Leonid Andreev (1871 – 1919)

Leonid Nikolaievici Andreev (n. 9 august 1871 – d. 12 septembrie 1919) a fost un dramaturg, nuvelist și fotograf rus, lider al mișcării expresioniste în literatura rusă, unul dintre cei mai de succes scriitori ruși dintre anii 1902 - 1914 - Autoportret autocrom, publicat în 1912 -  foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Leonid Andreev (Autoportret autocrom, publicat în 1912)

foto si articol preluate de pe ro.wikipedia.org

 

Leonid Andreev (1871 – 1919)


 

Leonid Nikolaievici Andreev (n. 21 august [9 august S.V.] 1871 – d. 12 septembrie 1919) a fost un dramaturg, nuvelist și fotograf rus, lider al mișcării expresioniste în literatura rusă, unul dintre cei mai de succes scriitori ruși dintre anii 1902 – 1914.

Leonid Nikolaievici Andreev (n. 9 august 1871 – d. 12 septembrie 1919) a fost un dramaturg, nuvelist și fotograf rus, lider al mișcării expresioniste în literatura rusă, unul dintre cei mai de succes scriitori ruși dintre anii 1902 - 1914 - (Autoportret autocrom, publicat în 1912) foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Leonid Andreev – (Autoportret autocrom, publicat în 1912) foto preluat de pe ro.wikipedia.org

S-a născut în provincia Oriol, Rusia.

Studiază inițial dreptul la care renunță, însă, pentru a urma o carieră literară.

Trece prin perioade de cruntă depresie în timpul studenției, fiind, de multe ori, aproape de sinucidere.

Întâlnirea cu Maxim Gorki este decisivă pentru Andreev; Gorki îl sprijină în cariera sa literară, mijlocind mediatizarea acestuia.

După acest moment, a fost unul dintre cei mai prolifici și de succes autori din Rusia.

Leonid Nikolaievici Andreev (n. 9 august 1871 – d. 12 septembrie 1919) a fost un dramaturg, nuvelist și fotograf rus, lider al mișcării expresioniste în literatura rusă, unul dintre cei mai de succes scriitori ruși dintre anii 1902 - 1914 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Leonid Andreev - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Prima sa colecție de povestiri apare în 1901 și se vinde foarte repede, într-un tiraj de 250.000 de exemplare.

În scurt timp, însă, își șochează publicul cu exentricitățile sale.

Idealist și rebel, Andreev își petrece ultimii ani din viață într-o mare penurie materială, în Finlanda, unde se retrăsese din cauza succesului Revoluției Bolșevice în Rusia.

Spre deosebire de prietenul său, Maxim Gorki, Andreev nu s-a putut împăca cu noul regim politic din ce se instituise.

Face publice în întreaga lume manifeste împotriva abuzurilor bolșevice din Rusia.

A fost căsătorit cu contesa Wielhorska, o nepoată a lui Taras Shevchenko.

Leonid Andreyev și a doua lui soție, Anna - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Leonid Andreyev și a doua lui soție, Anna – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Fiul lor a fost Daniil Andreev, poet și mistic creștin, autor al Roza Mira (rus.) – Roza lumii.

Nepoata lui Leonid Andreev, scriitoarea americană Olga Andrejew Carlisle, a publicat o culegere de povestiri scurte, Visions, în 1987.

Numele lui L. Andreev îl poartă una din insulele scufundate din Teritoriul Arctic Britanic.

 

Opera


 

Leonid Nikolaievici Andreev (n. 9 august 1871 – d. 12 septembrie 1919) a fost un dramaturg, nuvelist și fotograf rus, lider al mișcării expresioniste în literatura rusă, unul dintre cei mai de succes scriitori ruși dintre anii 1902 - 1914 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Leonid Andreev  – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

- Nălucile

- Jurnalul Satanei

- 1898: Bargamot și Garașka (“Bargamot i Garașka”)

- 1902: Orașul (“Gorod”)

- 1904: Râsul roșu (“Krasnîi smeh”)

- 1906: Viața omului (“Jizn’ celoveka”)

- 1908: Povestea celor șapte spânzurați (“Rasskaz o semi poveșnîh”)

- 1908: Împăratul foamete (“Țar Golod”)

- 1908: Zilele vieții noastre (“Dni nașei jizni”)

- 1910: Anatema

- 1910: Gaudeamus

- 1911: Sașka Jeguliov

- 1912: Profesorul Storițîn (“Profesor Storițîn”)

- 1912: Katerina Ivanovna

 

cititi despre Leonid Andreev si pe: en.wikipedia.orgwww.imdb.comrussiapedia.rt.com