, Cetatea Albă şi Ismail, marele vizir Ferhad paşa porneşte cu oastea împotriva lor (27 aprilie 1595).

Prezent la Adrianopol, la 14 mai 1595, marele vizir decide transformarea Ţării Româneşti şi Moldovei în vilâyete otomane, conducători ai acestora fiind numiţi Cafer paşa (înlocuit cu Haydar paşa), pentru Boğdan (Moldova) şi Satırcı Mehmed paşa, pentru Iflâk (Ţara Românească).

Situaţia nou creată de ieşirea celor două ţări române, la care se adaugă şi Transilvania, din relaţia cu Poarta, a produs o criză alimentară la Constantinopol, unde săracii capitalei şi trupele aflate pe front încep să simtă privaţiunile. Ferhad paşa începe construirea unui pod pentru a-şi trece armata în Ţara Românească, dar din 7 iulie 1595, mare vizir este numit octogenarul Koca Sinan paşa (pentru a patra oară), care porneşte spre Dunăre.

Mihai încearcă să împiedice trupele otomane să treacă Dunărea şi trece la ofensivă. Atacă fulgerător Nicopole unde nimiceşte o oaste formată din 1.300 de oşteni şi distruge cele o mie de vase cu care otomanii voiau să construiască un pod. De aici un corp de oaste se îndreaptă spre Vidin, care este ars, iar altul spre Turtucaia, căreia i se distruge citadela. În urma acestei campanii, sunt transmutaţi în Ţara Românească 16.000 de creştini.

La 1/11 august Sinan paşa ajunge la Rusciuk, iar la 4/14 august începe trecerea Dunării pe un pod de vase spre Giurgiu. Pe 12/22 august 1595 cele două oşti se aflau la o distanţă mică una de alta.

Koca Sinan Paşa (n. 1520, Dibër, Albania – d. 3 aprilie 1596, Constantinopol) a fost un comandant de oşti şi om de stat otoman. S-a născut în Albania, într-o familie săracă. A fost recrutat ca ienicer de tânăr. (...) În ciuda victoriilor din această campanie, a fost demis în februarie 1595, la scurtă vreme după venirea pe tron a lui Mehmet al III-lea, fiind exilat la Malghara. În august al aceluiaşi an, a fost rechemat la post pentru a conduce campania împotriva lui Mihai Viteazul în Ţara Românească. Rezultatele dezastruoase ale campaniei, în special înfrângerea suferită în Bătălia de la Giurgiu, l-au aruncat din nou în dizgraţie, concretizată în destituirea sa din funcţia de mare vizir. Moartea neaşteptată a succesorului său, Lala Mahommed, la trei zile după numire, a fost privită ca un semn divin, iar Sinan a fost numit Mare Vizir pentru a cincea şi ultima dată. Sinan Paşa a murit pe neaşteptate pe 3 aprilie 1596, lăsând în urmă o uriaşă avere şi nici un moştenitor - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Koca Sinan Paşa (n. 1520, Dibër, Albania – d. 3 aprilie 1596, Constantinopol) a fost un comandant de oşti şi om de stat otoman. S-a născut în Albania, într-o familie săracă. A fost recrutat ca ienicer de tânăr. (…) În ciuda victoriilor din această campanie, a fost demis în februarie 1595, la scurtă vreme după venirea pe tron a lui Mehmet al III-lea, fiind exilat la Malghara. În august al aceluiaşi an, a fost rechemat la post pentru a conduce campania împotriva lui Mihai Viteazul în Ţara Românească. Rezultatele dezastruoase ale campaniei, în special înfrângerea suferită în Bătălia de la Giurgiu, l-au aruncat din nou în dizgraţie, concretizată în destituirea sa din funcţia de mare vizir. Moartea neaşteptată a succesorului său, Lala Mahommed, la trei zile după numire, a fost privită ca un semn divin, iar Sinan a fost numit Mare Vizir pentru a cincea şi ultima dată. Sinan Paşa a murit pe neaşteptate pe 3 aprilie 1596, lăsând în urmă o uriaşă avere şi nici un moştenitor - cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

Combatanţii

Otomanii dispuneau de o armată alcătuită din 50.000 – 60.000 de oameni, la care se adaugă personalul auxiliar, în timp ce sub comanda lui Mihai Viteazul se găseau între 10.000 şi 16.000 de oşteni, plus 12 tunuri. Alături de steagurile boierilor şi câteva unităţi ţărăneşti, domnul muntean se mai baza pe un detaşament de mercenari cazaci, precum şi pe 4.000 de maghiari şi secui, aflaţi sub comanda lui Albert Király.

Trupele ardelene au fost trimise de principele Transilvaniei, Sigismund Báthory (1581 – 1599, 1601 – 1602), în baza tratatului de la Alba Iulia (20 mai 1595), prin care, în schimbul acceptării suzeranităţii sale de către domnul muntean, acesta se obliga să-l ajute împotriva otomanilor.

Oastea lui Mihai Viteazul – pictură de Gheorghe Tattarescu - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Oastea lui Mihai Viteazul – pictură de Gheorghe Tattarescu – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Dispunerea forţelor

Mihai a ales Călugăreni (judeţul Giurgiu), pe Neajlov, ca loc de bătălie pentru că era o zonă mlăştinoasă şi a optat pentru acest teren deoarece putea să blocheze uşor flancurile armatei otomane. Oastea munteană a fost aşezată la nordul localităţii, lângă o pădure, în timp ce patrulele ţineau sub observaţie malurile Neajlovului şi Câlniştei. Avangarda otomană era condusă de Hasan paşa, flancul drept era asigurat de Satırcı Mehmed paşa, iar cel stâng de Haydar paşa.

 

Prima fază a bătăliei

Prima fază a bătăliei s-a petrecut în dimineața zilei de 13 august 1595 și s-a caracterizat prin atacuri de tatonare ale celor doi adversari. În zori, cavaleria română a atacat prin surprindere cavaleria otomană din fața Călugărenilor, împingând-o peste râul Neajlov. Mihai și-a constituit dispozitivul de luptă din 10.000 de oșteni pe două linii, cu zece tunuri, pe malul nordic al râului.

Rezerva de 6.000 de oameni aflați sub comanda lui Albert Király, în rândurile căreia se aflau și oștenii secui trimiși în ajutor de principele Ardealului, a fost amplasată la distanță destul de mare, la nord-vest de Călugăreni. Această amplasare a rezervelor urmărea să facă față unui eventual atac otoman care s-ar fi produs dinspre Singureni. Pericolul s-a dovedit real, într-acolo aveau să acționeze forțele otomane ale lui Hassan Pașa, beilerbeiul Rumeliei.

După ce cavaleria sa a fost respinsă, Sinan Pașa a trimis în luptă o grupare de 12.000 de luptători. După ce i-a lăsat pe turci să treacă peste râu, Mihai Viteazul i-a supus unui puternic bombardament de artilerie, după care i-a atacat în forță, alungându-i la sud de Neajlov. Prima fază a bătăliei s-a încheiat în favoarea românilor.

Bătălia de la Călugăreni (13/23 august 1595) - foto preluat de pe enciclopediaromaniei.ro

Bătălia de la Călugăreni (13/23 august 1595) – foto preluat de pe enciclopediaromaniei.ro

 

A doua fază a bătăliei

A doua fază a bătăliei a început la prânz. Sinan Pașa, conducătorul oștii otomane, a hotărât să înceapa atacul împotriva românilor cu toate forțele de care dispunea. Ienicerii au atacat frontal peste pod, în timp ce o grupare comandată de Mehmet Satârgi Pașa (cel care trebuia să fie numit beilerbei al Țării Românești) a efectuat o manevră de învăluire prin est.

