Francesco Maria Grimaldi (1618 – 1663) matematician și fizician italian

Francesco Maria Grimaldi (n. 2 aprilie 1618, Bologna, Statele Papale – d. 28 decembrie 1663, Bologna, Statele Papale) a fost un preot iezuit, matematician, fizician şi astronom italian, care a predat la colegiul iezuit de la Bologna - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Francesco Maria Grimaldi (1618 – 1663)

foto si articol preluate de pe ro.wikipedia.org

 

Francesco Maria Grimaldi (n. 2 aprilie 1618, Bologna, Statele Papale – d. 28 decembrie 1663, Bologna, Statele Papale) a fost un preot iezuit, matematician, fizician şi astronom italian, care a predat la colegiul iezuit de la Bologna.

 

În fizică

Între 1640 şi 1650, lucrând împreună cu preotul iezuit Giovanni Riccioli, a studiat căderea liberă a obiectelor, confirmând că lungimea căderii este proporţională cu pătratul timpului necesar. Grimaldi şi Riccioli au realizat, de asemenea, un calcul privind constanta gravitaţională pe baza oscilaţiilor unui pendul precis.

Observaţiile sale au constituit un progres remarcabil în evoluţia opticii. În 1665, Grimaldi menţionează în lucrarea Physico-mathesis de lumine, coloribus et iride un fenomen pe care l-a numit difracţie, sugerând astfel pentru prima dată că lumina nu se propagă neapărat în linie dreaptă, aceasta fiind capabilă să ocolească obstacolele, lucru inobservabil în cazul propagării prin reflexie sau refracţie. Mai mult, în urma unor experienţe, Grimaldi ajunge la concluzia că

„… uneori lumina transformă o suprafaţă deja luminată într-una mai întunecoasă.”

Fizicianul italian descoperise încă un fenomen, care va fi studiat de Thomas Young un secol şi jumătate mai târziu şi va fi numit interferenţă.

 

În astronomie

Grimaldi a construit şi folosit instrumente pentru a măsura munţii lunari, precum şi înălţimea norilor, şi a realizat o hartă precisă Lunii (selenografie). Harta respectivă a fost publicată de Riccioli şi acum împodobeşte intrarea Muzeului Naţional al Aerului şi Spaţiului (de la Institutul Smithsonian, Washington DC).

Din 1640 până în 1650 Grimaldi a fost asistentul lui Giovanni Riccioli şi a contribuit la lucrarea acestuia, Almagestum novum (1651), unul din primele tratate de selenografie, în care sunt consemnate observaţiile reliefului lunar. Această carte se află la originea nomenclaturii lunare, întrucât Grimaldi şi Riccioli au dat numele unor astronomi şi altor savanţi celebri, craterelor lunare şi altor forme de relief de pe Lună. Tot împreună cu Riccioli a încercat să calculeze meridianul terestru.

Craterul lunar Grimaldi este numit în cinstea lui.

 

articol preluat de pe ro.wikipedia.org
cititi despre Francesco Maria Grimaldi si pe en.wikipedia.org