Articole

Legea de Abolire a Sclaviei din 1833

Protector of Slaves Office (Trinidad), Richard Bridgens, 1838

foto preluat de pe en.wikipedia.org
articol preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Legea de Abolire a Sclaviei din 1833

Legea de Abolire a Sclaviei din 1833 din Regatul Unit (citată 3 & 4 Will. IV c. 73) a fost o lege adoptată de Parlamentul Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei în anul 1833 prin care se abolea sclavia în Imperiul Britanic (exceptând „Teritoriile aflate în posesia Companiei Indiilor Orientale”, „Insula Ceylon”, și „Insula Sfânta Elena”). Legea a fost abrogată în 1998 ca parte a unei largi reorganizări a legislației engleze, dar stipulările de interdicție a sclaviei rămân în vigoare.

Illustration from the book: The Black Man's Lament, or, how to make sugar by Amelia Opie. (London, 1826) - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Illustration from the book: The Black Man’s Lament, or, how to make sugar by Amelia Opie. (London, 1826) – foto preluat de pe en.wikipedia.org

 

Context

Sclavia fusese abolită în Regatul Marii Britanii începând cu 1772 de către Lord Mansfield în R v Knowles, ex parte Somersett iar comerțul cu sclavi a fost interzis prin Legea Traficului cu Sclavi din 1807, care instituia amendă de 100 £ pe sclav transportat, aplicabilă căpitanilor britanici prinși importând sclavi (tratatele semnate cu alte state au extins și mai mult gama de acoperire a interdicției).

Micile țări traficante de sclavi care nu aveau multe de pierdut, cum ar fi Suedia, au urmat rapid exemplul, ca și Țările de Jos, care între timp devenise un jucător minor; Imperiul Britanic de la acea vreme constituia însă o parte substanțială a populației lumii. Marina Regală a înființat Escadrila Africii de Vest (sau Escadrila de Prevenție) cu mari cheltuieli în 1808 după ce Parlamentul a adoptat legea.

Misiunea escadrilei era de a suprima traficul cu sclavi în Atlantic patrulând coasta vestică a Africii. Traficul cu sclavi a fost astfel mult redus, dar nu și eliminat complet. Se putea ca unele nave cu sclavi, aflate în pericol de a fi prinse de Marina Regală, să ordone aruncarea sclavilor în mare pentru a reduce amenzile. Între 1808 și 1860, Escadrila Africii de Vest a capturat 1.600 de vase cu sclavi și a eliberat 150.000 de africani.

Prima „Societate pentru Aplicarea Abolirii Traficului de Sclavi” a fost înființată în 1787 în Marea Britanie, printre membrii ei numărându-se John Barton⁠; William Dillwyn; George Harrison; Samuel Hoare Jr⁠; Joe Hooper⁠; John Lloyd⁠; Joseph Woods⁠ Sr; James Phillips⁠; Thomas Clarkson⁠, Granville Sharp⁠, Philip Sansom și Richard Phillips⁠.

Ulterior, în 1823, s-a înființat Societatea Anti-Sclavie, având ca membri pe Joseph Sturge⁠, Thomas Clarkson⁠, William Wilberforce⁠, Henry Brougham⁠, Sir Thomas Buxton, 1st Baronet⁠, Elizabeth Heyrick⁠, Mary Lloyd, Jane Smeal, Elizabeth Pease⁠ și Anne Knight⁠.

În perioada Crăciunului lui 1831, în Jamaica a izbucnit pe scară largă o revoltă a sclavilor, denumită Războiul Baptiștilor. A fost organizată la început ca grevă pașnică de către pastorul baptist Samuel Sharpe⁠. Revolta a fost suprimată de milițiile plantocrației jamaicane și garnizoana britanică locală după zece zile, la începutul lui 1832. Din cauza pierderilor de proprietăți și de vieți omenești în timpul revoltei din 1831, Parlamentul Britanic a declanșat două anchete. Rezultatele acestor anchete au contribuit mult la abolirea sclaviei prin legea din 1833.

Poster for an event in Worcester, Massachusetts in 1849, commemorating the end of slavery in the British West Indies - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Poster for an event in Worcester, Massachusetts in 1849, commemorating the end of slavery in the British West Indies – foto preluat de pe en.wikipedia.org

 

Principalele puncte ale legii

Sclavia a fost abolită oficial în mare parte a Imperiului Britanic începând cu data de 1 august 1834. În practică, însă, au fost eliberați imediat doar copiii de sclavi de până la șase ani, întrucât toți sclavii de peste șase ani au fost desemnați „ucenici”. Legea includea și un drept de compensație pentru proprietarii de sclavi care urmau să-și piardă proprietatea.

Suma de bani ce urma să fie cheltuită pe compensații a fost stabilită la „douăzeci de milioane de lire sterline”. În condițiile legii, guvernul britanic a alocat fonduri de 20 de milioane de lire pentru a plăti compensații pentru pierderea sclavilor pentru proprietarii înregistrați de sclavi.

Lista de nume pentru atribuirea de compensații arată că deținerea de sclavi era răspândită la nivelul mai multor sute de familii britanice, dintre care multe cu o poziție socială înaltă. De exemplu, Henry Phillpotts⁠ (pe atunci episcop al Exeterului), împreună cu alți trei parteneri de afaceri, au primit 12.700£ pentru 665 de sclavi.

În total, guvernul a plătit peste 40.000 de compensații diferite. Fondul de 20 de milioane de lire a reprezentat 40% din bugetul național pe anul respectiv.

Ca excepție față de restul Imperiului Britanic, legea nu s-a aplicat asupra teritoriilor aflate „în posesia Companiei Indiilor Orientale, asupra Insulei Ceylon, și asupra Insulei Sfânta Elena.”

La 1 august 1834, un grup neînarmat de persoane în vârstă s-au adresat guvernatorului din Port of Spain, Trinidad, cu privire la noile legi, scandând: „Pas de six ans. Point de six ans” („Fără șase ani! Nu șase ani!”), acoperind glasul guvernatorului. Protestele pașnice au continuat până când s-a adoptat și o rezoluție de abolire a „uceniciei” și libertatea sclavilor a fost obținută și de facto, nu doar de iure. Emanciparea totală a fost acordată în Trinidad la 1 august 1838, aceasta fiind prima colonie britanică cu sclavi care a abolit sclavia în întregime.

Portrait of abolitionist Thomas Clarkson, circa 1840, after Henry Room; on the scroll is "Slavery abolished; Jamaica; August 1st 1838", the date the apprenticeships ended - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Portrait of abolitionist Thomas Clarkson, circa 1840, after Henry Room; on the scroll is “Slavery abolished; Jamaica; August 1st 1838″, the date the apprenticeships ended – foto preluat de pe en.wikipedia.org

 

Abrogarea

Legea de Abolire a Sclaviei din 1833 a fost abrogată în întregime în 1998, fiind considerată redundantă. Au rămas în vigoare alte legi care interzic sclavia, și anume diverse secțiuni din legile traficului de sclavi din 1824, 1843 și 1873. În plus față de acestea, Legea Drepturilor Omului din 1998 include în legislația britanică articolul 4 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului care interzice deținerea de persoane ca sclavi.

 

articol preluat de pe ro.wikipedia.org

cititi mai mult despre Legea de Abolire a Sclaviei din 1833 si pe en.wikipedia.org

Greva minerilor din Valea Jiului (1-3 august 1977)

Lupeni, 3 august 1977

foto de Antoniu Dumitru (preluat de pe: adevarul.ro)
articol preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Greva minerilor din Valea Jiului (1-3 august 1977)

Greva minerilor din Valea Jiului care a avut loc între 1 și 3 august 1977, a fost una dintre mișcările de protest cele mai ample din perioada comunistă. Valea Jiului este o zonă minieră importantă a României, cu un număr mare de muncitori. Greva cea mai mare care a precedat-o pe cea din 1977 a fost Greva minerilor din Lupeni din 1929.

 

Antecedente și cauze

Minerii din Valea Jiului lucrau întotdeauna în condiții foarte grele. Chiar și cu folosirea tehnologiei celei mai moderne – ceea ce nu era cazul în minele României socialiste din anii 1970 – lucrul în minele de cărbune era greu și periculos. Accidentele de mină erau destul de dese. De exemplu, pe 2 noiembrie 1972, în urma unei explozii au murit 43 de oameni la Mina Uricani.

Anul 1977 a fost un an greu pentru economia României. Urmările crizei energetice mondiale începută în 1973-74 încă erau resimțite pe deplin, iar cutremurul din 4 martie 1977 a îngreunat și mai mult situația. În pofida acestor greutăți, Ceaușescu nu a acceptat reducerea cifrelor de plan și insista ca toți indicatorii stabiliți anterior să fie îndepliniți.

La scurt timp după mișcarea pentru drepturile omului Charta 77 inițiată în Cehoslovacia, un protest similar a fost organizat și în România de dizidentul Paul Goma. La 23 martie 1977, minerul din Valea Jiului Dumitru Blaj a plecat la București pentru a semna apelul lui Goma. Nota sa adresată scriitorului a fost citită ulterior la Radio Europa Liberă, și ca urmare Blaj a fost criticat în fața colectivului de muncă, degradat pe post de vagonetar, apoi supraveghetor la un depozit de lemne. El a murit în anii ’80 în circumstanțe dubioase.

Pe 30 iunie 1977 a fost adoptată Legea nr. 3 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială, care interzice plata simultană a salariului și pensiei de invaliditate (erau mulți mineri care au ieșit la pensie cu grad de invaliditate III, și mai lucrau în mină), și prevedea schimbarea limitei de vârstă de pensionare a minerilor de la 50 la 52 de ani. Tot în aceeași perioadă programul de lucru a fost mărit de la 6 la 8 ore.

Minerii erau nemulțumiți și de aprovizionarea proastă cu bunuri de consum, de munca prelungită peste program (inclusiv duminicile), de condițiile de locuit și trai precare.

Pe 14 iulie 1977, minerul Gheorghe Dumitrache („Ispitu”) a trimis un memoriu („Spinoasa mărturisire”) la CC al PCR, Ministerului Minelor și Televiziunii Române, dar nu i s-a răspuns imediat. A fost arestat după încetarea grevei din august, și condamnat la doi ani de închisoare pentru „instigare și ultraj la bunele moravuri.”

 

Derularea grevei

Greva propriu-zisă a început la Mina Lupeni pe 1 august 1977 și a fost încheiată pe 3 august 1977.

În primele momente, unii mineri au propus ca o delegație de-a lor să plece la București, dar s-a renunțat la această idee, poate și datorită faptului, că trenurile erau oprite. Unii șefi de sectoare au încercat să împiedice organizarea greviștilor, dar minerii au reacționat prompt, câteodată dur.

Greviștii au luat legătura cu alte mine din Valea Jiului (pe vremea aceea erau 10 mine în Valea Jiului: Anina, Aninoasa, Bărbăteni, Dalja, Livezeni, Paroșeni, Petrila, Petroșani, Uricani, Vulcan) și cu populația orașelor pentru a strânge cât mai mulți simpatizanți, și s-au adunat până la urmă în curtea Minei Lupeni, unde țineau discursuri revendicative.

Cifrele provenite din surse diferite referitoare la numărul participanților variază între 10 000 și 40 000 (chiar 90 000). Cei care susțin cifrele mai scăzute greșesc, întrucât se bazează numai pe numărul de angajați, și nu iau în considerare membrii de familie și alte persoane din afară care s-au alăturat greviștilor (din simpatie sau numai din curiozitate).

Exploatarea minieră de la Aninoasa - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Exploatarea minieră de la Aninoasa – cititi mai multe pe ro.wikipedia.org

Greviștii sunt organizați și conduși de câțiva lideri, în special de muncitorii Constantin Dobre, Gheorghe Maniliuc și inginerul Jurcă. Acesta din urmă se retrage în scurt timp în planul doi, lăsând conducerea în mâinile primilor doi.

Din București au fost trimiși să poartă tratative doi reprezentanți de frunte ai puterii: secretarul CC al PCR Ilie Verdeț, Gheorghe Pană, președintele Consiliului Central al UGSR și ministru al muncii, și Constantin Băbălău, ministrul minelor, petrolului și geologiei, cărora li se alătură șefi locali ai conducerii de partid și de stat, în special Clement Negruț, primarul și primul-secretar de partid din Petroșani. Primul secretar al județului Hunedoara, Ilie Rădulescu era în concediu la Karlovy Vary (Cehoslovacia).

Gheorghe Pană (n. 9 aprilie 1927, comuna Gherghiţa, judeţul Prahova) este un fost demnitar comunist român. Pe timpul grevei minerilor din Valea Jiului din august 1977 a fost preşedintele Consiliului Central al UGSR şi ministru al muncii, şi împreună cu Ilie Verdeţ, a fost trimis de Ceauşescu la faţa locului pentru negocieri, dar au eşuat - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Gheorghe Pană (n. 9 aprilie 1927, comuna Gherghiţa, judeţul Prahova) este un fost demnitar comunist român. Pe timpul grevei minerilor din Valea Jiului din august 1977 a fost preşedintele Consiliului Central al UGSR şi ministru al muncii, şi împreună cu Ilie Verdeţ, a fost trimis de Ceauşescu la faţa locului pentru negocieri, dar au eşuat – cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

Ilie Verdeț și Clement Negruț se deplasează la fața locului, dar minerii nici nu au încercat să negocieze cu ei, și au cerut să discute direct cu secretarul general. Cei doi au fost sechestrați în ghereta portarului de la intrarea nr. 2 a Minei Lupeni.
Conform relatărilor lui Constantin Dobre, Maniliuc i-ar fi amenințat cu moartea pe cei doi activiști superiori de partid, pe Verdeț chiar trântindu-l de perete de câteva ori.