În același timp, beilerbeiul Rumeliei, Hassan Pașa, a efectuat o manevră largă de învăluire prin vest, trecând peste Neajlov pe podul din Singureni. Lovitura ienicerilor a fost extrem de puternică. Pentru a lărgi frontul de atac, ienicerii au folosit, pe lângă podul deja existent, și bușteni și scânduri așezate peste mlaștină.

Artileria, archebuzierii și infanteria română au reușit să oprească atacul. În același timp însă, spahiii din flancul drept al otomanilor au trecut râul printr-un vad și au amenințat întreaga aripă stângă a românilor. Atacat cu putere frontal și din flanc, Mihai a ordonat retragerea eșalonului întâi către rezervele din spatele Călugărenilor, din cauza presiunii inamicului românii fiind nevoiți să abandoneze tunurile. După ce s-a terminat retragerea și toate trupele române s-au reunit, înaintarea turcilor a fost oprită.

Bătălia de la Călugăreni (13/23 august 1595) - Cele trei faze - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia de la Călugăreni (13/23 august 1595) – Cele trei faze – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

 

A treia fază a bătăliei

În acel loc, în dosul satului Călugăreni, are loc contraatacul lui Mihai în față, ajutat în flanc de Albert Kiraly (turcii fuseseră prinși ca într-un clește).”
Ultima fază a bătăliei s-a desfășurat în după-amiaza aceleiași zile și s-a materializat într-o puternică ofensivă a românilor. Înaintea de începerea atacului, căpitanul Cocea și oamenii lui s-au reîntors dintr-o misiune de recunoaștere, voievodul român având la dispoziție un număr de soldați odihniți, care nu participaseră încă la luptă.

Mihai Viteazul a hotărât să execute un puternic contraatac, o lovitură combinată frontală și o manevră de învăluire pe flancul stâng al inamicului. Satîrgi Pașa a fost respins de către ieniceri. Otomanii au fost înghesuiți într-un spațiu foarte îngust din nordul Neajlovului, având podul în spate ca singură cale de retragere.

Contraatacul s-a prelungit până la pod, toate tunurile au fost recuperate, iar focul artileriștilor români și al archebuzierilor a provocat pierderi foarte grele turcilor. Încercând să stabilizeze situația, Sinan Pașa a înaintat în fruntea trupelor de elită. Retragerea turcilor în fața atacurilor continui ale românilor s-a transformat în debandadă în momentul în care detașamentul de 400 de călăreți ai căpitanului Miron Alexandru Cocea a atacat spatele armatei otomane și tabăra aflată lângă satul Hulubești.

În deruta care a cuprins armata otomană, valul fugarilor a antrenat și garda lui Sinan Pașa și pe marele vizir, care a fost aruncat în mlaștină, de unde a fost salvat de un credincios al său. Doar apariția forțelor lui Hasan Pașa în flancul drept al românilor i-a ferit pe otomani de dezastru. Mihai Viteazul a întrerupt urmărirea fugarilor și și-a concentrat atacul cu atâta împetuozitate împotriva noilor intrați în luptă, încât Hasan Pașa, cuprins de panică, a părăsit în fugă, în fruntea călăreților săi câmpul de luptă.

Mihai Viteazul alungând pe Sinan Pașa - desen de Apcar Baltazar - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Mihai Viteazul alungând pe Sinan Pașa – desen de Apcar Baltazar – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Momentul decisiv al luptei este prezentat de cronicarul Baltazar Walter:

Era nevoie neapărat în clipa aceea de o acţiune eroică de ispravă măreaţă care să cutremure inimile păgânilor şi să le înalţe pe ale creştinilor. Atunci mărinimosul Io Mihai, invocând ocrotirea salvatoare a Mântuitorului, a smuls o secure sau suliţă ostăşească şi pătrunzând el însuşi în şirurile sălbatice ale duşmanilor străpunge pe un stegar al armatei, taie în bucăţi cu sabia o altă căpetenie şi luptând bărbăteşte se întoarce nevătămat.

În acest timp, comandantul de oaste Király Albert, adunând pe rând pe ai săi, slobozeşte două tunuri în mijlocul celei mai dese grupări a duşmanului, deschizând o mare spărtură pe care ienicerii se străduiesc în zadar să o împlinească cu focurile lor de puşcă, pentru că de îndată două sute de unguri şi tot atâţia pedestraşi cazaci, cu comandantul lor Cocea, năvălind cu furie, strică rândurile, aştern la pământ şi taie oştile turcilor, pe când din spate şi din coastă îi loveşte cu bărbăţie domnul cu ai săi, făcându-se aşa mare învălmăşeală, încât până în seară au fost redobândite cele 11 tunuri şi, în fugă, erau mânaţi spre tabără ca vitele.

În această învălmăşeală ce seamănă a fugă, Sinan-Paşa în partea din faţă a taberei cade de pe podul râului Neajlov, pierde doi dinţi şi se rostogoleşte fericit scăpând cu viaţă
preluat de pe www.istorie-pe-scurt.ro

 

În raportul către marele duce al Florenţei, Ferdinando de Medici, Mihai Viteazul prezenta faptele astfel:

„[...] Plecai inimos să-l întâlnesc [pe Sinan] cu acei puţini oameni ce-i aveam, şi când ajunsei la Calugăreni, aflai că toţi sunt gata de luptă, deci eu, chemând numele lui Dumnezeu, mă încăierai cu ei într-o bătălie, în aşa fel că ţinu toata ziua, unde făcui mare pagubă turcilor, spre ruşinea lui Sinan-Paşa, căci în lupta aceea însuşi Sinan paşa se prăvăli de pe cal într-o mlaştină foarte întinsă, de unde cu mare greutate fu scos [...]

Şi după ce Sinan a îndurat o aşa batjocură de la noi, se mânie foarte, şi aşa se hotărî să pornească cu toţi ai săi asupra noastră. Deci eu văzând că nu voi putea ţine piept, venii la Târgovişte [...]aşa că în acea bătălie au fost omorâţi patru paşi şi şapte sângeaci şi am caştigat cincisprezece tunuri şi un steag verde al Profetului Mahomed, mult preţuit de dânşii şi foarte respectat”.
preluat de pe www.istorie-pe-scurt.ro

 

Nicolae Bălcescu descrie bătălia:„Bătrânul Sinan fu călcatâ în picioarele cailor

Drumul care merge de la Giurgiu spre Bucureşti trece printr‑o câmpie şeasă şi deschisă, afară numai dintr‑un loc, două poştii departe de această capitală, unde el se află strâns şi închis între nişte dealuri păduroase. Între aceste dealuri este o vale largă numai de un pătrar de milă, acoperită de crâng, pe care gârla Neajlovului ce o îneacă şi pâraiele ce se scurg din dealuri o prefac într‑o baltă plină de nămol şi mocirlă. Drumul acolo trece în lungul acelei văi, parte pre o şosea de pământ, parte pre un pod de lemn, care amândouă sunt aşa de strâmte, încât d‑abia poate cuprinde un car în lărgimea lor.

