Legea înființării Patriarhiei Române (1925)

foto si articol prelute de pe basilica.ro

 

Legea înființării Patriarhiei Române

Întrunit în ședința de lucru din 4 februarie 1925, Sfântul Sinod a luat hotărârea de înființare a Patriarhiei Ortodoxe Române.

Procesul începuse imediat după Marea Unire din 1918.

 

Istoric

La finalul anului 1924, Mitropolitul Pimen al Moldovei și Sucevei a redactat o propunere potrivit căreia Mitropolia Ungrovlahiei să fie ridicată la rangul de Patriarhie.

În acest mod, Mitropolitul Primat urma să poarte titlul de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Naționale Române.

Documentul a fost semnat de Mitropolitul Nectarie al Bucovinei, de Arhiepiscopul Gurie al Chişinăului şi de Episcopii Lucian al Romanului, Roman al Oradiei, Nicolae al Clujului şi Ilarie al Constanţei.

Propunerea a fost inclusă pe ordinea de zi a Sfântului Sinod în şedinţa din 4 februarie 1925, condusă de Arhiepiscopul Gurie al Chişinăului.

În timpul luărilor de cuvânt, Episcopul Vartolomeu Stănescu al Râmnicului a prezentat „Actul de înfiinţare al Patriarhatului românesc”.

La finalul întâlnirii sinodale a luat cuvântul Mitropolitul Primat Miron, care a adresat mulţumiri tuturor celor care au pregătit înfiinţarea Patriarhiei.

Tot atunci, înaltul ierarh a exprimat dezideratul înălțării unei Catedrale Naționale, proiect concretizat în mandatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.

La 12 februarie, înfiinţarea Patriarhiei Române a fost adusă în discuţia Senatului, iar la 17 februarie a fost dezbătută în Camera Deputaţilor.

Din însemnările Patriarhului Miron:

„La Senat a trecut cu aprobarea tuturor partidelor. La Cameră ceva solemn de tot. Zi rară – cum spun unii – că n-a mai fost la Cameră. Totul unanim. Toţi vorbesc pregătiţi. Ovaţii în picioare. Pe galerie unii plâng de însufleţire…”.

Legea înfiinţării Patriarhiei Române a fost promulgată apoi de Regele Ferdinand I, în data de 23 februarie 1925 și publicată în Monitorul Oficial din 25 februarie 1925.

 

Ce prevedea legea

Legea avea 5 articole și prevedea următoarele:

Art. 1 - Scaunul arhiepiscopal şi mitropolitan al Ungro-Vlahiei se ridică, ca primat al României, la rangul de Scaun patriarhal.

Art. 2 - Actualul arhiepiscop şi mitropolit al Ungro-Vlahiei, Înalt Prea Sfinţitul D. D. Dr. Miron Cristea, devine, în calitatea sa de Primat al României, Patriarh al Bisericii ortodoxe române.

Art. 3 - Patriarhul Bisericii ortodoxe române se va bucura de toate drepturile recunoscute de sf. canoane şi legile ţării. Un regulament special întocmit de sf. Sinod va determina mai de aproape aceste drepturi.

Art. 4 - Pe viitor, alegerea Patriarhului Bisericii ortodoxe române se va face de un colegiu electoral, compus din membrii adunării, care după legea de organizare a acestei Biserici, va alege pe arhiepiscopul şi mitropolitul Ungro-Vlahiei şi din membrii de religiune ortodoxă ai Corpurilor legiuitoare, un regulament special, întocmit de ministerul cultelor, de acord cu sf. Sinod şi aprobat de consiliul de miniştri, va determina modul după care se va săvârşi actul alegerii. Confirmarea alegerii o face, la propunerea sf. Sinod şi a guvernului, Majestatea Sa Regele, care va da apoi învestitura, potrivit datinilor ţării pentru capii Bisericii ortodoxe române.

Art. 5 - Nu vor putea fi aleşi în demnitatea de Patriarh al Bisericii ortodoxe române decât mitropoliţii şi episcopii în funcţiune ai acestei Biserici

În data de 12 martie 1925, Bisericile Ortodoxe surori au fost înştiinţate, printr-o scrisoare irenică, de cele împlinite.

În luna mai a anului 1925, această scrisoare irenică a fost trimisă Patriarhiei Constantinopolului prin Dragomir Demetrescu, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti.

Din cauza vicisitudinilor politice, Patriarhul Constantinopolului, Constantin VI (1924-1925), a fost nevoit să se retragă din scaun şi nu a mai putut convoca Sfântul Sinod pentru a răspunde acestei scrisori.

În luna iulie a anului 1925 a fost întronizat ca patriarh al Constantinopolului Vasile al III-lea (1925-1929), care, luând în considerare hotărârea Bisericii Ortodoxe Române, prin Tomosul cu nr. 1579 din 30 iulie 1925, a recunoscut ridicarea acesteia la rangul de Patriarhie.

Întronizarea ca prim Patriarh al României a Mitropolitului Miron Cristea a avut loc în data de 1 noiembrie a aceluiaşi an, 1925.

 

Celebrarea unui secol de la înființare

În 2025 se împlinesc 100 de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rang de patriarhie și, în acest sens, Camera Deputaților a votat o lege pentru declararea anului 2025 An Centenar al Patriarhiei Române.

De asemenea, Biserica Ortodoxă Română pregătește o serie de manifestări, printre care se numără sfințirea picturii Catedralei Naționale și proclamarea canonizării unor noi sfinți români care s-au remarcat în secolele 20 și 21 prin viața lor profund creștină și jertfelnică.

Printre aceștia se regăsesc Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, Părintele Arhimandrit Cleopa Ilie și Arhimandritul Gherasim Iscu.

Stadiul lucrărilor de la Catedrală avansează constant.

În prezent se pregătește montarea icoanei Mântuitorului Hristos – Pantocrator, ce va acoperi o suprafață de 150 de metri pătrați.