Ilie Verdet neagă categoric episodul sechestrării: “E o prostie… Eu nu am fost bruscat, nu am fost agresat“. Ilie Verdeț a mai făcut și alte declarații importante despre începuturile grevei: “Nu a existat comitet de grevă, care să pregătească greva. Nu au fost revendicări formulate. A fost, doar, acest protest in legătură cu legea pensiilor. Comitetul de grevă s-a format în timpul desfășurarii grevei, mai ales spre sfârșit

Între timp, se infiltrează în zonă și oamenii Securității, dar sunt deocamdată pe poziție de așteptare. Autoritățile întăresc paza obiectivelor importante din zonă, în mod deosebit a depozitelor de arme.

La insistența greviștilor, Verdeț îl sună prin telefon pe Ceaușescu, care se afla în concediu pe litoralul Mării Negre. Ceaușescu își întrerupe concediul, și se deplasează mai întâi la Craiova, apoi la Târgu-Jiu și Deva, și preia comanda trupelor de Securitate și a funcționarilor de partid, care vor fi angajate în stingerea focarului protestatar.

Când Ceaușescu ajunge în curtea Minei Lupeni, numărul participanților la manifestație se dublează. Atmosfera este tensionată, dar sunt totuși voci în mulțimea care la sosirea primului om al țării strigă „Ceausescu si minerii!”, dar treptat se aud lozinci din ce în ce mai ascuțite, ca „Lupeni ’29!” (aluzie la greva din 1929), „Jos burghezia proletară!”.

Constantin Dobre citește în fața lui Ceaușescu revendicările minerilor, constând din 26 de puncte cu caracter tipic sindicalist, referitoare la programul de lucru, norme, pensii, aprovizionare, locuințe, investiții.

Ceaușescu prezent la fața locului timp de circa 3 ore, la început se arată refractar, la care greviștii vociferează, se aud de câteva ori huiduieli, fluierături, se scandează chiar „Jos Ceausescu!”. El cedează până la urmă, mai ales după ce gardul depozitului de lemne se prăbușește brusc sub greutatea minerilor urcați pe el, producând un zgomot infernal și speriind pe cei prezenți.

Ceausescu promite să îmbunătățească condițiile de muncă și de trai ale minerilor, și în final este aplaudat. Un miner tânăr entuziasmat (poate un om al partidului sau Securității) a propus ca lui Nicolae Ceaușescu să-i fie atribuit titlul de „miner de onoare”. După o asemenea dezamorsare a situației, secretarul general – obosit și epuizat și el – părăsește locul în mijlocul escortei sale. Revine la Petroșani, unde s-a desfășurat un miting după moda vremii, cu urale și aplauze prelungite, în cadrul căruia nici nu s-a pomenit de greva din Lupeni.

Greva minerilor din Valea Jiului (Lupeni - 1977) - foto: jurnalul.ro

Greva minerilor din Valea Jiului (Lupeni – 1977) – foto: jurnalul.ro

 

Reprimarea minerilor

În perioada imediat următoare grevei nu au fost represalii. S-a hotărât ca până la 31 decembrie 1977 pensionarii de invaliditate care lucrează să-și păstreze atât pensia cât și salariul. Ceaușescu a ordonat să fie satisfăcute unele din promisiunile sale, respectiv reducerea zilei de lucru de la 8 la 6 ore, aprovizionarea magazinelor din zonă a fost îmbunătățită, dar revendicările referitoare la limita de vârstă de pensionare și programul de lucru nu sunt îndeplinite.

După sărbătorirea Zilei Minerilor pe 8 august, vor începe acțiuni crunte de reprimare împotriva participanților mai activi la grevă.

În prima etapă, au fost organizate ședințe de partid și de sindicat, în care greviștii au fost catalogați drept elemente anarhiste, declasate, „oameni de nimic”, „derbedei”, „impostori”, „infractori” etc. Greviștii care erau membri de partid au fost sancționați sau excluși din PCR.

Forțele de Securitate și Miliție din zonă au fost dublate, iar după 15 septembrie au fost desfășurate unități militare (inclusiv blindate) în preajma tuturor minelor din Valea Jiului.

Organele specializate ale Securității, Miliției și procuraturii, au efectuat recunoașterea minerilor care au participat în mod activ la grevă. Au fost chemați la sediul Securității unii ingineri și șefi de sectoare pentru a identifica cu ajutorul fotografiilor și înregistrărilor filmate făcute pe ascuns a celor cu rol important în grevă. Cel puțin 600 de greviști au fost interogați la sediul Securității din Petroșani și maltratați de mai multe ori (lovituri la cap, strângerea degetelor la ușă etc.). Operațiunile Securității au fost conduse de generalii Emil Macri și Nicolae Pleșiță.

Nicolae Pleşiţă (n. 16 aprilie 1929, oraşul Curtea de Argeş, judeţul Argeş - d. 28 septembrie 2009, Bucureşti) a fost un general român de Securitate, care a condus Direcţia de Informaţii Externe (1980-1984). Torţionar al regimului comunist, nu a fost niciodată tras la răspundere pentru faptele sale. A fost avansat la gradul de general-locotenent (9 mai 1977), conducând, împreună cu generalul Emil Macri, reprimarea minerilor participanţi la greva minerilor din Valea Jiului din august 1977 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Nicolae Pleşiţă (n. 16 aprilie 1929, oraşul Curtea de Argeş, judeţul Argeş – d. 28 septembrie 2009, Bucureşti) a fost un general român de Securitate, care a condus Direcţia de Informaţii Externe (1980-1984). Torţionar al regimului comunist, nu a fost niciodată tras la răspundere pentru faptele sale. A fost avansat la gradul de general-locotenent (9 mai 1977), conducând, împreună cu generalul Emil Macri, reprimarea minerilor participanţi la greva minerilor din Valea Jiului din august 1977 - cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

A urmat apoi întocmirea dosarelor penale. Se intentează procese de drept comun, cu acuzațiile de ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea liniștii publice, și în cazurile mai grave de lovire și vătămare corporală. Au fost întocmite 150 de dosare, și în urma proceselor au fost internați la psihiatrie 50 de protestatari, au fost condamnați la închisoare între 2-5 ani 15 greviști:

- Constantin Ilie, Vasile Guzu, Gheorghe Costache, Adolf Flaman, Gheorghe Dumitrache și Gheorghe Vitez: 2 ani pentru ultraj; Petru Daragics și Ion Toderașcu: 4 ani pentru ultraj și 1,5 ani pentru vătămare corporală;

- Alexandru Dabelea: 3 ani pentru ultraj și 1 an pentru vătămare corporală;

- Ioja Sortan: 3 ani pentru ultraj;

- Vasile Căilă: 2,5 ani pentru ultraj si apologia infracțiunilor;

- Gheorghe Maniliuc: 3,5 ani pentru ofensă adusa autorității și 3 ani pentru ultraj;

- Carol Nagy: 5 ani pentru ofensă adusă autorității;

- Cornel Silvester: 3,5 ani pentru ofensă adusă autorității, 3 ani pentru ultraj si 10 luni pentru lovire:

- Petru Petaca: 4 ani pentru ofensa adusa autorității, 3 ani pentru ultraj si 1 an pentru lovire.

Pentru majoritatea condamnaților la închisoare, pedeapsa a trebuit ispășită la un loc de muncă în afara Văii Jiului, deci deportare și muncă corecțională. Au fost siliți să părăsească domiciliul și să se mută într-o localitate desemnată de autorități cel puțin 300 de greviști, împreună cu familiile lor. Au fost concediați între 2000-4000 de mineri.

După terminarea pedepsei, cei mai mulți au rămas sub stricta supraveghere a Securității, și hărțuiți ani lungi după evenimente.

Agenți ai Securității au fost angajați ca muncitori în mine, în scop de culegere de informații, supraveghere și chiar intimidare fizică. Au fost detașați sau angajați în întreprinderile miniere din zonă foști delincvenți de drept comun. Pentru a suplimenta lipsa de forță de muncă, au fost trimiși să lucreze la exploatările miniere și militari în termeni.

Pe termen lung, organele de partid au sporit activitatea ideologică în zonă. S-au ținut lecții de ideologie comunistă obligatorii, și diverse instituții de psihologie din București, la ordinele date de conducerea centrală, au făcut mai multe teste și sondaje în Valea Jiului.

Ceaușescu în vizită de lucru la mina Lupeni în noiembrie 1977 - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Ceaușescu în vizită de lucru la mina Lupeni în noiembrie 1977 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

 

Consecințe politice

Greva a avut un caracter pașnic, dar protestele au fost ferme, categorice. Deși ea a prezentat un caracter revendicativ, Ceaușescu a revenit asupra prevederilor din Legea pensiilor și a regimului de lucru, promițând elaborarea unui program social și de îmbunătățire a condițiilor de viață, program care s-a făcut și în mare parte înfăptuit… După părerea mea, ca participant direct la acest măreț eveniment, greva din 1977 a reprezentat cea mai reușită manifestare a forței minerilor, care, fără jertfe, dar printr-un ridicat grad de organizare, a obținut toate revendicările.”
—Ilie Verdeț

Ilie Verdeţ (n. 10 mai 1925, Comăneşti, judeţul Bacău - d. 20 martie 2001, Bucureşti) a fost un lider comunist român care a fost ministru în mai multe rânduri în guvernele din perioada 1965-1989. De asemenea, el a deţinut funcţia de prim-ministru al României în perioada 1979-1982. Pe timpul grevei minerilor din Valea Jiului din august 1977 a fost trimis de Ceauşescu la faţa locului pentru negocieri. După Revoluţia din decembrie 1989, Verdeţ a înfiinţat Partidul Socialist al Muncii, care s-a considerat ca succesor al Partidului Comunist Român - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Ilie Verdeţ (n. 10 mai 1925, Comăneşti, judeţul Bacău – d. 20 martie 2001, Bucureşti) a fost un lider comunist român care a fost ministru în mai multe rânduri în guvernele din perioada 1965-1989. De asemenea, el a deţinut funcţia de prim-ministru al României în perioada 1979-1982. Pe timpul grevei minerilor din Valea Jiului din august 1977 a fost trimis de Ceauşescu la faţa locului pentru negocieri. După Revoluţia din decembrie 1989, Verdeţ a înfiinţat Partidul Socialist al Muncii, care s-a considerat ca succesor al Partidului Comunist Român - cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

Greva a avut repercusiuni importante și asupra aparatului de partid și de stat. Au fost schimbați din funcție mai mulți funcționari de partid și de stat, atât la nivel local, județean, cât și în București.

Cazul a fost dezbătut de ședința Consiliului de Stat din 3 septembrie, care a hotărât primele destituiri, și apoi – inclus pe ordinea de zi la cererea explicită a comunistului ilegalist Alexandru Sencovici – de Plenara CC al PCR din 26 octombrie 1977. Potrivit lui Ilie Verdeț, Ceaușescu a calificat greva din Valea Jiului din 1977 drept consecință a unei propagande necorespunzătoare. „La mijloc au stat probleme de conștiință. Adică muncă de propagandă slabă, nu s-au popularizat hotărârile partidului.” – ar fi declarat secretarul general al PCR.

Tot în ședința CC al PCR din 26-27 octombrie 1977, fostul ministru al Minelor, Petrolului și Geologiei, Bujor Almășan, care fusese demis în ianuarie 1977, a primit un vot de blam pentru “starea de lucruri” lăsată în sectorul minier.

Ilie Verdeț nu a fost făcut răspunzător pentru evenimente. În ședințele de partid care au urmat el a dat vina pe conducătorii locali pentru „unele lipsuri”, și a pledat consecvent pentru întărirea ordinii și disciplinei în sectorul mineritului, conform „indicațiilor prețioase” ale secretarului general.

La 7 martie 1978, el a fost numit în funcția de prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și președinte al Comitetului de Stat al Planificării (după ce fostul președinte al C.S.P. Mihai Marinescu a fost epurat). La data de 29 martie 1979, Ilie Verdeț este desemnat în funcția de prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste Românie.

Gheorghe Pană pană a primit un „vot de blam” la Plenara CC al PCR din 26 octombrie, și schimbat din funcția de ministru al minelor.

Pe plan județean și local a fost schimbat primul-secretar al județului Hunedoara, Ilie Rădulescu, primii secretari orășenești și de întreprindere, atât de partid cât și de UTC, și conducătorii de la sindicate. Clement Negruț, primarul din Petroșani a rămas în funcție, probabil datorită reușitei adunării populare organizate de el la Petroșani, imediat după terminarea grevei. Ca o altă excepție, nici conducătorii orașului Vulcan nu au fost schimbați.

 

Informarea opiniei publice despre grevă

Opinia publică internă și internațională primea știri foarte puține despre grevă. Nu au fost informați nici măcar membrii CC al PCR.

Numărul din 5 august 1977 al ziarului Steagul Roșu nici nu pomenea de grevă, ci scria de „vizita de lucru a tovarășului Nicolae Ceaușescu în Valea Jiului”.

Pentru a împiedica scurgerea de informații, Valea Jiului a fost declarată zonă interzisă până la 1 ianuarie 1978.
Totuși, cu timpul informațiile, din păcate uneori deformate, încep să se scurgă spre lumea din exterior.

Conform propriei sale aprecieri, Buletinul de informare a românilor din exil (prescurtat: BIRE sau B.I.R.E.) a fost prima publicație care a relatat în detaliu despre greva minerilor în ediția din 16 septembrie 1977.