Această strâmtoare, ce locuitorii numesc Vadul Călugărenilor, fu aleasă de Mihai‑Vodă spre a sluji de Termopile românilor. (…) Mihai‑Vodă vru a se folosi de poziţia şi strâmtoarea Vadului Călugărenilor, în care nu se putea destinde în front mai mult de 12 mii oameni, ca să facă mulţimea turcilor nefolositoare. (…) Dar Sinan, vrând a înainta spre Bucureşti, era nevoit a trece pe la Călugăreni (…) Într‑adevăr, armata lui era, cum ştim, de 180 mii ostaşi, mai mult decât de zece ori mai mare ca a lui Mihai Vodă, care, cu toate ajutoarele ce primi din Moldova şi Ardeal, d‑abia se urca la 16 mii oameni şi 12 tunuri. (…)

În sfârşit, soarele veni să lumineze această mare zi de miercuri 13/23 august. (…) Mihai trece podul în capul a opt mii ostaşi şi se lasă cu furie asupra osmanlâilor, în vreme ce focul iute şi bine ţinut al puşcaşilor din pădure şi al tunurilor pustieşte armata turcească. (…) Vrăjmaşii, ajutaţi de poziţie, de numărul lor şi de maşinile de război, îşi vin curând în sine şi încep a se lupta cu tărie. (…) După mai multe ceasuri, Sinan desperat de puţinul spor ce a dobândit pân‑atunci, îşi îngloti oştile, strânse pe lângă sine pe toţi paşii şi căpeteniile, îi inimează şi, în capul unei coloane îngrozitoare, făcu o năvală mare şi izbuti a împinge pe ai noştri cu un pătrar de mil înapoi, şi chiar până în tabăra lor, luându‑le şi toată artileria.

Mihai, fără a pierde inima din această neizbândă, îşi culege puterile şi din nou dă năvală asupra turcilor. (…) Dar vrăjmaşul se băte cu inimă, îşi împroaspătă adesea oştile, aceea ce nu pot face ai noştri, şi îi reîmping îndărăt. De trei ori românii împinseră şi prăvăliră pe turci şi de trei ori fură respinşi înapoi. (…)

Soarele acum căta spre asfinţit;românii se luptaseră cu eroism, dar, osteniţi de o luptă lungă şi nepotrivită, ei se plecară numărului celui prea covârşitor al duşmanului;bătălia se putea acum privi ca pierdută de dânşii, dacă vreo împregiurare nu‑i va ajuta şi vreo soartă mai blândă nu le va străluci. Mihai, liniştit şi trufaş în primejdie, mai are încă o nădejde. El trimisesă de dimineaţă să cheme lângă dânsul o ceată de pedestrime ce se afla departe de tabără (…)

Acest ajutor însă, ce ai noştri şi‑l închipuia tare, nu era decât o ceată de trei sute pedestraşi cu puşti din Ardeal. Mihai, fără a pierde vreme, căută a se folosi de acest neînsemnat ajutor şi de reîmbărbătarea oştilor sale, ca să smulgă biruinţa de la vrăjmaş. El îşi preumblă privirea pe câmpul bătăliei, vede mişcările turcilor şi după dânsele îşi pregăteşte pe ale sale. Sinan‑Paşa, văzând retragerea românilor, luase inimă şi vrea a‑i desface şi a‑i răşchira de tot. Spre acest sfârşit, în capul rezervei sale, el umbla a trece podul spre a izbi pe ai noştri în frunte, în vreme ce Hassan‑Paşa cu Mihnea Vodă, din porunca lui, alerga prin pădure să‑i lovească pe la spate.

Mihai atunci se aşează cu ceata de curând sosită la capul podului, spre a întâmpina pre Sinan, trimite pre căpitanul Cocea cu două sute unguri şi alţi atâţia cazaci pedeştri ca să ia pe vrăjmaş pe la spate, şi Albert Kiraly aşeză cele două tunuri, ce redobândise de la turci, într‑o bună poziţie şi stă gata a trăsni pe duşman de ar îndrăzni a trece podul.

Sfârşind aceste pregătiri, Mihai cugetă întru inima sa că împrejurarea cere neapărat vreo faptă eroică, spre a descuraja pe turci şi a îmbărbăta pe ai săi (…) şi smulgând o secure ostăşească, se aruncă în coloana vrăjmaşă ce‑l ameninţă mai de aproape, doboară pe toţi cei ce se încearcă a‑i sta împotrivă, ajunge pe Caraiman‑Paşa, îi zboară capul, izbeşte şi pe alte capete din vrăjmaşi şi, făcând minuni de vitejie, se întoarce la ai săi plin de trofee şi fără a fi rănit.(…)

Sinan, văzând aceasta, spre a da curaj la ai săi, ia ofensiva şi trece podul. Dar deodată se vede oprit în faţă de Mihai ca de un zid de piatră tare, în dos izbit cu o furie înfocată de căpitanul Cocea, şi în coastă trăsnit de tunurile aşezate pe deal de Albert Kiraly, care, bătând în mulţimea îndesită a turcilor, le găureşte rândurile şi le pustieşte toată aripa dreaptă, punându‑i pe fugă. (…)

În zadar Sinan mustra pe ostaşii ce fugea, acum cu cuvinte ocărâtoare, acum bătându‑i cu măciuca sa înfierată, silind în tot chipul a‑i pune în rânduială şi a‑i întoarce la bătaie. (…) La capul acestui pod sta îmbulzite în neorânduială artileria, cavaleria, pedestrimea, împingându‑se spre a trece care de care mai înainte;dar, văzând că toţi nu pot încăpea pe dânsul, mulţi din turci sunt siliţi a se arunca în baltă, unde îşi aflară moartea. (…)

Bătrânul Sinan însuşi, târât de ai săi şi în graba fugei sale, fu călcat în picioarele cailor şi apoi, împins de suliţa unui ostaş român, căzu călare după pod în baltă cu atâta repeziciune, încât, izbindu‑se de pod, îşi pierdu chiulaful şi feregeaua şi doi dinţi ce singuri se mai afla în gura lui. El era p‑aci să piară sau să cază în mâinile românilor, dacă, din norocirea lui, un voinic soldat din oştile Rumeliei, anume Hassan, nu s‑ar fi aruncat după dânsul ca să‑l scape şi, lăsându‑i calul înnămolit în lut, pe umeri îl scoase de acolo şi îl duse în tabără. (…)

Vestea morţii vizirului se împrăştie între turci, şi cei ce se mai împotriveau deteră şi ei dosul. (…) Hassan‑Paşa şi Mihnea‑Vodă, ce venea să încunjure pe ai noştri, aflând că Sinan a pierit şi că oastea lui e biruită, se trag îndărăt spre tabără. Într‑acel minut, Mihai (…) alerga într‑o parte şi într‑alta prin tabăra turcească, căutând pe Sinan, când, văzând de departe pe Hassan‑Paşa, se luă după dânsul strigându‑i să stea de e viteaz, să se lupte cu dânsul piept la piept, şi când de când era să‑l şi ajungă cu paloşul.

Dar Hassan‑Paşa fugea înspăimântat şi nu se putea ţine pe picioare de groază. El merse de‑şi ascunse ruşinea într‑un crâng spinos, de unde d‑abia a doua zi îndrăzni să iasă la ai săi.