A doua sursă de informații a fost minerul maghiar Hosszú István, participant și el la grevă, care a subliniat lipsa oricăror tensiuni cu caracter național între minerii de diferite etnii. În 1986 el a acordat lui Neculai Constantin Munteanu un interviu, difuzat de Radio Europa Liberă și publicat de Mihnea Berindei sub titlul „La gréve des mineurs roumains en 1977. Un témoignage” (în: L’Autre Europe).

22 de mineri protestatari au reușit să trimită în numele altor 800 o scrisoare („Scrisoarea minerilor din Valea Jiului” finalizată pe 18 septembrie 1977) ziarului francez Libération, care a publicat-o în 12 octombrie 1977. O variantă prescurtată a acestei scrisori a fost publicată și în revista Lupta din 22 martie 1987.

Există și o a doua scrisoare a minerilor din Valea Jiului, apărută în 1984 în Cuvântul românesc, semnată de „grupul de ingineri și muncitori mineri din Valea Jiului” care abordează și aspecte politice (inclusiv de politică internațională).

 

Liderii grevei și soarta lor ulterioară

 

Constantin Dobre

Imediat după grevă minerii i-au păzit locuința, ca să nu fie arestat, dar până la urmă a fost mutat forțat la Craiova, și angajat ca muncitor necalificat la Întreprinderea de Reparații Auto (IRA). Mai multe surse afirmă că a fost racolat de Securitate.

Conform relatărilor lui Ilie Verdeț, în noiembrie 1977, Dobre era deja student la Academia Ștefan Gheorghiu, trimis de Inspectoratul Ministerului de Interne Craiova. Teodor Rusu (secretar cu probleme de propagandă la Comitetul municipal de partid, responsabil pentru zona estică a Văii Jiului, pentru orașul Petrila și pentru minele Lonea și Petrila) afirma pe baza unei discuții purtate cu Gheorghe Pană în vara anului 1978, la stațiunea Neptun, că Dobre ar fi avut o încercare nereușită de a-l vedea pe Ceaușescu, pentru a-i reproșa neîndeplinirea tuturor revendicărilor minerilor, dar a fost pasat la ministrul Muncii, Gheorghe Pană.

În anii 1980 a terminat la fără frecvență cursurile de economie ale Academiei Ștefan Gheorghiu (care pregătea activiști de partid), unde vine în contact cu Virgil Măgureanu, viitor șef al SRI. În zilele revoluției din decembrie 1989 a încercat să se implice în desfășurarea evenimentelor, dar nu a reușit să ocupe nici o funcție importantă.

Pompiliu Prip – avocatul minerilor în procesul reabilitării celor condamnați în 1977 – a afirmat, că Dobre s-a întors în Valea Jiului după fuga dictatorului, dar a avut a primire rece din partea minerilor, și a plecat la București, unde a apărut pe 23 decembrie la televiziune, și „a vorbit în numele minerilor”.

În 1990 a fost numit casier al ambasadei României de la Londra.

În ianuarie 2007 intervine la Comisia Tismăneanu, care întocmise un raport în care era menționat decesul lui. În august 2007 sunt date publicității informații din dosarul de urmărire al lui Constantin Dobre (nume de cod „Dodu”).

În 5 decembrie 2007 Dobre a publicat o scrisoare deschisă în care respingea afirmațiile lui Miron Cozma, conform cărora cel din urmă ar fi fost unul dintre conducătorii grevei din 1977.

 

Gheorghe Maniliuc

A fost arestat și interogat de Securitate. Dosarul său enumeră și antecedentele penale, conform cărora Maniliuc mai fusese condamnat la trei luni închisoare în 1953 pentru vătămare corporală, iar în 1968, la un an și jumătate pentru furtul unei motociclete, cu care a făcut un accident, și a rămas invalid. După grevă, a fost condamnat la trei ani și jumătate închisoare pentru ultraj contra bunelor moravuri și ofensă adusă autorității, cu executarea pedepsei la locul de muncă. A fost despărțit de familie, care s-a întors în județul Suceava. La terminarea pedepsei a vrut și el să se întoarcă în satul natal, dar a murit în împrejurări suspecte.

Pe lângă Dobre și Maniliuc mai sunt menționați ca lideri ai grevei: inginerul Jurcă (care după primele momente ale grevei a preferat să treacă în panul doi), și o femeie – „șefa tineretului comunist din Lupeni” – care ar fi fost și ea închisă ulterior.
În aprilie 1990, Curtea Suprema de Justiție a casat sentințele de condamnare ale minerilor pronunțate de Judecătoria Petroșani la 16 și 17 septembrie 1977.

 

articol preluat de pe ro.wikipedia.org
cititi despre Greva minerilor din Valea Jiului (1-3 august 1977) si pe en.wikipedia.org

Evenimentele Zilei de 1 august în Istorie

Greva minerilor din Valea Jiului (Lupeni, 1 – 3 august1977)

foto preluat de pe jurnalul.ro
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

 

1 august este a 213-a zi a calendarului gregorian și a 214-a zi în anii bisecți.

 

August

August, Les Très Riches Heures du duc de Berry - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

August, Les Très Riches Heures du duc de Berry – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

August este a opta lună a anului în calendarul Gregorian și una dintre cele șapte luni gregoriene cu o durată de 31 de zile. August începe (astrologic) cu soarele în semnul Leului și sfârșește în semnul Fecioarei. Din punct de vedere astronomic, luna august începe cu soarele în constelația Racului și se sfârșește cu soarele în constelația Leului. Numele lunii august vine de la numele primului împărat roman, Cezar August.

Luna are 31 de zile, pentru că Cezar August a dorit ca luna august să aibă tot atâtea zile câte are luna lui Iulius Cezar, luna iulie. Înainte, luna august se numea în latină Sextilis pentru că era a șasea lună în calendarul roman, calendar care începea cu luna martie. Grecii numeau luna august Metageitnion. În România, luna august, popular, are mai multe denumiri zonale: Augustru, Măselar, Gustar, Secerar. August începe în aceeași zi a săptămânii ca și Februarie în anii bisecți.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

Fenomenul astronomic caracteristic lunii august este curentului de meteori Perseide. Deşi activitatea sa începe în luna iulie (17) se întinde până spre sfârşitul lunii august (24), dar cel mai important este că faza maximă a curentului de meteori Perseide este în noaptea dintre 12-13 august. În acest an pot fi văzuţi până la 150 de meteori în noaptea de maxim, în condiţii ideale.

Luna august este marcată în acest an şi de o eclipsa parţială de Soare, care are loc pe 11 august, ea nefiind vizibilă din ţara noastră. Poate fi observată din nord-estul Europei, din nord-vestul Asiei, din nordul Americii de Nord, din Oceanul Atlantic şi din zona Arctică, potrivit eclipse.gsfc.nasa.gov.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Sărbătorile Zilei de 1 august

(BOR) Scoaterea Sfintei Cruci; Sf. 7 fraţi Mucenici Macabei

(BRU) Scoaterea sf. Cruci; Cei 7 prunci Macabei, mama lor Salome și învățătorul lor Eliazar, martiri († secolul al II-lea î.Hr.); Sf. Alfons Maria de Liguori, episcop († 1787)

Sfântul Alfons Maria de Liguori (n. 1696, Napoli, d. 1787, Pagani, Campania, Italia) a fost un episcop catolic italian, întemeietor al unei congregații călugărești, învățător al Bisericii, sfânt - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Sfântul Alfons Maria de Liguori – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Alfons Maria de Liguori (n. 1696, Napoli, d. 1787, Pagani, Campania, Italia) a fost un episcop catolic italian, întemeietor al unei congregații călugărești, învățător al Bisericii, sfânt. S-a născut la Napoli în anul 1696. La vârsta de 16 ani și-a luat doctoratul în dreptul civil și canonic. A fost hirotonit preot la vârsta de 30 de ani și apoi a întemeiat Congregația Preasfântului Răscumpărător (a Redemptoriștilor) (la Congregazione del Santissimo Redentore) în vederea propovăduirii vieții creștine în popor.

Ales episcop la Santa Agata dei Gothi în Campania, își petrecea cea mai mare parte a timpului la amvon sau spovedind. După o vreme și-a dat demisia. A murit la Pagani (Campania) în anul 1787. A fost canonizat în 1839 și proclamat învățător al Bisericii în 1871. Sf. Alfons a scris numeroase lucrări, mai ales de morală, domeniu în care este socotit un maestru. Despre necesitatea rugăciunii, scria:
Cine se roagă se mântuiește cu siguranță; cine nu se roagă se osândește cu siguranță (Del gran mezzo della preghiera).
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org si en.wikipedia.org

 

(BRC) Sf. Alfons Maria de Liguori, episcop, învățător al Bisericii

 

România – Ziua Tanchiştilor – Înfiinţarea, în 1919, a primei subunităţi de tancuri.

TR-85M1 la parada militară din Bucureşti, cu prilejul Zilei Naţionale a României (2008) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

TR-85M1 la parada militară din Bucureşti, cu prilejul Zilei Naţionale a României (2008) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Ziua tanchiştilor este celebrată, an de an, la 1 august, dată ce marchează apariţia armei “Tancuri” în Armata României. Intuind avantajele oferite de carele de luptă, pe parcursul anului 1919, Ministerul de Război a solicitat guvernului francez achiziţionarea a 225 de ”care luptă”. În acest sens, a fost trimisă la centrul de la Ambronay o ”comisie” militară română, pentru achiziţionarea de tancuri uşoare.

În luna iunie 1919, însă, la solicitarea colonelului Traian Pascal, s-a aprobat reducerea numărului la 72 de care, motivând că ”în stadiul în care se găseşte acum organizarea acestor maşini de război, ele nu pot fi utilizate individual în operaţiuni tactice rapide”, se arată în volumul ”Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010).
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

România – Ziua specialităţii militare EOD (Explosive Ordnance Disposal)

Prin ordinul de înfiinţare, la 1 august 1997, a Bazei de Instruire pentru EOD în subordinea Centrului de Instruire pentru Geniu, EOD şi Apărare CBRN “Panait Donici” cu sediul în garnizoana Râmnicu Vâlcea, a fost consfinţită în mod oficial naşterea unei noi specialităţi militare în Armata României moderne, specialitatea militară EOD.

 

Elveția – Ziua națională.

Benin – Sărbătoare națională. Proclamarea independenței. (1960)

China – Ziua Armatei Populare Chineze.

 

Astăzi în istorie pentru 1 august

 

Evenimentele Zilei de 1 august în Istorie:

- 1 august 1834 – A intrat în vigoare Legea de abolire a sclaviei din 1833;

- 1 august 1943 – Al doilea raid american pe teritoriul Romaniei;

- 1 august 1975 – Acordurile de la Helsinki

- (1 – 3 august 1977) – Greva minerilor din Valea Jiului

 

1 august 49 î.Hr. - În Bătălia de la Ilerda (Spania), Cezar a învins ultimele trupe susținătoare ale lui Pompei.

Jules César entouré de ses généraux.jpg
Cezar si generalii sai

 

1 august 30 î.Hr. - A murit Marcus Antonius, general și politician roman (n. 82 î.Hr.)

Marc Antoniu  „Marcus Antonius” (n. 82 î.Hr., Roma, Republica Romană — d. 1 august 30 î.Hr., Alexandria, Egipt) a fost un general și politician roman, locotenent al lui Cezar, membru, alături de Octavian și Lepidus, al celui de-al II-lea triumvirat (43 î.Hr.) - foto - ro.wikipedia.org

Marc Antoniu „Marcus Antonius” – foto – ro.wikipedia.org

Marc Antoniu „Marcus Antonius” (n. 82 î.Hr., Roma, Republica Romană — d. 1 august 30 î.Hr., Alexandria, Egipt) a fost un general și politician roman, locotenent al lui Cezar, membru, alături de Octavian și Lepidus, al celui de-al II-lea triumvirat (43 î.Hr.)

 

1 august 30 î.Hr. - Fortele lui Octavianus (mai târziu cunoscut sub numele de Augustus) intra in orasul Alexandria din Egipt, aducându-l sub controlul Romei.

Augustus Octavian Caesar (n. 23 septembrie 63 î.Hr., Roma — d. 19 august 14 d.Hr., Nola), cunoscut anterior drept Octavian, primul Împărat Roman - foto - cersipamantromanesc.wordpress.com

Augustus Octavian Caesar – foto – cersipamantromanesc.wordpress.com

Octavian (23 septembrie 63 î.Hr. – 19 august 14 d.Hr.) a fost fondatorul Imperiului Roman și primul imparat , din anul 27 î.Hr.

 

1 august 10 î.Hr. - S-a născut imparatul roman Claudius, cuceritorul Britaniei; (d. 54).

Tiberius Claudius Caesar Augustus Gemanicus (1 august 10 î.Hr. - 13 octombrie 54) al patrulea împărat roman al dinastiei iulio-claudiene; a domnit din 41 până în 54 - foto - ro.wikipedia.org

Tiberius Claudius Caesar Augustus Gemanicus  - foto – ro.wikipedia.org

Tiberius Claudius Caesar Augustus Gemanicus (1 august 10 î.Hr. – 13 octombrie 54) a fost al patrulea împărat roman al dinastiei iulio-claudiene; a domnit din 41 până în 54. Fiu al generalului Drusus (fratele lui Tiberius) și al Antoniei Minor, frate mai tânăr al generalului Gemanicus, născut la Lugdunum (Lyon), Claudius nu participă până la urcarea pe tron, datorită unei sănătăți mai șubrede și a unor infirmități congenitale, la viața politică, preferând o existență retrasă, consacrată studiului.

Este proclamat împărat de către pretorieni la asasinarea nepotului său Caligula și recunoscut apoi de către senat. În timpul domiei sale începe construcția unui sistem defensiv de fortificații pe Rin și Dunăre, provinciile beneficiază de o bună administrare și o bogată activitate edilitară (șosele, apeducte, porturi). Acordarea cetățeniei romane locuitorilor unor orașe din afara Italiei, îi atrage ostilitatea cercurilor senatoriale.

În timpul domniei lui Claudius începe cucerirea Britanniei, care devine cea mai vestică provincie a Imperiului Roman. În 44 Iudeea și în 46 Tracia sunt transformate în provincii romane. După executarea Messalinei, cea de-a treia soție, în 48, acuzată de Narcissus de complot, Claudius se căsătorește în 49 cu Agrippina Minor Iulia și-l adoptă pe fiul acesteia, Nero, care-i va urma la tron. Moare otrăvit de noua sa soție.

 

1 august 69 e.n. - Are loc revolta triburilor batave (Olanda de azi) conduse de Gaius Iulius Civilis, impotriva romanilor. Dupa victoria de la Mayence, fiind invinsi la Treves de generalul roman Petilius Cerialis, batavii au tratat cu romanii si au devenit aliatii lor, in anul 70.

 

1 august 126 e.n. - S-a născut imparatul roman Pertinax ; (d. 193).

Publius Helvius Pertinax (1 august 126 - 28 martie 193) proclamat împărat roman la 1 ianuarie 193 și a domnit până în 28 martie 193 - foto - ro.wikipedia.org

Publius Helvius Pertinax - foto – ro.wikipedia.org

Publius Helvius Pertinax (1 august 126 – 28 martie 193) a fost proclamat împărat roman la 1 ianuarie 193 și a domnit până în 28 martie 193.

 

Bustul probabil al împăratului roman Publius Helvius Pertinax (Muzeul Național al Unirii Alba Iulia) - foto - ro.wikipedia.org

Bustul probabil al împăratului roman Publius Helvius Pertinax
(Muzeul Național al Unirii Alba Iulia) – foto – ro.wikipedia.org

Fiul unui libert din Liguria, Pertinax parcurge o strălucită carieră militară și administrativă. Se remarcă în timpul războaielor cu marcomanii, este guvernator al Moesiilor (176-178), al Daciei (178-179), al Siriei (179-182), al Britanniei (185-187), al Africii (188-189). La sfârșitul domniei lui Commodus, devine prefect al orașului Roma.

Este proclamat împărat, la 1 ianuarie 193, a doua zi după asasinarea lui Commodus. Pertinax, asemenea împăratului Galba în 68, caută să obțină sprijinul Senatului în vederea redresării situației financiare a statului și a întăririi disciplinei militare. Este asasinat la Roma, în 28 martie 193, după 87 de zile de domnie, de Garda Pretoriană, nemulțumită de severitatea măsurilor luate și de austera politică.

 

1 august 527 - Iustinian I este incoronat imparat al Imperiului Bizantin.

Iustinian I, zis „cel Mare”, (Flavius Petrus Sabbatius Justinianus) a fost împărat bizantin în perioada (527 - 565) - in imagine, Justinian, Emperor of the Byzantine Empire (Detail of a contemporary portrait mosaic in the Basilica of San Vitale, Ravenna.) - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Justinian, Emperor of the Byzantine Empire (Detail of a contemporary portrait mosaic in the Basilica of San Vitale, Ravenna.) – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Iustinian I, zis „cel Mare”, (Flavius Petrus Sabbatius Justinianus) a fost împărat bizantin în perioada 527 /565 . În timpul domniei sale, a încercat să reînvie măreția Imperiului și sa recucereasca jumatatea de vest a Imperiului Roman a Imperiului Roman.

 

1 august 902 - Taormina, ultima fortareata bizantina din Sicilia este capturata de arabii condusi de emirul Aghlabds.

 

1 august 1137 - A murit Ludovic al VI-lea al Franței (n. 1081)

Ludovic al VI-lea cel Gros (1081 − 1137), urmașul lui Filip I, a domnit între 1108-1137 - foto - ro.wikipedia.org

Ludovic al VI-lea cel Gros (1081 − 1137), urmașul lui Filip I, a domnit între 1108-1137 – foto – ro.wikipedia.org

 

1 august 1192 - Regele englez Richard Inima de Leu in fruntea Cruciatilor, invinge la Jaffa armata musulmana condusa de Saladin.

Richard I (n. 8 septembrie 1157, d. 6 aprilie 1199) rege al Angliei în perioada 1189-1199. Era cunoscut și sub numele de Richard Inimă-de-Leu datorită reputației sale de mare lider militar - foto ( Efigie (c. 1199) a lui Richard I la mănăstirea Fontevraud, Anjou) - ro.wikipedia.org

Efigie (c. 1199) a lui Richard I la mănăstirea Fontevraud, Anjou – ro.wikipedia.org

Richard I (n. 8 septembrie 1157, d. 6 aprilie 1199) rege al Angliei în perioada 1189-1199. Era cunoscut și sub numele de Richard Inimă-de-Leu datorită reputației sale de mare lider militar – foto ( Efigie (c. 1199) a lui Richard I la mănăstirea Fontevraud, Anjou)

 

Saladin sau Salah al-Din  (n. 1138 – d. 4 martie 1193) musulman kurd din Tikrit devenit primul sultan Ayyubid al Egiptului și al Siriei - foto - ro.wikipedia.org

Saladin sau Salah al-Din – foto – ro.wikipedia.org

Saladin sau Salah al-Din (n. 1138 – d. 4 martie 1193) musulman kurd din Tikrit devenit primul sultan Ayyubid al Egiptului și al Siriei.

 

1 august 1291 - Este creata Confederatia Elvetiana, si se semneaza Charta Confederatiei.

 

1 august 1348 - A murit Blanche de Valois, regină a Germaniei și Boemiei (n. 1316)

Blanche de Valois (1316–1348) fiica cea mică a lui Charles de Valois și a celei de-a treia soții, Mahaut de Châtillon - foto - ro.wikipedia.org

Blanche de Valois – foto – ro.wikipedia.org

Blanche de Valois (1316–1348) fiica cea mică a lui Charles de Valois și a celei de-a treia soții, Mahaut de Châtillon.

 

1 august 1401 - S-a născut Nicolaus Casanus, filosof si savant italian de origine germana – este autorul teoriei coincidentei contrariilor si primei hărţi geografice a Europei Centrale si de Răsărit; (d.1464).

Nicolaus Cusanus, numele latinizat al lui Nikolaus von Kues (Cusa), cu adevăratul nume Nikolaus Chrypffs sau Krebs, (n. 1401, Kues - azi Bernkastel-Kues/Germania - d. 11 august 1464, Todi/Umbria, Italia) învățat german, savant multilateral, filosof și teolog, jurist, astronom și matematician, considerat drept cea mai importantă personalitate în cultura europeană a secolului al XV-lea - foto - ro.wikipedia.org

Nicolaus Cusanus - foto – ro.wikipedia.org

Nicolaus Cusanus, numele latinizat al lui Nikolaus von Kues (Cusa), cu adevăratul nume Nikolaus Chrypffs sau Krebs, (n. 1401, Kues – azi Bernkastel-Kues/Germania – d. 11 august 1464, Todi/Umbria, Italia), a fost un învățat german, savant multilateral, filosof și teolog, jurist, astronom și matematician, considerat drept cea mai importantă personalitate în cultura europeană a secolului al XV-lea.

Născut într-o familie de comercianți, a crescut într-un mediu monahal, fiind educat de frații congregației din Deventer, care îl inițiază în mistica înoitoare denumită Devotio moderna. Studiază dreptul și matematica la renumita Universitate din Padova, unde, în 1423, își ia doctoratul cu o dizertație în domeniul dreptului canonic.

Ca arhidiacon de Liège, devine membru al Conciliului din Basel (1432), care avea sarcina reformării Bisericii și a Imperiului. În această calitate, redactează o scriere în care atribuie Conciliului o competență superioară celei deținute de Papă; mai târziu își retrage această teză și devine un apărător activ al papalității.

Este trimis la Constantinopol, și încearcă fără succes realizarea unirii Bisericilor din Orient și Occident. În 1440 revine în Germania în calitate de emisar papal. În 1448 este înălțat de Papa Nicolae V la demnitatea de cardinal și, în 1450, este numit episcop de Brixen (Bressanone). Arhiducele Sigismund de Austria, adversar al ideilor reformatoare, se opune acestei numiri.

În 1460, Cusanus este încarcerat, fiind eliberat de Papa Pius II, în timp ce Sigismund este excomunicat. Cu toate acesta, Nicolaus Cusanus nu se mai poate întoarce în dioceza sa, devine cardinal al Curiei Romane și consilier al Papei. În conflictul cu papa, Sigismund capitulează în 1464, la câteva zile după moartea lui Cusanus pe 11 august în localitatea Todi din Umbria.

Corpul său a fost înmormântat în biserica San Pietro in Vincoli din Roma, dar mai târziu s-a pierdut; inima i-a fost dusă – conform dorinței sale – în altarul capelei din Kues, unde se găsește și azi în custodia Fundației Cusanus, care păstrează și cea mai mare parte a manuscriselor sale.

 

1 august 1404 - Domnul Moldovei, Alexandru cel Bun (1400–1432) reinnoieste tratatul incheiat, in 1402, cu regele Poloniei, promitandu-i ajutor impotriva tuturor dusmanilor, fara exceptie.

Alexandru cel Bun, fiul lui Roman I (decedat la 1 ianuarie 1432), a fost domnul Moldovei între anii 1400 - 1432, succedându-i la tron lui Iuga Ologul, care a fost îndepărtat de către Mircea cel Bătrân- foto (fragment frescă de la mănăstirea Suceviţa) - istoria.md

Alexandru cel Bun, fragment frescă de la mănăstirea Suceviţa – istoria.md

Alexandru cel Bun, fiul lui Roman I (decedat la 1 ianuarie 1432), a fost domnul Moldovei între anii 1400 – 1432, succedându-i la tron lui Iuga Ologul, care a fost îndepărtat de către Mircea cel Bătrân.

 

1 august 1464 - A murit Cosimo di Medici, supranumit Cosimo cel Batran, conducator al Republicii Florentine si inflacarat protector al literaturii si artelor; (n.27.09.1389).

Cosimo di Giovanni de' Medici (n. 27 septembrie 1389 – 1 august 1464), cunoscut și sub numele de Părintele Patriei, a fost primul membru din Dinastia de' Medici care a condus de facto Florența - foto - ro.wikipedia.org

Cosimo di Giovanni de’ Medici- foto – ro.wikipedia.org

Cosimo di Giovanni de’ Medici (n. 27 septembrie 1389 – 1 august 1464), cunoscut și sub numele de Părintele Patriei, a fost primul membru din Dinastia de’ Medici care a condus de facto Florența.

 

1 august 1473 - Matia Corvin, regele Ungariei și Boemiei, a declarat Zalăul pentru prima dată oraș-târg, „oppidum Zilah” (cetatea Zilah), privilegiu care scotea orașul de sub dominația comitatului, ceea ce îi conferea dreptul de comerț liber cu toată țara și îl făcea independent economic într-o eră în care bunul plac al aristocrației și al monarhului erau singurele criterii de împărțire a dreptății și de conducere a statului.

Zalau 19th century.jpg
Zalăul în secolul al XIX-lea

 

Prima mențiune scrisă cu privire la Zalău se află în Gesta Hungarorum, numită și Cronica lui Anonymus (notar al regelui Béla al III-lea al Ungariei) lucrare apărută în jurul anului 1200. În baza acestei surse, Zalăul va fi existat ca așezare încă din jurul anului 900. După marea invazie mongolă, care a pustiit orașul în 1241, Zalăul a ajuns în 1246 sub administrația episcopatului catolic de Oradea. Această tutelă s-a menținut până în 1542, când Zalăul a intrat în componența Principatului Transilvania.

 

1 august 1498 - Cristofor Columb a devenit primul european care a atins tarmul teritoriului numit acum Venezuela.

The voyages of Christopher Columbus - foto preluat de pe en.wikipedia.org

The voyages of Christopher Columbus – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Cristofor Columb (italiană Cristoforo Colombo, spaniolă Cristóbal Colón, n. între august și octombrie 1451 – d. 20 mai 1506) a fost un navigator italiano-spaniol. A navigat spre vest, pe Oceanul Atlantic, în căutarea unei rute spre Asia, dar și-a câștigat reputația descoperind un nou continent, America, în perioada precolumbiană fiind cunoscută numai Lumea Veche.

(…) Columb a ridicat ancora în a treia sa călătorie pe data de 30 mai 1498. Prima debarcare a avut loc pe insula Trinidad (Sfânta Treime). Atunci a descoperit insula care se numește acum Venezuela. După ce a navigat de-a lungul coastei a intrat în Golful Paria.

La gurile râului Orinoco a coborât puțin pe uscat. În jurnalul său de bord a scris că a găsit o „Lume Nouă” necunoscută încă europenilor. Columb a ridicat ancora din nou, întâlnind și alte insule noi printre care și insula Margarita după care și-a îndreptat cursul spre insula Hispaniola.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.orgen.wikipedia.org

 

1 august 1664 - Imperiul Otoman a fost învins în Bătălia de la Saint Gotthard de armatele austriece conduse de Raimondo Montecuccoli si a incheiat pacea de la Vasvár.

 

1 august 1714 - A murit Regina Anna a Marii Britanii (n. 1665)

Anna a Marii Britanii (n. 6 februarie 1665 — d. 1 august 1714) regină a Angliei, Scoției și Irlandei, între 1702–1714; de la data de 8 martie 1702, i-a succedat lui William al III-lea al Angliei și al II-lea al Scoției - foto - ro.wikipedia.org

Anna a Marii Britanii - foto – ro.wikipedia.org

Anna a Marii Britanii (n. 6 februarie 1665 — d. 1 august 1714) regină a Angliei, Scoției și Irlandei, între 1702–1714; de la data de 8 martie 1702, i-a succedat lui William al III-lea al Angliei și al II-lea al Scoției.