Noaptea opri măcelărirea armatei musulmane şi o păzi d‑a fi cu totul zdrobită şi risipită. Românii se întoarseră triumfători în tabăra lor, încărcaţi cu prăzi bogate. Pe lângă tunurile lor ce şi le redobândiră, alte patru tunuri mari d‑ale duşmanului, cai mulţi şi mai multe steaguri, între care steagul cel verde şi sfânt al proorocului, fură trofeele acestei strălucite zile“.

(Fragment din „Românii supt Mihai Voievod Viteazul“) preluat de pe www.historia.ro

Bătălia de la Călugăreni (13/23 august 1595) - foto preluat de pe www.historia.ro

Bătălia de la Călugăreni (13/23 august 1595) – foto preluat de pe www.historia.ro

 

Urmările bătăliei

Un număr de 7.000 de otomani au căzut pe câmpul de luptă, iar tunurile acestora și un steag verde al profetului au căzut în mâinile românilor. Prin atacul de la Călugăreni, Mihai reușise să atingă unele obiective: a provocat pierderi importante dușmanului, l-a demoralizat și întârziat înaintarea turcilor, câștigând timpul necesar pentru concentrarea forțelor antiotomane. Cu toate acestea, deși întârziată, înaintarea turcilor către București nu a fost oprită.

Într-un consiliu de război, Mihai Viteazul a hotărât să se retragă către munți, unde avea să aștepte ajutoare din Transilvania și Moldova. Retragerea s-a executat noaptea, aplicându-se o stratagemă care a ținut sub tensiune tot timpul armata otomană. O cronică otomană a consemnat că românii au „aprins focuri … și au mânat cu steagurile o cireadă de bivoli cu țipete și zgomote” și de asemenea au provocat explozii. Dimineată, când marele vizir a vrut să reia atacul, a văzut că armata română se retrăsese. După ce s-a retras prin Târgoviște, de unde a luat toate lucrurile de valoare, armata lui Mihai Viteazul s-a oprit în tabăra de la Stoenești, de lângă pasul Bran-Rucăr, unde a ocupat o poziție avantajoasă de apărare.

În acest timp s-a produs intervenția militară a Poloniei în Moldova, domnitorul Ștefan Răzvan, unul dintre cei mai credincioși aliați ai lui Mihai, a fost alungat de pe tron de Ieremia Movilă. Pe parcursul întregului an 1595, situația politică din Moldova a rămas neclară, aici existând de facto doi domnitori: Ieremia Movilă pe tron și Ștefan Răzvan cu oastea lui, retras mai întâi la Trotuș și mai apoi în Muntenia.

După pierderile suferite la Călugăreni, reorganizându-și oastea, Sinan Pașa a înaintat prudent către București. Cum intenția lui era să transforme Țara Românească în pașalâc, odată ajuns în București, Sinan a stabilit cartierul general la mănăstirea Radu Vodă și l-a numit pe Satîrgi Mehmed Pașa beilerbei, dându-i sub comandă o garnizoană puternică de 10.000 de oameni, și ordine să construiască o palancă cu șanțuri de apărare și valuri din pământ întărit cu bârne și cu căptușeală din lemn.

După acest moment, Sinan Pașa s-a îndreptat către Târgoviște, unde a ajuns în primele zile ale lui septembrie. Și aici a ordonat construirea unor întăriri din pământ, apărate de 1.500 de oameni și 30 de tunuri. Grosul armatei turcești s-a îndreptat către Stoenești. Aici, otomanii au ocupat o poziție în fața armatei lui Mihai.

Din prudență, dar și datorită altor factori, (condițiile foarte grele de teren, pierderile mari suferite până în acel moment, lipsa ajutorului din partea tătarilor, cât și datorită faptului că numeroși otomani s-au împrăștiat după pradă), Sinan Pașa nu a atacat.

La sfârșitul lui septembrie, Sigismund Báthory, principele Transilvaniei, a pornit în ajutorul aliatului său cu 13.200 de mercenari, 8.000 de secui, 1.500 de germani trimiși de arhiducele Maximilian⁠ și 300 de călăreți din Toscana.

Aceste forțe reunite au început în octombrie înaintarea împotriva otomanilor, care au fost înfrânți la Târgoviște (6-8 octombrie), București (12 octombrie), și în Bătălia de la Giurgiu (15-20 octombrie).

„„Bătălia de la Călugăreni rămâne un episod semnificativ, dar nu decisiv, din marea confruntare dintre creştini şi otomani, înscrisă sub semnul Ligii Sfinte şi trecută în cadrul Războiului de 15 ani. Ea nu a fost o victorie hotărâtoare a lui Mihai Viteazul şi a glorioşilor români – cum se mai spune uneori – ci o victorie de moment a creştinilor, care se aliaseră tocmai ca să dea o replică turcilor. Dacă termenul de victorie pare prea puternic, se poate vorbi de o replică creştină demnă şi fermă, cu mari pierderi pentru otomani, rămaşi dezorientaţi la finele bătăliei””

 

articole preluate de pe: ro.wikipedia.org; enciclopediaromaniei.ro
cititi despre Bătălia de la Călugăreni (13/23 august 1595) si pe: en.wikipedia.org

Evenimentele Zilei de 13 august în Istorie

Mihai Viteazul alungând pe Sinan Pașa – desen de Apcar Baltazar

foto preluat de pe ro.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

 

13 august este a 225-a zi a calendarului gregorian și a 226-a zi în anii bisecți.

 

Sărbătorile Zilei de 13 august

(BOR) Odovania praznicului Schimbării la Față a Domnului; Mutarea moaștelor Sf. Cuv. Maxim Mărturisitorul; Sf. Cuv. Dorotei și Dositei

(BRU) Aducerea moaștelor sf. Maxim Mărturisitorulla Constantinopol (în 680)

 

(BRC) Sf. Ponțian, papă, martir; Hipolit, preot, martir

Papa Ponțian (în latină Pontianus) a deținut funcția papală în perioada anilor 230 – 235 – foto: ro.wikipedia.org

 

Ziua internaţională a stângacilor (13 august)

Ziua internaţională a stângacilor se celebrează anual la 13 august. Marcarea acestei zile are în vedere sensibilizarea opiniei publice cu privire la dificultăţile şi frustrările cu care stângacii se confruntă în viaţa de zi cu zi. În anul 1990 s-a constituit Clubul Stângacilor (“Left-Handers Club”) cu scopul de a menţine o legătură între stângacii din întreaga lume şi de a face cunoscute nevoile şi cerinţele acestora, potrivit www.lefthandersday.com. În 1992, Clubul Stângacilor a iniţiat marcarea Zilei internaţionale a stângacilor, ca un eveniment anual, pentru a creşte gradul de conştientizare publică asupra avantajelor şi dezavantajelor de a fi stângaci.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Astăzi în istorie pentru 13 august

 

Evenimentele Zilei de 13 august în Istorie:

- 13/23 august 1595 – Bătălia de la Călugăreni;

- 13 august 1704 – Bătălia de la Blenheim, parte a Războiului Succesiunii Spaniole (1701 – 1714);

- 13 august 1864 – Legea rurală;

- 13–25 august 1920 – Bătălia de la Varșovia din 1920

 

13 august 1391 - Prima atestare documentară a mănăstirii Peri (Transilvania), în “Tomos”- ul patriarhului ecumenic Antonie al IV – lea.