 

1 august 1714 - Dimitrie Cantemir a devenit primul român, membru al unui înalt for ştiinţific internaţional (Academia din Berlin).

Dimitrie Cantemir (n. 26 octombrie 1673 – d. 21 august 1723) a fost domnul Moldovei în două rânduri (martie-aprilie 1693 şi 1710 - 1711) şi un mare cărturar al umanismului românesc - Portret în prima ediţie a operei Descriptio Moldaviae (1716) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Dimitrie Cantemir – Portret în prima ediţie a operei Descriptio Moldaviae (1716) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Dimitrie Cantemir (n. 26 octombrie 1673 – d. 21 august 1723) a fost domnul Moldovei în două rânduri (martie-aprilie 1693 și 1710 – 1711) și un mare cărturar al umanismului românesc. Printre ocupațiile sale diverse s-au numărat cele de enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog și compozitor.

A fost membru al Academiei de Științe din Berlin. George Călinescu îl descria drept „un erudit de faimă europeană, voievod moldovean, academician berlinez, prinț moscovit, un Lorenzo de Medici al nostru.” În Encyclopædia Britannica, ediția a 11-a, vol. 5, în articolul Dimitrie Cantemir se menționează: „Demetrius or Demeter Cantemir was known as one of the greatest linguists of his time, speaking and writing eleven languages, and being well versed in Oriental scholarship.”
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

1 august 1744 - S-a născut naturalistul Jean-Baptiste de Monet, Cavaler de Lamarck, naturalist francez, fondator al primei teorii unitare despre evolutia lumii organice; este una dintre marile personalitati din istoria biologiei; el a elaborat o metoda de clasificare a plantelor simpla si foarte eficienta.

Jean-Baptiste Pierre Antoine de Monet, Chevalier de Lamarck (1 August 1744 – 18 December 1829) - foto - en.wikipedia.org

Jean-Baptiste Pierre Antoine de Monet, Chevalier de Lamarck - foto – en.wikipedia.org

Jean-Baptiste Pierre Antoine de Monet, Chevalier de Lamarck (1 August 1744 – 18 December 1829). Lamarck a vorbit primul despre notiunea de “nevertebrate”, folosita pana in prezent, in cadrul acestei clasificari el descriind cu o mare precizie numeroase specii si de asemenea, a propus denumirea de “biologie” pentru a desemna ştiinţa fiinţelor vii . Este acela care a elaborat si prima ipoteza despre teoria evoluționistă; (d. 18.12.1829, Paris).

 

1 august 1770 - S-a născut William Clark, explorator american (d. 1838)

William Clark (n. 1 august 1770, Comitatul Carolina, Virginia – d.1 septembrie 1838, Saint Louis, Missouri) ofițer al Armatei SUA, călător și explorator american, iar ulterior guvernator al Teritoriul Missouri - foto - ro.wikipedia.org

William Clark - foto – ro.wikipedia.org

William Clark (n. 1 august 1770, Comitatul Carolina, Virginia – d.1 septembrie 1838, Saint Louis, Missouri) ofițer al Armatei SUA, călător și explorator american, iar ulterior guvernator al Teritoriul Missouri.

 

1 august 1770 - A început Batalia de langa Cahul, între armata rusă în frunte cu Rumeantev si oastea turcească condusă de Halil-Pasa.

 

1 august 1774 - Chimistul englez Joseph Priestley a obținut pentru prima dată oxigen pur pe care la numit “un nou tip de aer”.

Joseph Priestley, FRS[2] (n. 13 martie 1733 (s.v.) - d. 6 februarie 1804) teolog, chimist, pastor dizident, educator și filozof natural și filozof al politicii englez, care a scris peste 150 de lucrări. Lui Priestley îi este atribuită descoperirea oxigenului, pe care l-a izolat sub formă gazoasă - foto - ro.wikipedia.org

Joseph Priestley – foto – ro.wikipedia.org

Joseph Priestley, (n. 13 martie 1733 (s.v.) – d. 6 februarie 1804) teolog, chimist, pastor dizident, educator și filozof natural și filozof al politicii englez, care a scris peste 150 de lucrări. Lui Priestley îi este atribuită descoperirea oxigenului, pe care l-a izolat sub formă gazoasă.

 

1 august 1778 - A fost deschisa prima banca germana de economii la Hamburg.

 

1 august 1789 - Armatele ruso-austriece in frunte cu generalul rus Suvorov, inving in timpul razboiului ruso-turc din 1787-1791 in batalia de langa Focsani , ostile turcesti conduse de Osman-Pasa.

 

1 august 1793 - Este introdusa in Franta prima unitate de masura metrica a greutatii – Kilogramul. Franta devine primul stat care utilizeaza sistemul metric.

 

1 august 1798 - A avut loc Bătălia navală de la Abukir în care escadrila franceză a fost nimicită de flota engleză condusă de amiralul H. Nelson.

 

1 august 1818 - S-a născut Maria Mitchell, prima femeie astronom de origine americană.

Maria Mitchell (August 1, 1818 – June 28, 1889) was an American astronomer who, in 1847, by using a telescope, discovered a comet which as a result became known as "Miss Mitchell's Comet" - foto - en.wikipedia.org

Maria Mitchell – foto – en.wikipedia.org

Maria Mitchell (August 1, 1818 – June 28, 1889). A elaborat primul raport privind observarea unei comete; a fost prima femeie membră a Asociaţiei Americane pentru Artă şi Ştiinţă ; (d.28.06.1889).

 

1 august 1819 - S-a născut prozatorul şi poetul Herman Melville: “Moby Dick”, “Timoleon”; (d. 28 septembrie 1891).

Herman Melville (n. 1 august 1819, New York - d. 28 septembrie 1891, New York) scriitor și eseist american, cunoscut mai ales pentru romanul său Moby Dick, care l-a făcut celebru - foto - ro.wikipedia.org

Herman Melville – foto: ro.wikipedia.org

Herman Melville (n. 1 august 1819, New York – d. 28 septembrie 1891, New York) a fost un scriitor și eseist american, cunoscut mai ales pentru romanul său Moby Dick, care l-a făcut celebru. Povestitor captivant, rapsod al peisajului marin și exotic, creator de tipuri umane de puternică vitalitate, a scris romane inspirate din viața indigenilor insulari din mările Sudului, evocând relațiile dure dintre oamenii mării sau aspirația eroului romantic către un ideal inaccesibil.

De asemenea, a fost un maestru al povestirii și al jurnalelor de călătorie. Opera sa poetică, valorificată postum, de celebrare a unor bătălii și eroi din Războiul Civil, de evocare a peisajului marin sau de meditație lirico-filozofică asupra vieții, îl situează printre poeții reprezentativi ai secolului al XIX-lea.

 

1 august 1834 - A intrat în vigoare Legea de abolire a sclaviei din 1833, prin care se abolea sclavia în întregul Imperiu Britanic.

Protector of Slaves Office (Trinidad), Richard Bridgens, 1838 - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Protector of Slaves Office (Trinidad), Richard Bridgens, 1838 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Legea de Abolire a Sclaviei din 1833 din Regatul Unit (citată 3 & 4 Will. IV c. 73) a fost o lege adoptată de Parlamentul Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei în anul 1833 prin care se abolea sclavia în Imperiul Britanic (exceptând „Teritoriile aflate în posesia Companiei Indiilor Orientale”, „Insula Ceylon”, și „Insula Sfânta Elena”). Legea a fost abrogată în 1998 ca parte a unei largi reorganizări a legislației engleze, dar stipulările de interdicție a sclaviei rămân în vigoare.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

1 august 1860 - S-a născut Assan Bazil, inginer şi explorator român, membru al Societăţii geografice române, primul român care a efectuat o călătorie în jurul Pământului. A fost şi deţinătorul automobilului cu nr. 1 din Bucureşti; (d.1918).

Bazil G. Assan (n. 1860; d. 1918 la Montreux, Elveția) inginer și explorator român, membru al Societății geografice române, primul român care a efectuat o călătorie în jurul Pământului - foto - universdecopil.ro

Bazil G. Assan – foto – universdecopil.ro

Bazil G. Assan (n. 1860; d. 1918 la Montreux, Elveția) inginer și explorator român, membru al Societății geografice române, primul român care a efectuat o călătorie în jurul Pământului. În 1897 a întreprins o călătorie în regiunile polare nordice, în Insula Urșilor și arhipelagul Svalbard, unde a făcut cercetări geologice și asupra florei și faunei. În 1899 a făcut o călătorie pe ruta Constantinopol – Alexandria – Ceylon – Nagasaki – Tokyo – Yokohama – San Francisco – New York – Londra, fiind astfel prima călătorie a unui român în jurul lumii.

Bazil G. Assan, la volanului primului automobil înmatriculat în România - foto - cersipamantromanesc.wordpress.com

Bazil G. Assan, la volanului primului automobil înmatriculat în România – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

 

1 august 1865 - A apărut, la Bucureşti, “Tipograful român”, prima gazetă muncitorească din România.

 

1 august 1867 - În sesiunea din august a Societăţii Literare Române, s-a hotărât schimbarea denumirii în Societatea Academică Română şi a fost ales primul ei preşedinte (Ion Heliade Rădulescu, 1867-1870).

Ion Heliade-Rădulescu (n. 6 ianuarie 1802, Târgoviște — d. 27 aprilie 1872, București) scriitor, filolog și om politic român, membru fondator al Academiei Române și primul său președinte, considerat cel mai important ctitor din cultura română prepașoptistă - foto - cersipamantromanesc.wordpress.com

Ion Heliade-Rădulescu – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Ion Heliade-Rădulescu (n. 6 ianuarie 1802, Târgoviște — d. 27 aprilie 1872, București) scriitor, filolog și om politic român, membru fondator al Academiei Române și primul său președinte, considerat cel mai important ctitor din cultura română prepașoptistă.

 

1 august 1873 - Inventatorul britanic Andrew Smith Hallidie, patenteaza in S.U.A. cabina de funicular .

Andrew Smith Hallidie (March 16, 1836–April 24, 1900) was the promoter of the Clay Street Hill Railroad in San Francisco, USA. This was the world's first practical cable car system, and Hallidie is often therefore regarded as the inventor of the cable car and father of the present day San Francisco cable car system, although both claims are open to dispute. He also introduced the manufacture of wire rope to California, and at an early age was a prolific builder of bridges in the Californian interior - foto - en.wikipedia.org

Andrew Smith Hallidie (March 16, 1836–April 24, 1900)  - foto – en.wikipedia.org

 

1 august 1874 - Se da in exploatare calea ferata Iasi–Ungheni, care facea jonctiunea cailor ferate romane cu caile ferate rusesti din Basarabia.

 

1 august 1883 - S-a născut Pantelimon Halippa, politician și literat român (d. 1979)

Pantelimon Halippa sau Pan Halippa (n. 1 august 1883, Cubolta, ținutul Soroca - d. 30 aprilie 1979, București) a fost un publicist și om politic român basarabean, unul dintre cei mai importanți militanți pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia și pentru unirea acestei provincii cu România - foto preluat de pe istoria.md

Pan Halippa  – foto preluat de pe istoria.md

Pantelimon Halippa sau Pan Halippa (n. 1 august 1883, Cubolta, ținutul Soroca – d. 30 aprilie 1979, București) a fost un publicist și om politic român basarabean, unul dintre cei mai importanți militanți pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia și pentru unirea acestei provincii cu România.

A fost președintele Sfatului Țării care a votat unirea în 1918. A ocupat funcții de ministru în diferite guverne. A fost persecutat politic de regimul comunist și închis la Sighet. Membru corespondent al Academiei Române exclus în 1948, repus în drepturi în 1990.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org si cersipamantromanesc.wordpress.com



1 august 1891 - S-a născut Grigore Brezeanu, regizor. A realizat filme documentare si primele filme de fictiune romanesti (“Insira-te, margarite”, “Amor fatal”, “Independenta Romaniei”); (d. 1919).

Grigore Brezeanu (n. 1 august 1891, comuna Micșunești-Greci, județul Ilfov - d. 1919, Cluj) regizor, scenarist și interpret român de film - foto - ro.wikipedia.org

Grigore Brezeanu (n. 1 august 1891, comuna Micșunești-Greci, județul Ilfov – d. 1919, Cluj) regizor, scenarist și interpret român de film – foto – ro.wikipedia.org

 

1 august 1893 - S-a născut Alexandru I, rege al Greciei (d. 1920)

Alexandru I al Greciei (1 august 1893 – 25 octombrie 1920) a domnit ca rege al Greciei din 1917 până în 1920 când a murit pe neașteptate de septicemia cauzată de mușcăturile a două maimuțe - foto - ro.wikipedia.org

Alexandru I al Greciei - foto – ro.wikipedia.org

Alexandru (1 august 1893 – 25 octombrie 1920) a domnit ca rege al Greciei din 1917 până în 1920 când a murit pe neașteptate de septicemia cauzată de mușcăturile a două maimuțe.

Copiii regelui Constantin I în 1905. De la stânga la dreapta: prințesa Elena (viitoarea regină a României), prințesa Irene (viitoarea regină a Croației), prințul George (viitorul rege George al II-lea al Greciei), prințul Alexandru și prințul Paul (viitorul rege Paul I al Greciei). Prințesa Ecaterina se va naște la opt ani după fotografie - foto - ro.wikipedia.org

Copiii regelui Constantin I în 1905. De la stânga la dreapta: prințesa Elena (viitoarea regină a României), prințesa Irene (viitoarea regină a Croației), prințul George (viitorul rege George al II-lea al Greciei), prințul Alexandru și prințul Paul (viitorul rege Paul I al Greciei). Prințesa Ecaterina se va naște la opt ani după fotografie – foto – ro.wikipedia.org

Alexandru s-a născut la palatul Tatoi în apropiere de Atena și a fost al doilea fiu al regelui Constantin I al Greciei și a soției lui, Sofia a Prusiei. Deci Alexandru a avut particularitatea genealogică de a fi pe linie paternă strănepotul regelui Christian al IX-lea al Danemarcei (1818-1906), supranumit “socrul Europei” și pe linie maternă strănepotul reginei Victoria a Regatului Unit supranumită “bunica Europei”.

Împreună cu părinții săi a făcut numeroase călătorii în străinătate și a vizitat-o în mod regulat pe bunica sa maternă, Victoria, împărăteasa Germaniei care a avut o afecțiune aparte pentru descendenții ei greci. De asemenea, prințul a vizitat Danemarca, Marea Britanie și Rusia ai căror suverani erau rude apropiate ale familiei sale.

Educația pe care a primit-o Alexandru a fost bună dar nu ca cea rezervată fratelui său mai mare, care era destinat să domnească într-o zi. Spre deosebire de George care a efectuat o parte din formarea sa militară în Germania, Alexandru și-a făcut școlarizarea în Grecia. La principala academie militară greacă, Évelpides, prințul a fost remarcat pentru talentul său la mecanică și pentru capacitățile sale intelectuale.

De fapt, Alexandru este pasionat de mașini și de motoare. El este unul dintre primii greci care a achiziționat un automobil. Între 1912-1913, prințul se distinge în luptele din războaiele balcanice. La sfârșitul Primului Război Balcanic orașul Salonic și regiunea sa este atașată Greciei, ceea ce permite ca țara sa să crească considerabil ca suprafață. La scurt timp, regele George I este asasinat iar tatăl său urcă pe tronul Greciei sub numele de Constantin I.

 

1 august 1894 - Izbucneste Primul război chino-japonez.

 

1 august 1901 - Vede lumina tiparului primul tratat consacrat istoriei limbii române, “Histoire de la langue roumaine”, de Ovid Densuşanu.

 

1 august 1902 - Statele Unite cumpără de la Franţa drepturile asupra Canalului Panama.

Canalul  taie istmul Panama de la Oceanul Pacific în partea de sud-est la Oceanul Atlantic în partea de nord-vest - foto - ro.wikipedia.org

Canalul taie istmul Panama de la Oceanul Pacific în partea de sud-est la Oceanul Atlantic în partea de nord-vest – foto – ro.wikipedia.org

 

1 august 1908 - A încetat din viaţă istoricul Ştefan Dimitrie Greceanu, medievist cu preocupări privind genealogiile familiilor boiereşti din Ţara Românească; (n. 19 septembrie 1825).

 

1 august 1914 - Germania declară război Rusiei, la inceputul primului război mondial.

 

1 august 1915 - S-a născut scriitorul Gellu Naum; (d. 29 septembrie 2001).

Gellu Naum (n. 1 august 1915, București — d. 29 septembrie 2001, București) eseist, poet, prozator și dramaturg român, de origine aromână, considerat cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist și unul dintre ultimii mari reprezentanți ai acestuia pe plan european - foto - facebook.com

Gellu Naum – foto: facebook.com

Gellu Naum (n. 1 august 1915, București — d. 29 septembrie 2001, București) eseist, poet, prozator și dramaturg român, de origine aromână, considerat cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist și unul dintre ultimii mari reprezentanți ai acestuia pe plan european.

Astăzi se împlinește un veac de suprarealitate.
Gellu Naum (1 august 1915 – 1 august 2015).
Este prima oară cînd am sentimentul că o sută de ani trec al naibii de repede.
Rămîn cu bucuria că l-am cunoscut.
Rămîn cu bucuria că poezia și proza lui m-au făcut să îl iubesc.
Rămîn cu regretul că ne-au despărțit 58 de ani. Asta numesc eu nepotrivire temporală de caracter. În alte condiții, am fi fost prieteni, probabil.
L-am descoperit tîrziu și poezia lui m-a lăsat perplex la început. Așa ceva nu e posibil, mi-am spus. Atunci nu știam că secretul e să înțelegi că nu trebuie să înțelegi, că po(h)ezia nu se citește cu capul.
„Zenobia“ e cartea pe care am recitit-o de cele mai multe ori. De vreo 6-7 ori, și o voi mai reciti, deși deja o știu pe dinafară. I-am spus odată lui Gellu Naum cît de mult mi-a plăcut „Zenobia“. Îmi amintesc zîmbetul lui, cumva cochet și, totodată, ironic. Mi-a spus: „Păi, de aia am și scris-o, ca să îți placă foarte mult“.
N-am multe amintiri cu el, dar am o grămadă de amintiri cu Lygia. Eu nu făceam nici o diferență între ei, și foarte bine făceam că nu făceam. Ei erau unul singur.
Pe patul de spital, la Floreasca, cu puțin înainte de a se stinge din viață, mi-a spus că, dacă vreau să scriu poezie, trebuie să mă feresc de pericole. Ce înseamnă pericole, l-am întrebat. Mi-a spus: Toți ăștia. Cred că am înțeles ideea.
Cînd am scris odată, mai demult, că oamenii de care ți-e dor sînt nemuritori, la Gellu Naum mă gîndeam.”
Iulian Tănase

 

1 august 1917 (S.N.) – S-a încheiat Bătălia de la Mărăști (11/24 iulie 1917 și 19 iulie/1 august 1917) – Parte a Primului Război Mondial.

Bătălia de la Mărăşti  (11/24 iulie 1917 şi 19 iulie/1 august 1917) Parte a Primului Război Mondial - Obuzierul Krupp, calibrul 105 mm, model 1912 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia de la Mărăşti (11/24 iulie 1917 şi 19 iulie/1 august 1917) Parte a Primului Război Mondial – Obuzierul Krupp, calibrul 105 mm, model 1912 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia de la Mărăști a fost una din principalele bătălii desfășurate pe teritoriul României în timpul Primului Război Mondial. S-a desfășurat între 11/24 iulie 1917 și 19 iulie/1 august 1917 și a fost o operațiune ofensivă a armatei române și armatei ruse cu scopul de a încercui și distruge Armata a 9-a Germană. Operațiunea a fost planificată a se desfășura în paralel cu operațiunea ofensivă de la Nămoloasa (20-25 iulie 1917) la care s-a renunțat între timp.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

1 august 1920 - S-a născut Henrietta Lacks akes, o femeie de culoare din America, decedata in urma unei tumori canceroase cu evolutie rapida. (d. 4 octombrie 1951)

Henrietta Lacks (n. 1 august 1920 – d. 4 octombrie 1951), a fost o femeie de culoare din America decedata   in urma unei tumori canceroase cu evolutie rapida - foto: en.wikipedia.org

Henrietta Lacks (1920 – 1951) – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Henrietta Lacks (n. 1 august 1920 – d. 4 octombrie 1951), a fost o femeie de culoare din America decedata in urma unei tumori canceroase cu evolutie rapida. Cazul ei ar fi putut parea “banal”, daca un medic nu ar fi constat cu uimire, ca nu toate celulele sale au murit odata cu decesul ei, pen­tru că o parte din ele trăiesc şi astăzi, Henrietta Lacks oferind med­i­cinei cel mai preţios dar: celulele sale nemu­ri­toare.

 

1 august 1921 - La Haga a fost creată Curtea Internaţională de Justiţie.

Palatul Păcii din Haga, Olanda -  foto - ro.wikipedia.org

Palatul Păcii din Haga, Olanda – foto – ro.wikipedia.org

Curtea Internațională de Justiție (cunoscută și drept Curtea Mondială sau CIJ; franceză Cour internationale de justice) este principalul organ judiciar al Națiunilor Unite. Ea are sediul în Palatul Păcii de la Haga, Țările de Jos. Principalele sale funcții legale sunt soluționarea litigiilor prezentate de către statele membre și de a da avizele legale cu privire la întrebările adresate de către organele autorizate în mod corespunzător internaționale, agențiilor și a Adunării Generale a ONU. CIJ nu ar trebui să fie confundată cu Curtea Penală Internațională, care are de asemenea potențial “global” de competență.

 

1 august 1927 - S-a declansat răscoala din Nanchang, care marcheaza prima bătălie importantă în războiul civil chinez între Kuomintangul nationalist şi Partidul Comunist din China. In aceasta zi este aniversata fondarea Armatei Populare de Eliberare a Chinei.

 

1 august 1930 - S-a născut Pierre Bourdieu, unul dintre cei mai importanţi filosofi şi sociologi contemporani; (d. 23 ianuarie 2002).

Pierre Bourdieu (French: [buʁdjø]; 1 August 1930 – 23 January 2002) was a sociologist, anthropologist,[2] philosopher, and renowned public intellectual - foto - en.wikipedia.org

Pierre Bourdieu – foto – en.wikipedia.org

 

1 august 1933 - S-a născut actorul american de comedie Dom DeLuise: “Robin Hood: Bărbaţi în izmene”, “Escroci de elită”, “Bebeluşi geniali” ; (d.04.05.2009).

Dominick "Dom" DeLuise (August 1, 1933 – May 4, 2009) was an American actor, comedian, film director, television producer, chef, and author - foto -  imdb.com

Dominick “Dom” DeLuise  - foto – imdb.com

 

1 august 1936 - Au fost deschise Jocurile Olimpice de vara de la Berlin (ultimele din perioada interbelica).

Bundesarchiv Bild 146-1976-033-17, Berlin, Olympische Spiele.jpg
1 august 1936 – Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Berlin

 

1 august 1936 - S-a născut creatorul de modă Yves Saint Laurent, considerat ca fiind unul dintre cei mai mari designeri din secolul 20, distins cu ordinele “Cavaler al Legiunii de Onoare” (1985) şi “Ofiţer al Legiunii de Onoare” ;(1995);(d.01.06.2008).

Yves Henri Donat Mathieu-Saint-Laurent (1 August 1936 – 1 June 2008), known as Yves Saint Laurent, was an Algerian-born French fashion designer, and is regarded as one of the greatest names in fashion history - foto - cersipamantromanesc.wordpress.com

Yves Henri Donat Mathieu-Saint-Laurent (1 August 1936 – 1 June 2008) – foto – cersipamantromanesc.wordpress.com

 

1 august 1941 - Trupele germane au împușcat la Chisinau, peste o mie de evrei si comunisti.

 

1 august 1943 - A încetat din viaţă, la Viena, arhitectul Horia Creangă (nepotul lui Ion Creangă). A proiectat, printre altele, imobilul ARO din Bucureşti, hotelul ARO din Braşov, teatrul Giuleşti din Bucureşti, precum şi clădirile Fabricii de locomotive “Malaxa”; (n. 20.07.1892).

Horia Creangă (n. 1892, București — d. 1943, Viena) arhitect român - foto - archi-web.com

Horia Creangă (n. 1892, București — d. 1943, Viena) arhitect român – foto – archi-web.com

 

1 august 1943 - Al Doilea Război Mondial – Operațiunea Tidal Wave - Al doilea raid american pe teritoriul Romaniei.

Un B-24 Liberator numit "Sandman" în timpul bombardamentului asupra Rafinăriei Astra Ploieşti în cadrul operaţiunii Tidal Wave (1 august 1943) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Un B-24 Liberator numit “Sandman” în timpul bombardamentului asupra Rafinăriei Astra Ploieşti în cadrul operaţiunii Tidal Wave (1 august 1943) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Operațiunea Tidal Wave a fost un bombardament aerian al Statelor Unite asupra rafinăriilor de petrol din Ploiești, România, la 1 august 1943. În misiune au zburat 177 bombardiere grele B-24 Liberator pornind de la Benghazi, Libia, care au atacat rafinăriile de la altitudine joasă cu pierderea a 53 de avioane, 44 în fața anti-aerienei române și germane, 440 de soldați americani au fost uciși în luptă, iar 220 au fost capturați.

Rezultatul bombardamentului a fost “nicio reducere a producției de petrol înregistrată“, deci, misiunea a eșuat. Cinci piloți au primit Medalia de Onoare, trei postum, cele mai multe medalii decernate vreodată pentru o singură misiune de către Forțele Aeriene Americane.

Aceasta misiune a fost cea mai mare pierdere înregistrată vreodată de aviația Statelor Unite ale Americii într-o singură misiune, și una dintre cele mai costisitoare misiuni din istoria aviației Statelor Unite ale Americii, mai târziu americanii numind această zi „Duminică Neagră”, iar Ploieștiul devine cunoscut între aviatorii americani drept “cimitirul bombardierelor
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; alesandrudutu.wordpress.com; en.wikipedia.org

 

1 august 1944 - A murit Jean Prevost, scriitor, publicist si critic literar francez.

 

1 august 1944 - Rezistența poloneză a declanșat Revolta de la Varșovia împotriva ocupației naziste a Poloniei în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Participanții la răscoală au rezistat eroic timp de 63 de zile.

Revolta din Varșovia (1 august - 2 octombrie 1944) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Revolta din Varșovia (1 august – 2 octombrie 1944) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Revolta din Varșovia (în poloneză: powstanie warszawskie) a fost o operațiune importantă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial a mișcării poloneze de rezistență Armata Teritorială (poloneză: Armia Krajowa, abreviat AK). Scopul acestei operațiuni a fost eliberarea Varșoviei de sub ocupația Germaniei naziste înaintea avansului Armatei Roșii.