Noua biserica Peri - foto - blogprinvizor.ro

Noua biserica Peri – foto – blogprinvizor.ro

Pe malul drept al Tisei , in localitatea Peri ,pe pamantul Dragoiestilor , la inceputul secolului XIV sau dupa unii chiar in secolul XIII, s-a infiintat o sihastrie, intretinuta de strabunii lui Dragos, protector fiind Arhanghelul Mihail. In prima jumatate a veacului al XIV-lea, comunitatile isihaste de pe Tisa Superioara s-au grupat la Sihastria Peri.

Tot cam atunci, Bogdan Voda, voievod de Maramures, intra pe paminturile Moldovei , si-l alunga pe BALC, fiul lui SAS si nepot al lui Dragos , care era vasal al regelui Ungariei si intemeiaza voievodatul Moldova. Dupa venirea lui Bogdan Voda la tronul Moldovei, fratii Balcu si Drag au condus Tara Maramuresului, ca voievozi, vreme de 30 de ani. Luandu-l ca exemplu pe Bogdan, au vrut sa intemeieze si ei, la nord de Carpati, o tara romaneasca suverana .

Lupta lor cea mare a fost pentru pastrarea si impunerea ortodoxiei si au daruit manastirii Perii Maramuresului bunuri si pamanturi si au ridicat o biserica din piatra iar in 13 august 1391. La cererea lor,cu acordul patriarhului Antonie al IV-lea al Constantinopolului , manastirea e ridicata la rangul de Stavropighie Patriarhala cu drept de jurisdictie asupra bisericilor din opt tinuturi , si timp de 312 ani aici si-a avut sediul Episcopia Ortodoxa Romana a Maramuresului.

Cele opt tinuturi care s-au aflat sub jurisdictia Stavropighiei de la Peri au fost: Maramuresul, Salajul, Arva, Ugocea, Beregul, Ciceul, Ungurasul si Almasul Bihorean. Pe 13 august 1391, printr-o diploma patriarhala, Manastirea Peri a fost instituita cu atribute episcopale, avandu-l ca intai episcop pe Simion Moldoveanul.

La Săpânţa-Peri a existat de asemenea una din scolile de caligrafie insemnate din Romania, aici au fost traduse si copiate in romana pentru prima data Psaltirea, Evanghelia, Legenda duminicii, Codicele Voroneţean si Faptele Apostolilor. Manastirea Peri a fost distrusa si desfiintata in 1703, in timpul rascoalei antihabsburgice a lui Francisc Rakoczi al II-lea.

 

13 august 1521 - Forțele conchistadorului spaniol Hernán Cortés aliate cu războinici Tlaxcalan, condusi de Xicotencatl cel Tânăr, l-au capturat pe Cuauhtémoc și au cucerit capitala Imperiului Aztec, Mexico-Tenochtitlan. Invazia, în numele regelui Carlos I al Spaniei a început în februarie 1519, iar victoria asupra Imperiului Aztec a fost proclamată la 13 august 1521 .

 

13 august 1595 - Bătălia de la Călugăreni (13/23 august).

"Izgonirea turcilor la Calugareni" (13/23 august 1595) Pictură de Theodor Aman - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

“Izgonirea turcilor la Calugareni” (13/23 august 1595) Pictură de Theodor Aman – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia de la Călugăreni a avut loc la 13/23 august 1595. Oastea munteană din 10.000 de oameni, condusă de Mihai Viteazul, întărită cu 6.000 de ardeleni trimiși de Sigismund Báthory, a încercat să oprească oastea otomană invadatoare condusă de Sinan Pașa, al cărei obiectiv era transformarea Țării Românești în pașalâc.

Operațiunea lui Mihai nu a reușit, ea fiind urmată de ocuparea Bucureștiului de către turci și de retragerea tactică a lui Mihai în munți. Ulterior, întărit cu o armată mai mare, Mihai avea să-i îndepărteze pe otomani, învingându-i decisiv în Bătălia de la Giurgiu, la mijlocul lunii octombrie 1595.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

13 august 1704 - O armată anglo-germano-olandeză a învins Franța aliata cu Bavaria în Bătălia de la Blenheim, marcand unul din punctele de cotitură ale Războiului Succesiunii Spaniole.

Bătălia de la Blenheim (13 august 1704) Parte a Războiului Succesiunii Spaniole (1701 – 1714) - The Duke of Marlborough Signing the Despatch at Blenheim, Robert Alexander Hillingford - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Bătălia de la Blenheim (13 august 1704) parte a Războiului Succesiunii Spaniole (1701 – 1714) – The Duke of Marlborough Signing the Despatch at Blenheim, Robert Alexander Hillingford – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Bătălia de la Blenheim (menționată în unele țări ca a doua bătălie de la Höchstädt) a fost o bătălie majoră din timpul Războiului spaniol pentru succesiune, care a avut loc pe 13 august 1704 în satul bavarez Blenheim. Combatanții erau englezii, austriecii, ungurii, hanoverieii, prușii, danezii și hessii împotriva francezilor aliați cu bavarezii. Regele Ludovic al XIV-lea în încercarea de a-l elimina pe împăratul Leopold I, Împărat Roman din conflict, a încercat să cucerească Viena, capitala Sfântului Imperiu Roman a Habsburgilor.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

13 august 1792 - Regele Ludovic al XVI-lea al Frantei este arestat de către Tribunalul National care il declara ”dusman al poporului” .

Ludovic al XVI-lea (n. 23 august 1754, Versailles - d. 21 ianuarie 1793, decapitat în Paris) rege al Franței și al Navarei din 1774 și până în 1789, rege al francezilor din 1789 și până în 1793. A fost ultimul reprezentant al Absolutismului și o victimă a Revoluției Franceze - foto - ro.wikipedia.org

Ludovic al XVI-lea - foto – ro.wikipedia.org

Ludovic al XVI-lea (n. 23 august 1754, Versailles – d. 21 ianuarie 1793, decapitat în Paris) rege al Franței și al Navarei din 1774 și până în 1789, rege al francezilor din 1789 și până în 1793. A fost ultimul reprezentant al Absolutismului și o victimă a Revoluției Franceze

 

13 august 1802 - S-a născut Nikolaus Lenau, poet austriac (“Faust”,“Savonarola”, “Don Juan”); (d.22.08.1850).

 

13 august 1803 - S-a născut Vladimir Odoievski, filosof și scriitor rus (d. 1869)

 

13 august 1814 - S-a născut Anders Jonas Angstrom, fizician şi astronom suedez; (d. 1874).

Anders Jonas Ångström (n. 13 august 1814 - d. 21 iunie 1874) fizician și astronom suedez, unul dintre inventatorii spectroscopiei -  foto - ro.wikipedia.org

Anders Jonas Ångström - foto – ro.wikipedia.org

Anders Jonas Ångström (n. 13 august 1814 – d. 21 iunie 1874) fizician și astronom suedez, unul dintre inventatorii spectroscopiei.

 

13 august 1819 - S-a născut sir George Gabriel Stokes, matematician ; (d. 1903).

 

13 august 1826 - A murit René Laënnec, medic francez, inventatorul stetoscopului.

René Théophile Hyacinthe Laënnec sau René-Théophile-Marie-Hyacinthe Laënnec (n. 17 februarie 1781 - d. 13 august 1826) a fost medic francez, inventatorul stetoscopului - foto - en.wikipedia.org

René Laënnec – foto – en.wikipedia.org

René Théophile Hyacinthe Laënnec sau René-Théophile-Marie-Hyacinthe Laënnec (n. 17 februarie 1781 – d. 13 august 1826) a fost medic francez, inventatorul stetoscopului.