Rebeliunea a coincis cu retragerea trupelor germane și apropierea trupelor sovietice de suburbiile estice ale orașului. În mod controversat, ofensiva sovietică s-a oprit chiar la porțile orașului, în vreme ce luptele din oraș dintre polonezi și germani au continuat timp de 63 de zile, fără ca revolta polonezilor să fie sprijinită semnificativ din exterior.

Revolta a început pe 1 august 1944, când Armata Roșie se apropia de Varșovia, ca parte a planului de rebeliune națională denumit Operațiunea Furtună. Principalul obiectiv era eliberarea orașului de sub ocupația germană și sprijinirea luptelor împotriva Germaniei naziste și a Axei.

Al doilea obiectiv era de natură politică: eliberarea Varșoviei înaintea sovieticilor, pentru a evidenția suveranitatea poloneză prin împuternicirea Statului Secret Polonez, înaintea Comitetului Polonez de Eliberare Națională sprijinit de sovietici. De asemenea, printre cauzele pe termen scurt s-au numărat și adunarea polonezilor apți de către forțele germane și mesajele radio transmise de Moscova care încurajau declanșarea rebeliunii.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

1 august 1945 - S-a născut Tudor Gheorghe, solist vocal, instrumentist, compozitor, actor la Teatrul National din Craiova (Podari, jud. Dolj).

Tudor Gheorghe (la naștere Gheorghe Tudor, n. 1 august 1945, Podari, Dolj, România) este cântăreț, compozitor și actor român provenit dintr-o familie de țărani. Copilăria, dar mai ales adolescența, i-au fost dificile. Tatăl, cântăreț la biserică, a fost arestat ca legionar și deținut politic la Aiud. În perioada comunistă, Tudor Gheorghe a întâmpinat foarte multe opreliști din partea regimului comunist, fiindu-i interzis să concerteze un deceniu, până la Revoluția română din 1989. Artistului i-au fost cenzurate spectacolele, iar în anul 1987, i-a fost interzis să concerteze.

În perioada sa de formare a realizat numeroase albume, dar cariera sa a devenit fulminantă după 1989. Din 1969, anul primului recital și până în 1996, Tudor Gheorghe a realizat nu mai puțin de 22 spectacole de muzică și poezie. În cinstea Centenarului Marii Uniri, Tudor Gheorghe a lansat pe 17 noiembrie 2018 o nouă creație: Marșul Unirii.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.tudor-gheorghe.ro; en.wikipedia.org

 

1 august 1946 - Conducatorii Armatei ruse de eliberare, aliata cu Germania Nazista, sunt executati la Moscova pentru tradare.

 

1 august 1946 - A început prima editie a Festivalului international de film de la Marianske Lazne, care, mai tarziu, si–a mutat sediul la Karlovy Vary.

 

1-3 august 1949 - Țărani executați în 1-3 august 1949 în timpul revoltelor din Arad și Bihor:

- Șepreuș (Arad): Mihai Incicău (50 ani); Teodor Pârvu (36 ani); Ioan Pârvu; Ioan Stana; Mihai Iacoban

- Apateu (Arad): Ioan Mang (34 ani); Simion Stana (28 ani); Petru Moț (53 ani); Aurel Moț (23 ani); Gheorghe Malița

- Berechiu (Arad): Gheorghe Ilonca (20 ani); Mihai Haiduc; Ion Buzgan; Petre Ilonca

- Șomoșcheș (Arad): Ioan Faur, 54 ani; Gheorghe Marginea, 43 ani

- Avram Iancu (Arad) – Ioan Pataş

- Chișlaca (Arad) – Ioan Moț

- Susag (Bihor, în prezent Arad): Ioan Hurth; Teodor Hurth; Gheoghe Petran zis Țibic

- Coroi (Bihor, în prezent Arad) – Matei Leucuția

- Belfir (Bihor): Ladislau Csak; Iosif Lorincz; Iosif Biro

- Girișu Negru (Bihor): Ioan Bolog; Gheorghe Botou; Silviu Sârbu

- Batăr (Bihor): Ion Crăciun; Ioan Sucigan; Vasile Sucigan; Gheorghe Crăciun

- Bicaciu (Bihor): Dumitru Petruț; Gheorghe Ivan

- Ianoșda (Bihor): Ștefan Bucico; Petru Turcuț

- Ucuriș (Bihor): Ioan Mateoc, tatăl; Ioan Mateoc, fiul; Flore Mateoc; Alexandru Mateoc; Ioan Bodean; Ion Aderii Florea; Ion Panda

- Tăut (Bihor) – Iancu Ion Todincă

Din ”Nu poate trăi țăranu fără pămân!”. Revoltele țărănești din Arad și Bihor (vara anului 1949), editor și studiu introductiv Andreea Cârstea, Fundația Academia Civică, 2017
preluat de pe www.memorialsighet.ro
1 august 1949 - S-a născut (Dragasani, Jud. Valcea), Mugur Constantin Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale, fost prim-ministru al Romaniei (1999-2000), membru al Academiei Romane.

Mugur Constantin Isărescu (n. 1 august 1949, Drăgășani, județul Vâlcea) este un economist român, care îndeplinește în prezent funcția de guvernator al Bancii Naționale a României. De asemenea, a îndeplinit funcția de prim-ministru al României în perioada 22 decembrie 1999 - 28 decembrie 2000 - foto - cersipamantromanesc.wordpress.com

Mugur Constantin Isărescu – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Mugur Constantin Isărescu (n. 1 august 1949, Drăgășani, județul Vâlcea) este un economist român, care îndeplinește în prezent funcția de guvernator al Bancii Naționale a României. De asemenea, a îndeplinit funcția de prim-ministru al României în perioada 22 decembrie 1999 – 28 decembrie 2000.

 

1 august 1952 - S-a născut la Targu Jiu, Horatiu Malaele, actor la Teatrul Nottara din Bucuresti (“Puricele”, “Unde-i revolverul?”, “Fierarii”,“Unchiul Vanea”).

Horațiu-Valentin Mălăele (n. 1 august 1952, Târgu-Jiu) este un actor, regizor, caricaturist și scriitor român. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” în 1975, clasa profesor Octavian Cotescu. A jucat in numeroase filme (“Divort din dragoste”, “Aceasta lehamite”, “Timpul liber”).

 

1 august 1952 - S-a născut Zoran Djindjic, premierul Serbiei, asasinat în urma unui atentat; (d.12.03.2003).

 

1 august 1960 - Orasul Islamabad este declarat capitala federala a Pakistanului.

 

1 august 1961 - Sunt desemnati membrii titulari si membrii corespondenti care la prima Adunare Generala din 2 august al aceluiasi an, fondeaza Academia de Stiinte din Moldova sovietica.

 

1 august 1966 - În China a început, sub directa conducere a dictatorului comunist Mao Tzedong, Marea Revoluţie Culturală, care a durat între 1966-1968. În fapt, aceasta “revoluţia culturală” era o exacerbare a principiilor realismului socialist şi o delimitare de moştenirea culturală ancestrală a Chinei, o ţară cu o cultură străveche, ale cărei vestigii datează din mileniul al II-lea î.Hr.

 

1 august 1970 - A murit Otto Heinrich Warburg, biochimist german, laureat al Premiul Nobel (n. 1883)

Otto Heinrich Warburg (n. 8 octombrie 1883, Freiburg im Breisgau, Baden-Württemberg, Germania - d. 1 august 1970, Berlin) medic, biochimist și fiziolog german laureat al Premiului Nobel pentru Medicină și Fiziologie în 1931 - foto - ro.wikipedia.org

Otto Heinrich Warburg – foto: ro.wikipedia.org

Otto Heinrich Warburg (n. 8 octombrie 1883, Freiburg im Breisgau, Baden-Württemberg, Germania – d. 1 august 1970, Berlin) medic, biochimist și fiziolog german laureat al Premiului Nobel pentru Medicină și Fiziologie în 1931.

 

1 august 1973 - A murit Walter Ulbricht, prim-secretar al Partidului Socialist Unit din Germania în perioada 1950-1971, şi preşedinte al Consiliului de Stat al RDG, între anii 1960 şi 1973, el a condu dictatura comunista in Germania de Est după modelul sovietic, în perioada Războiului rece; (n.30.06.1893)

 

1 august 1975 - România a semnat, alături de alte 34 de state, Actul final al Conferinţei de la Helsinki, ce punea accent pe respectarea drepturilor omului.

Helsinki Accords (30 July – 1 August, 1975) Chancellor of Federal Republic of Germany (West Germany) Helmut Schmidt, Chairman of the State Council of the German Democratic Republic (East Germany) Erich Honecker, US president Gerald Ford and Austrian chancellor Bruno Kreisky - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Helsinki Accords (30 July – 1 August, 1975) Chancellor of Federal Republic of Germany (West Germany) Helmut Schmidt, Chairman of the State Council of the German Democratic Republic (East Germany) Erich Honecker, US president Gerald Ford and Austrian chancellor Bruno Kreisky – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Acordurile de la Helsinki (sau Actul Final) au fost semnate la 1 august 1975 la Helsinki (Finlanda) de 35 de state, între care cele două mari puteri (Uniunea Sovietică și Statele Unite ale Americii), Canada și toate celelalte state europene, cu excepția Albaniei și Andorrei. Aceste text (care nu este un tratat în sensul juridic al termenului) a marcat sfârșitul Conferinței pentru Securitatea și Cooperarea în Europa (CSCE). A fost o tentativă de îmbunătățire a relațiilor dintre statele europene din blocul comunist și Occident.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; en.wikipedia.org

 

1 august 1977 - A început Greva minerilor din Valea Jiului (1 – 3 august 1977). Minerii din Valea Jiului se revoltă din cauza condiţiilor extrem de dificile în care sunt nevoiţi să lucreze, a interzicerii cumulării salariului cu pensia de invaliditate, precum şi a creşterii pragului de pensionare de la 50 la 52 de ani. 30.000 de mineri au blocat exploatările și au cerut să discute numai cu Nicolae Ceaușescu.

Lupeni, 3 august 1977 - foto de Antoniu Dumitru (preluat de pe: adevarul.ro)

Lupeni, 3 august 1977 – foto de Antoniu Dumitru (preluat de pe: adevarul.ro)

Greva minerilor din Valea Jiului care a avut loc între 1 și 3 august 1977, a fost una dintre mișcările de protest cele mai ample din perioada comunistă. Valea Jiului este o zonă minieră importantă a României, cu un număr mare de muncitori. Greva cea mai mare care a precedat-o pe cea din 1977 a fost Greva minerilor din Lupeni din 1929.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

1 august 1979 - Întânirea din Crimeea între N. Ceaușescu și L. Brejnev, prim-secretar al CC al PCUS.

 

1 august 1981 - S-a lansat postul de televiziune MTV, odată cu difuzarea primului său videoclip, Video Killed the Radio Star al formației The Buggles.

MTV (inițial acronim de la Music Television) este un post de televiziune din New York, lansat pe 1 august 1981, cu scopul principal de a difuza videoclipuri. Este deținut în totalitate de compania Viacom. MTV a avut un impact puternic în industria muzicală. Slogane ca „I want my MTV” (tr. „vreau propriul MTV”) și „MTV is here” s-au impregnat în limbajul publicului, iar termenul de VJ (video jockey) a fost popularizat.

MTV a dat naștere la numeroase alte canale în S.U.A. și nu numai, unele dintre care, ca de exemplu fostul MTV Tempo – acum cunoscut sub numele de TEMPO Networks, au devenit independente. Influența morală a postului MTV asupra tinerilor, inclusiv în probleme legate de cenzură și de activism social, a fost subiectul unor dezbateri intense de-a lungul anilor. Alegerea postului de a se axa și pe programe non-muzicale a fost contestată implacabil încă din anii 1990, demonstrând puternicul impact anterior al programului asupra culturii populare. Primul videoclip difuzat pe MTV a fost cel al piesei Video Killed the Radio Star.
cititi mai mult pe: en.wikipedia.org; www.mtv.com

 

1 august 1982 - Este inaugurat stadionul “Jiul” din Petrosani, cu o capacitate de 20.000 de locuri.

 

1 august 1990 - Romania preia, conform principiului rotatiei, presedintia Consiliului de Securitate al ONU.
Hotararile luate de acest organism al ONU in cursul lunii august s-au dovedit a fi esentiale pentru rezolvarea situatiei create de invadarea de catre Irak a Kuweitului.

 

1 august 1997 - A încetat din viaţă la Moscova, pianistul ucrainean de origine germana – rusa Sviatoslav Richter ,unul dintre cei mai mari pianiști ai secolului XX\;(n. 20 martie 1915).

Sviatoslav Teofilovich Richter (March 20 [O.S. March 7] 1915 – August 1, 1997) was a Soviet pianist known for the depth of his interpretations, virtuoso technique, and vast repertoire. He is considered one of the greatest pianists of the 20th century -  foto - en.wikipedia.org

Sviatoslav Teofilovich Richter (March 20 [O.S. March 7] 1915 – August 1, 1997)- foto – en.wikipedia.org

 

1 august 1998 - A intrat în vigoare noua ortografie a limbii germane, prima după cea din 1901.

 

1 august 1999 - A murit actrita romancă, Silvia Dumitrescu–Timica.

Silvia Dumitrescu-Timică (n. 29 octombrie 1902, Craiova - d. 1 august 1999, București) legendară actriță română de teatru și film - foto - ro.wikipedia.org

Silvia Dumitrescu-Timică – foto: ro.wikipedia.org

Silvia Dumitrescu-Timică (n. 29 octombrie 1902, Craiova – d. 1 august 1999, București) legendară actriță română de teatru și film.

 

1 august 2005 - În Piaţa Revoluţiei din Bucuresti, a avut loc inaugurarea ansamblului monumental „Memorialul Renaşterii”, realizat de sculptorul Alexandru Ghilduş şi închinat Revoluţiei române.

 

1 august 2008 - Are loc o eclipsă totală de Soare, vizibilă în România ca eclipsă parţială.

 

1 august 2014 - A murit dupa o indelungata suferinta, in urma unui cancer osos, celebrul cascador roman de origine secuiasca Szabolcs Cseh (SZABI) CSEH (n. 11 decembrie 1942, Miercurea Ciuc)

Szabolcs Imre Cseh, cunoscut și ca Szabi 'sɔbi Cseh, (n. 11 decembrie 1942, Miercurea Ciuc – d. 1 august 2014, București, cascador și actor român de origine secuiască - foto - cersipamantromanesc.wordpress.com

Szabolcs Imre Cseh – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Szabolcs Imre Cseh, cunoscut și ca Szabi ‘sɔbi Cseh, (n. 11 decembrie 1942, Miercurea Ciuc – d. 1 august 2014, București, cascador și actor român de origine secuiască. De la debutul său, Szabi Cseh, cunoscut si ca Sobi, a colaborat la realizarea a peste 150 de filme artistice de lungmetraj sau TV, dintre care 25 de producții străine și coproducții (Germania, Franța, SUA etc), realizând concepția și regia secvențelor de acțiune-lupte, conceperea și/sau execuția cascadelor, coordonarea cascadorilor, interpretarea unor roluri memorabile de film.

În anul 1985, revista vest-germană “Bunte Illustrierte” l-a desemnat cel mai bun cascador din Europa. Din anul 2005, lărgindu-și sfera preocupărilor, Szabi Cseh derulează programul social Gladiator, pentru copii săraci, destinat prevenirii și combaterii delicventei juvenile , iar din 2008 a derulat un program-metodă pentru copii cu handicap psihic și fizic sever. Ambele programe erau bazate pe metodologii originale create de el, care au dat rezultate impresionante.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org www.agerpres.ro

 

1 august 2020 - La Ordinea Zilei

 

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.orgyoutube.com

Henrietta Lacks, femeia cu celule nemuritoare (1920 – 1951)

Henrietta Lacks, circa 1945–1951

foto preluat de pe www.history.com
articol preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com

 

Henrietta Lacks, femeia cu celule nemuritoare (1920 – 1951)

Henrietta Lacks (n.1 august 1920 – d. 4 octombrie 1951), eronat numita uneori Henrietta Lakes, Helen Lane sau Helen Larson, a fost o femeie de culoare din America decedata in urma unei tumori canceroase cu evolutie rapida. Cazul ei ar fi putut parea “banal”, daca un medic nu ar fi constat cu uimire, ca nu toate celulele sale au murit odata cu decesul ei, pen­tru că o parte din ele trăiesc şi astăzi, Henrietta Lacks oferind med­i­cinei cel mai preţios dar: celulele sale nemu­ri­toare.

Medicul care a tratat-o a extras fără a-i cere acor­dul o parte din tumoare şi o parte din ţesu­tul sănă­tos şi le-a trimis doc­toru­lui George Otto Gey. Acesta a obser­vat că celulele Hen­ri­et­tei aveau o proprietate despre care se crezuse ca e cu neputinta până atunci: puteau fi ţinute în viaţă şi înmulţite la infinit. Pana la ea, celulele trăiau cel mult câteva zile, murind după câteva mul­ti­plicări.

Cercetă­torii petre­ceau mai mult timp încer­când să le ţină în viaţă decât cercetând asupra lor. Dar o parte din celulele ţesu­tu­lui Hen­ri­et­tei se pur­tau diferit. George Gey a izo­lat o celulă si a multiplicat-o, numind “pro­ducţia” HeLa, după iniţialele Hen­ri­et­tei Lacks, toto­dată protejându-i iden­ti­tatea. Pen­tru ca erau nemu­ri­toare, puteau fi folosite pen­tru numeroase experimente.

Şi-au dovedit curand util­i­tatea salvând mil­ioane de vieţi în anul 1952, când a izbuc­nit cea mai mare epi­demie de poliomielită. Datorită lor, un vac­cin a putut fi pro­dus în can­tităţi mari, iar de atunci numărul descoperir­ilor bazate pe celulele Hen­ri­et­tei a ajuns undeva la 11000, facand posibila o mai bună cunoaștere a tumorilor si virusilor, precum si clonarea sau obtinerea de gene pentru terapii avansate.

Între timp s-au dez­voltat şi alte linii de celule nemu­ri­toare, dar “HeLa” sunt stan­dar­dul în lab­o­ra­toarele din toata lumea.
Pen­tru că se înmulţesc încon­tinuu din 1951, acestea au ajuns la greu­tatea a 100 de Empire State Build­ings şi ar putea încon­jura Ecuatorul de trei ori. Celulele ei au fost trim­ise chiar şi in spatiu pen­tru a afla dacă ţesu­tul uman poate supravieţui în condiţii de grav­i­tatie zero. Este în cerc­etare si un medica­ment anti-cancer care se bazează pe descoperirea unei enz­ime din celulele HeLa, care le per­mite să funcţioneze in conditiile in care celulele nor­male ar fi murit.

Com­pani­ile far­ma­ceu­tice care îi com­er­cial­izează celulele au ven­i­turi imense de pe urma lor, dar nu au platit nici un cent urmaşilor ei. Ironic, cei mai mulţi din­tre ei nu au nici macar bani pen­tru a-şi face o asig­u­rare med­icală. Unul din­tre cei cinci copii ai Henriettei a trăit chiar o perioadă pe străzile din Bal­ti­more. Hen­ri­etta însăşi a fost tratată pen­tru can­cer într-un spi­tal pen­tru negri, iar la moartea sa familia nu a avut bani pen­tru a-i cumpara o pia­tra funer­ară, acesta fiind motivul pen­tru care nu se ştie exact unde este îngropată.

Jurnalista americana Rebecca Skloot, după ce a scris o carte despre viața Henriettei Lacks, a creat o fundație care ii poarta numele. Aceasta fundatie are ca scop de a-i ajuta financiar pe descendenții Henriettei, care trăiesc în sărăcie și nu au protecție socială, în timp ce celulele inaintasei lor au imbogatit industria farmaceutica si pe unii medici. Renumita producatoare americana de televiziune, Oprah Win­frey, a făcut echipă cu cei de la HBO şi va pro­duce, în viitorul apropiat, un film bazat pe acest subiect.

articol preluat de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com

cititi mai mult despre Henrietta Lacks si pe en.wikipedia.org

 

Bătălia de la Mărăști (11/24 iulie – 19 iulie/1 august 1917)

Bătălia de la Mărăști (11/24 iulie – 19 iulie/1 august 1917)

foto preluat de pe istorie-pe-scurt.ro
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; youtube.com

 

Bătălia de la Mărăști (11/24 iulie – 19 iulie/1 august 1917)

Bătălia de la Mărăști a fost una din principalele bătălii desfășurate pe teritoriul României în timpul Primului Război Mondial. S-a desfășurat între 11/24 iulie 1917 și 19 iulie/1 august 1917 și a fost o operațiune ofensivă a armatei române și armatei ruse cu scopul de a încercui și distruge Armata a 9-a Germană. Operațiunea a fost planificată a se desfășura în paralel cu operațiunea ofensivă de la Nămoloasa (20-25 iulie 1917) la care s-a renunțat între timp.

Bătălia de la Mărăşti  (11/24 iulie 1917 şi 19 iulie/1 august 1917) Parte a Primului Război Mondial - Obuzierul Krupp, calibrul 105 mm, model 1912 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia de la Mărăşti (11/24 iulie 1917 şi 19 iulie/1 august 1917) Parte a Primului Război Mondial – Obuzierul Krupp, calibrul 105 mm, model 1912 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Victoriea Armatei Române în vara anului 1917 face parte din seria marilor bătălii de la: Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz – în urma cărora trupele româno-ruse reuşesc să oprească ofensiva germano-austro-ungară ce urmărea scoaterea României din război şi pătrunderea în partea ucraineană a Rusiei.

Ofensiva română de la Mărăşti a fost pregătită strategic în lunile mai – iunie, cînd au avut loc întîlniri la nivel înalt între oficialităţile române şi ruse. După eşecurile din 1916, se încerca preluarea iniţiativei pe Frontul de Est printr-o dublă ofensivă: rusă în Bucovina şi românească în sudul Moldovei, în direcţia Brăilei.

Detaliile acţiunii erau cuprinse în „Ordinul de operaţie nr. 1638”, semnat de comandantul trupelor române, Alexandru Averescu. Obiectivul Armatei II, căreia se adresa ordinul, era străpungerea frontului în zona Nămoloasa, prin executarea unei ofensive energice pe valea Putnei.

Alexandru Averescu (n. 9 martie 1859, satul Babele, astăzi în Ucraina - d. 3 octombrie 1938, București) a fost mareșal al României, general de armată și comandantul Armatei Române în timpul Primului Război Mondial, fiind deseori creditat pentru puținele succese militare ale României. A fost, de asemenea, prim-ministru al României în trei cabinete separate (fiind și ministru interimar al afacerilor externe în perioada ianuarie-martie 1918). Averescu a fost autorul a 12 opere despre chestiuni militare (inclusiv un volum de memorii de pe prima linie a frontului), membru de onoare al Academiei Române și decorat cu Ordinul Mihai Viteazul - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Alexandru Averescu (n. 9 martie 1859, satul Babele, astăzi în Ucraina – d. 3 octombrie 1938, București) a fost mareșal al României, general de armată și comandantul Armatei Române în timpul Primului Război Mondial, fiind deseori creditat pentru puținele succese militare ale României. A fost, de asemenea, prim-ministru al României în trei cabinete separate (fiind și ministru interimar al afacerilor externe în perioada ianuarie-martie 1918). Averescu a fost autorul a 12 opere despre chestiuni militare (inclusiv un volum de memorii de pe prima linie a frontului), membru de onoare al Academiei Române și decorat cu Ordinul Mihai Viteazul - cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

Pentru aceasta Averescu a decis desfăşurarea unui atac general în întreaga fîşie pe care era desfăşurată Armata II, lungă de 37 km, între dealul Arşiţa Mocanului şi Răcoasa. Lovitura principală, inclusiv sectorul de rupere, cu o lărgime de 13 km, a fost stabilită la flancul stîng al dispozitivului, împărţit în două sectoare.

Totalul forţelor Armatei II se ridica la circa 50 000 de oameni, împărţiţi în 56 de batalioane şi 14 escadroane. Dotarea tehnică cuprindea, între altele, 228 de tunuri, 448 de mitraliere şi 21 de avioane. Pe timpul desfăşurării ofensivei, armata a fost sprijinită de Divizia 1 cavalerie, Brigada 2 călăraşi, Brigada de grăniceri, Batalionul 17 pioneri.

Trupele germane şi austro-ungare totalizau 21 de batalioane de infanterie şi 36 de escadroane de cavalerie, înzestrate cu 252 de mitraliere, 142 de tunuri şi sprijinite de un puternic sistem de lucrări genistice. Concomitent cu acţiunea marilor unităţi române a trecut la ofensivă, la flancul stîng al Armatei II, Corpul 8 şi Divizia 3 trăgători Turkestan, din Armata IV rusă, care aveau misiunea de a cuceri vîrful Momîia şi satul Ireşti.

Bătălia de la Mărăşti  (11/24 iulie 1917 şi 19 iulie/1 august 1917) Parte a Primului Război Mondial - Desfăşurarea acţiunilor militare - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia de la Mărăşti (11/24 iulie 1917 şi 19 iulie/1 august 1917) Parte a Primului Război Mondial – Desfăşurarea acţiunilor militare – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Prin ofensiva de la Mărăşti, frontul inamic a fost distrus pe o lăţime de 30 km şi o adîncime de 20 km, fiind eliberate 30 de localităţi. Pierderile proprii s-au ridicat la 1 466 de morţi (între care 37 ofiţeri), 3 052 de răniţi (73 de ofiţeri) şi 367 de dispăruţi, iar cele provocate inamicului au constat în cîteva mii de morţi, 2 793 de prizonieri (între care 23 de ofiţeri) şi un impresionant material de război (40 de tunuri, 30 de mortiere, 22 de mitraliere etc.).

Urmările victoriei de la Mărăşti au fost importante pe plan strategic, Armata IX germană, comandată de feldmareşalul August von Mackensen schimbînd direcţia de ofensivă, plănuită iniţial între Siret şi Prut, mai spre nord-vest, în zona Focşani-Mărăşeşti. Acest fapt a reprezentat un ajutor indirect pentru următoarele confruntări din zona de sud a Moldovei, la Mărăşeşti şi Oituz, deoarece gen. Mackensen nu a avut timp să-şi grupeze toate forţele armate pe noua direcţie de atac.

Victoria de la Mărăşti a fost o adevărată capodoperă de artă militară şi a probat calităţile de comandant ale lui Alexandru Averescu, care îşi nota în jurnalul său că „Poporul României moderne trebuie să-şi întipărească bine în suflet ziua de 11 iulie 1917, cînd în acea zi, pentru întîia dată, armata sa tînără, care-şi primise botezul de sînge numai cu 40 de ani înainte la Griviţa, înscrie în istoria sa prima victorie în adevăratul înţeles al cuvîntului, adică victorie ofensivă şi definitivă”.

 

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; youtube.com
cititi mai mult despre Bătălia de la Mărăști pe ro.wikipedia.org