Laënnec examinând un copil cu stetoscopul. (Pictură de Robert A. Thom)- foto: ro.wikipedia.org

Laënnec examinând un copil cu stetoscopul. (Pictură de Robert A. Thom)- foto: ro.wikipedia.org

 

13 august 1863 - A încetat din viaţă pictorul, desenatorul , gravorul şi litograful francez Ferdinand Victor Eugene Delacroix: “Dante şi Vergiliu în Infern”, “Intrarea cruciaţilor în Constantinopol”, “Autoportret cu vestă verde”, “Răpirea Rebecăi”; (n. 26 aprilie 1798).

Ferdinand Victor Eugène Delacroix (n. 26 aprilie 1798 - d. 13 august 1863) important pictor francez din perioada romantismului - foto - cersipamantromanesc.wordpress.com

Ferdinand Victor Eugène Delacroix (n. 26 aprilie 1798 – d. 13 august 1863) important pictor francez din perioada romantismului – foto – cersipamantromanesc.wordpress.com

 

13 august 1862 - A luat ființă Ministerul Afacerilor Străine al României.

 

13 august 1864 - Domnitorul Al. Ioan Cuza a promulgat printr-un decret, Legea rurală. Sunt împroprietărite 463.554 familii de ţărani.

 

13 august 1872 - S-a născut Richard Willstatter, biochimist german, laureat al Premiului Nobel pentru chimie în 1915; (d. 1942).

 

13 august 1888 - S-a născut inginerul John Logie Baird, considerat a fi “părintele televizorului” ; (d. 14 iunie 1946).

 

13 august 1893 - S-a născut Constantin Brăiloiu, etnomuzicolog și compozitor român (d. 1958)

Constantin Brăiloiu (n. 13 august 1893, Bucureşti - d. 20 decembrie 1958, Geneva) a fost un compozitor, critic muzical, etnomuzicolog, folclorist şi profesor român din prima jumătate a secolului al XX-lea, animator al vieţii muzicale, cu un rol însemnat în dezvoltarea şcolii româneşti de compoziţie şi pedagogie muzicală. Este considerat şi teoreticianul etnomuzicologiei moderne - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Constantin Brăiloiu – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Constantin Brăiloiu (n. 13 august 1893, București – d. 20 decembrie 1958, Geneva) a fost un compozitor, critic muzical, etnomuzicolog, folclorist și profesor român din prima jumătate a secolului al XX-lea, animator al vieții muzicale, cu un rol însemnat în dezvoltarea școlii românești de compoziție și pedagogie muzicală. Este considerat și teoreticianul etnomuzicologiei moderne.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org

 

13 august 1893 - S-a născut Alcibiade Diamandi, om politic aromân din Grecia. (d. 1948) Alcibiade Diamandi sau Alcibiadi Diamandi , Alcibiades Diamandi sau Alkiviadis Diamandi (în greacă: Αλκιβιάδης Διαμάντης) (câteodată pronunțat Diamanti sau Diamantis, n. 13 august 1893, Samarina, Grecia – d. 9 iulie 1948, București, Republica Populară Română) a fost un om politic aromân din Grecia, activ în timpul celui de al Doilea Război Mondial și în conexiune cu forțele militare italiene și România.

A fost un amplu susținător al identității naționale a aromânilor din Balcani, fiind o piedică statului grec prin poziția sa de împotrivire asupra elenizării comunității aromâne din regiune. În anul 1942 a plecat în România și după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, a fost condamnat de către Curtea Specială din Grecia la moarte. A fost încarcerat în România de noul guvern comunist instalat din acea vreme, unde a și murit în anul 1948.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

13 august 1894 - William Ramsay şi John William Strutt, lord Rayleigh au anunţat la Oxford descoperirea unui nou gaz: argonul.

Sir William Ramsay (n. 2 octombrie 1852 - d. 23 iulie 1916) chimist britanic, profesor universitar la Bristol și Londra laureat al Premiului Nobel pentru chimie în anul 1904, pentru descoperirea elementelor gazoase inerte din aer. Alături de Lordul Rayleigh a descoperit, în 1894, un nou element, denumit argon, aparent inert din punct de vedere chimic; și-au anunțat descoperirea la începutul anului 1895 -  foto - ro.wikipedia.org

Sir William Ramsay – foto – ro.wikipedia.org

Sir William Ramsay (n. 2 octombrie 1852 – d. 23 iulie 1916) chimist britanic, profesor universitar la Bristol și Londra laureat al Premiului Nobel pentru chimie în anul 1904, pentru descoperirea elementelor gazoase inerte din aer. Alături de Lordul Rayleigh a descoperit, în 1894, un nou element, denumit argon, aparent inert din punct de vedere chimic; și-au anunțat descoperirea la începutul anului 1895

John William Strutt, lord Rayleigh (n. 12 noiembrie 1842, Langford Grove (Maldon), Essex, Anglia - d. 30 iunie 1919, Terlins Place, Witham, Essex, Anglia) fizician englez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1904, pentru investigațiile sale asupra densităților celor mai importante gaze și pentru descoperirea argonului în legătură cu aceste studii - foto - ro.wikipedia.org

John William Strutt, lord Rayleigh - foto – ro.wikipedia.org

John William Strutt, lord Rayleigh (n. 12 noiembrie 1842, Langford Grove (Maldon), Essex, Anglia – d. 30 iunie 1919, Terlins Place, Witham, Essex, Anglia) fizician englez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1904, pentru investigațiile sale asupra densităților celor mai importante gaze și pentru descoperirea argonului în legătură cu aceste studii.

 

13 august 1899 - S-a născut Alfred Hitchcock, regizor britanic (d. 1980)

Alfred Joseph Hitchcock (n. 13 august 1899 Leytonstone, Londra, Regatul Unit – d. 29 aprilie 1980 Bel Air, California, SUA) a fost un regizor și producător de film. A regizat mai mult de 50 de filme trecând prin toate erele cinematografiei. Este considerat unul dintre regizorii cu cea mai mare influență asupra posterității. Și-a început cariera de regizor în Regatul Unit în anul 1922 și abia din 1939 a început să lucreze în Statele Unite ale Americii. A locuit împreună cu familia sa în Scotts Valley, California (1940-1972). Hitchcock a decedat în 1980 în urma unei insuficiențe renale. Șase filme regizate de Alfred Hitchcock au fost nominalizate la Premiile Oscar: Rebecca în 1941, Suspicion în 1942, Lifeboat în 1945, Spellbound în 1946, Rear Window în 1955 și Psycho în 1961. Filmele sale au ajuns celebre pentru originalitate și, mai ales, pentru suspansul provocat de mâna unui maestru.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; en.wikipedia.org; www.imdb.com

 

13 august 1905 - Norvegia devine independentă. Aproape 100% dintre alegători au votat intr-un referendum pentru dizolvarea Uniunii personale cu Suedia (doar 184 de alegători au votat în favoarea Uniunii).

 

13 august 1907 - La New-York incepe sa functioneze primul taxi prevazut cu contoar.

 

13 august 1910 - A murit Florence Nightingale, infirmieră britanică;(n. 1820). A organizat spitale militare in timpul razboiului Crimeei si razboiului franco-prusac.

Florence Nightingale (n. 12 mai 1820 - d. 13 august 1910) precursoarea serviciului sanitar modern - foto - cersipamantromanesc.wordpress.com

Florence Nightingale - foto – cersipamantromanesc.wordpress.com

Florence Nightingale (n. 12 mai 1820 – d. 13 august 1910) precursoarea serviciului sanitar modern A fondat inanul 1860 la spitalul Saint-Thomas din Londra prima scoala pentru infirmiere.

 

13 august 1912 - A încetat din viaţă compozitorul, pedagogul şi dirijorul francez Jules Emile Frédéric Massenet (n. 12 mai 1842).

Jules Émile Frédéric Massenet (n. 12 mai 1842, Montaud, Loire – d. 13 august 1912, Paris) compozitor francez de operă  - fotp -  ro.wikipedia.org

Jules Émile Frédéric Massenet (n. 12 mai 1842, Montaud, Loire – d. 13 august 1912, Paris) compozitor francez de operă – fotp – ro.wikipedia.org

 

13 august 1913 - Inventatorul englez Harry Brearley a obținut pentru prima oară oțel inoxidabil într-un furnal electric.

 

13 august 1913 - S-a născut, Ion Barnea , istoric de artă bisericească şi arheolog, membru de onoare al Academiei Române; (d.31.01.2004).

 

13 august 1914 - S-a născut Arsenie Papacioc, duhovnic român (d. 2011)

Arsenie Papacioc (n. 13 august 1914, satul Misleanu, comuna Perieți, județul Ialomița; d. 19 iulie 2011, Techirghiol) duhovnic ortodox român - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Arsenie Papacioc – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Arsenie Papacioc (n. 13 august 1914, Misleanu, Perieți, Județul Ialomița, România – d. 19 iulie 2011, Techirghiol, România) a fost un duhovnic ortodox român. Din anul 1976, a fost duhovnicul Mănăstirii Sfânta Maria din Techirghiol. Părintele Papacioc a trecut prin pușcăriile comuniste unde a pătimit alături de Părintele Iustin Parvu, Ioan Ianolide, Valeriu Gafencu, Nichifor Crainic, Mircea Vulcănescu, Nicolae Bordașiu și alții. A fost arestat și condamnat sub regimul mareșalului Ion Antonescu, în 1941, pentru participare la rebeliunea legionară și apartenența la Mișcarea Legionară. S-a călugarit în 1946, după eliberare și s-a nevoit la Mănăstirea Antim din București până în 1949.

Între 1949-1950 a fost sculptor la Institutul Biblic, iar în anul 1951 a devenit preot la Seminarul Monahal de la Mănăstirea Neamț. Între 1952-1958 a fost preot la Mănăstirea Slatina. În vara anului 1958 a fost arestat din nou, pentru că facea parte din grupul „Rugul Aprins”. Condamnat la 20 de ani de muncă silnică, a fost grațiat în 1964 de la închisoarea Aiud. Arsenie Papacioc a fost numit la moarte de către Realitatea TV drept unul dintre cei mai importanți duhovnici ai ortodoxiei române.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.fericiticeiprigoniti.net; www.mediafax.ro; adevarul.ro; www.rador.ro

 

13 august 1914 - S-a născut la Irun, in Tara Bascilor, celebrul tenor Luis Mariano, pe numele sau adevarat Mariano Eusebio González y García; (decedat la Paris la 14 iulie 1970). A trait cea mai mare parte a vietii sale in Franta, fiind considerat unul dintre cei mai mari cantareti de operetă.

 

13 august 1917 - A încetat din viaţă Eduard Buchner, chimist german, laureat al Premiului Nobel pentru chimie pe anul 1907, pentru lucrările sale privind fermentaţia (n. 20 mai 1860).

 

13 – 25 august 1920 - A început Bătălia de la Varșovia, etapa finală a Războiului Polono-Sovietic (1919-1921).

Bătălia de la Varșovia (13–25 august 1920) - Polish soldiers displaying captured Soviet battle flags after the battle  - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia de la Varșovia (13–25 august 1920) – Polish soldiers displaying captured Soviet battle flags after the battle – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia de la Varșovia (uneori numită și Miracolul de pe Vistula, în limba poloneză Cud nad Wisłą), a fost bătălia finală a războiului polono-sovietic, conflict care a început la scurtă vreme după încheierea primului război mondial (1918) și a fost încheiat prin Tratatul de pace de la Riga din 1921.

Bătălia de la Varșovia a început pe 12 august și s-a încheiat pe 25 august 1920. Forțele Armatei Roșii comandate de Mihail Tuhacevski s-au îndreptat către capitala Poloniei, Varșovia, și către fortăreața Modlin aflată în vecinătate. Pe 16 august, forțele poloneze conduse de Józef Piłsudski au contraatacat dinspre sud, forțând trupele rusești să se retragă în dezordine către est, traversând râul Niemen. S-a estimat că bolșevicii au pierdut 10.000 de soldați uciși, 500 dispăruți și 10.000 de răniți, 66.000 fiind luați prizonieri. Prin comparație, polonezii au pierdut 4.500 de soldați morți, 10.000 dispăruți și 22.000 răniți.

Înainte ca Miracolul de pe Vistula să se petreacă, atât bolșevicii cât și majoritatea experților străini considerau Polonia practic înfrântă. Victoria neașteptată și uluitoare în Bătălia de la Varșovia a distrus forțele bolșevice. În lunile care au urmat, o serie de noi victorii poloneze au asigurat independența țării și i-au securizat frontierele.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

13 august 1926 - S-a născut Fidel Alejandro Castro , dictatorul comunist al Cubei si conducatorul revolutiei cubaneze din anii 1958-1959 care a rasturnat dictatura generalului Fulgencio Batista.

 

13 august 1928 - S-a născut scriitorul roman Ion Lăncrănjan, laureat al Premiului Uniunii Scriitorilor pentru proza -1963 (“Cordovanii”, “Caloianul”, “Fiul secetei”); (d.04.03.1991).

 

13 august 1937 - În timpul celui de-Al Doilea Război Chino-Japonez, începe Bătălia de la Shanghai terminată cu capturarea orașului Shanghai de către japonezi.

Al Doilea Război Chino-Japonez (7 iulie 1937 – 9 septembrie 1945) conflict major între Republica China și Imperiul Japonez în timpul celui de-al Doilea Război Mondial - foto (Hartă a teritoriilor aflate sub controlul japonezilor în 1940)  - ro.wikipedia.org

Al Doilea Război Chino-Japonez (7 iulie 1937 – 9 septembrie 1945) conflict major între Republica China și Imperiul Japonez în timpul celui de-al Doilea Război Mondial – foto (Hartă a teritoriilor aflate sub controlul japonezilor în 1940) – ro.wikipedia.org

 

13 august 1946 - A încetat din viaţă Herbert George Wells, prozator, istoric şi sociolog englez: “Omul invizibil”, “Dragostea şi dl. Lewisham”, “Utopia modernă”; (n. 21 septembrie 1866).

 

13 august 1946 - În şedinţa plenară a Conferinţei de Pace de la Paris ia cuvântul şeful delegaţiei române, Gheorghe Tătărescu, care expune punctul de vedere al statului nostru. El cere recunoaşterea calităţii de cobeligerant al Românei, modificarea unor clauze economice şi adeziunea României la principiile Cartei ONU. Totuşi, României i s-a impus plata unor reparaţii de război păgubitoare.

foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com

foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com

 

13 august 1948 - S-a născut “Prinţul” Paul de România, nepotul regelui Carol al II-lea.

 

13 august 1961 - A început ridicarea Zidului Berlinului, menit să marcheze separaţia teritorială între Republica Federală Germană şi Republica Democrată Germană (germanii de est cetateni ai Germaniei comuniste, de berlinezii din vest) Zidul a rezistat până la 9 noiembrie 1989.

Muncitorii est-germani ridicând Zidul Berlinului, 20 noiembrie 1961 - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Muncitorii est-germani ridicând Zidul Berlinului, 20 noiembrie 1961 - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Zidul Berlinului (în limba germană: Berliner Mauer), un simbol al Războiului Rece, a fost construit, inițial, pe 13 august 1961 și a fost demolat în săptămânile de după 9 noiembrie 1989. Parte a Cortinei de Fier, Zidul Berlinului a fost cea mai cunoscută parte a frontierelor RDG-ului. Concepută de administrația liderului comunist al Germaniei Răsăritene, Walter Ulbricht, și aprobată de liderul sovietic Nikita Hrușciov, zidul a constituit o barieră de separare între Berlinul Occidental și Republica Democrată Germană timp de aproape 28 de ani.

A fost construit în perioada postbelică, (perioadă în care Germania a fost divizată), în efortul de a stopa consecințele scurgerii de forță de muncă și pierderilor economice asociate cu migrația zilnică a unui mare număr de profesioniști și lucrători calificați între Est și Vest. Existența timp de aproape trei decenii a Zidului a provocat scăderea semnificativă a emigrației (evadați – “Republikflucht” în germană): de la 2,5 milioane, în perioada 1949 – 1962, la numai 5.000 – între 1962 și 1989.

Crearea Zidului Berlinului a fost un dezastru propagandistic pentru Germania Răsăriteană și pentru blocul comunist ca un tot întreg. Zidul a reprezentat un simbol al tiraniei comuniste, insistent afișat în lumea occidentală, în special după împușcarea, intens mediatizată de mass media occidentale, a câtorva evadați. Liberalizarea politică de la sfârșitul deceniului al nouălea, asociată cu declinul Uniunii Sovietice, a dus la relaxarea restricțiilor la trecerea frontierei est-germane, care au dus, în cele din urmă, la demonstrații de masă și căderea guvernului comunist.

În momentul când a fost dat publicității, la 9 noiembrie 1989, un decret al oficialităților est-germane care permitea trecerea liberă a frontierei, mase uriașe de est-berlinezi s-au apropiat de zid și, în cele din urmă, au traversat prin toate punctele de trecere, unindu-se, într-o atmosferă sărbătorească, cu mulțimea din Berlinul Occidental. După câteva săptămâni, Zidul a fost, în cele din urmă, distrus în totalitate, căderea acestei bariere fiind primul pas către reunificarea Germaniei, care a fost încheiată, în mod oficial, pe 3 octombrie 1990.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

13 august 1969 - A decedat George Oprescu, istoric, critic si colectionar de arta membru al Academiei Române. Lui i se datorează înfiinţarea, la Bucureşti, a Institutului de Istoria Artei al Academiei Române, căruia, alături de reviste de specialitate(“Analecta”), de Galeria de artă universală a Muzeului Naţional, le-a consacrat ultimii ani de viaţă; (n. 27.11.1881).

 

13 august 1977 - S-a născut Adrian Ghenie, pictor român.

Adrian Ghenie (n. 13 august 1977, Baia Mare, România) este un pictor român contemporan care locuiește în Berlin - foto preluat de pe www.agerpres.ro

Adrian Ghenie – foto preluat de pe www.agerpres.ro

Adrian Ghenie (n. 13 august 1977, Baia Mare, România) este un pictor român contemporan care locuiește în Berlin.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; en.wikipedia.org

 

13-17 august 1979 - Vizita oficială de prietenie a lui Nicolae Ceaușescu în Siria. Întalnire cu Yasser Arafat.

 

13 august 1999 - A încetat din viaţă pictorul Ion Pacea, membru de onoare al Academiei Române; (n. 1924).

Ion Pacea (n. 7 septembrie 1924, Choropani, Grecia – d. 13 august 1999, București, România) a fost un pictor român, membru de onoare al Academiei Române - foto preluat de pe www.agerpres.ro

Ion Pacea – foto preluat de pe www.agerpres.ro

Ion Pacea (n. 7 septembrie 1924, Choropani, Grecia – d. 13 august 1999, București, România) a fost un pictor român, membru de onoare al Academiei Române. Ion Pacea este considerat unul dintre cei mai mari coloriști ai picturii române moderne. Parcursul său a fost încoronat de mai multe premii importante naționale și internaționale, ca premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române (1963), Premiul pentru pictură (1965) și Marele Premiu al UAP (1967). Ocazional, a interpretat roluri în câteva filme românești, a avut două roluri principale, unul în Trei ori Bucuresti, și altul (care a fost cel mai cunoscut) în filmul Bietul Ioanide al regizorului Dan Pița (1979).
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro

 

13 august 2009 - A decedat la varsta de 94 de ani chitaristul american Les Paul, inventatorul chitarei electrice.

 

13 august 2004 - Deschiderea Jocurilor Olimpice de la Atena.

 

14 august 2018 - 43 de oameni au murit după prăbuşirea unui segment suspendat al Autostrăzii A10 (Podul Morandi) din Italia în apropierea oraşului Genova.

La 14 august 2019, in timpul unei furtuni violente si in conditiile unui trafic intens, o secţiune de 200 de metri a Podului Morandi s-a surpat. Mai mult de 30 de automobile si camioane, bucăţi de beton şi metal s-au prăbuşit în gol 50 de metri la sol dedesubtul construcţiei, provocand moartea a 43 de oameni. Viaductul, care lega estul şi vestul oraşului, face parte din autostrada A10 şi era gestionat de operatorul privat de taxare rutieră Autostrade per l’Italia. Autorităţile au evacuat ulterior peste 5000 de imobile rezidenţiale situate dedesubtul podului, din cauza riscului de noi prăbuşiri.

În aşteptarea unui nou pod indispensabil pentru traversarea rapidă a acestui oraş cu peste 580.000 de locuitori, bătălia judiciară în jurul viaductului rutier prăbuşit este în plină desfăşurare. De o parte se află principalul acuzat, societatea Autostrade per l’Italia (ASPI), administratorul viaductului rutier şi proprietate a familiei Beneton, iar de cealaltă, familiile victimelor şi numeroşi responsabili politici, mai ales din M5S, care acuză ASPI de proasta întreţinere a podului şi că a urmărit profitul în detrimentul siguranţei.

Podul Morandi‘ – după numele arhitectului care l-a conceput în anii 1960, ‘s-a prăbuşit pentru că nu mai putea să se ţină în picioare‘, a rezumat recent procurorul Genovei, Francesco Cozzi. Procesul sau procesele care vor urma se anunţă o muncă titanică: 71 de persoane sunt vizate de anchetă, printre care şefii unor societăţi din grupul Beneton şi responsabilii diferitelor administraţii, fiind implicaţi peste 100 de avocaţi, 120 de experţi judiciari, 75 de martori şi tone de documente şi probe fizice.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

13 august 2020 - La Ordinea Zilei

Belarus: Tot mai multe lanţuri umane se formează la Minsk împotriva reprimării protestelor (13 august 2020) - foto preluat de pe www.agerpres.ro

Belarus: Tot mai multe lanţuri umane se formează la Minsk împotriva reprimării protestelor (13 august 2020) – foto preluat de pe www.agerpres.ro

 

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com