Falun Gong reprezintă un sistem de credințe și practici

Morning Falun Dafa exercises, in Guangzhou

foto: en.wikipedia.org
articol: documentare.rightbe.com

Falun Gong (altă denumire Falun Dafa) reprezintă un sistem de credințe și practici fondat, în 1992, în China de către Li Hongzhi pornind de la sistemul filozofic Qigong. Spre deosebire de școlile Qigong, Falun Gong nu conține vreun ritual sau act de devoțiune, accentul fiind pus pe moralitate și nu pe natura teologică a preceptelor sale. Astfel, sunt promovate adevărul, bunătatea, toleranța. Mișcarea Falun Gong nu este considerată sectă, nu implică afilieri politice.

CC BY-SA 3.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=517181
Emblema Falun Gong

Reacția guvernului chinez

Guvernul chinez și-a manifestat intens ostilitatea față de această mișcare, susținând că ar contraveni normelor comunismului, alocând substanțiale resurse financiare și umane pentru reprimarea acesteia. Raportul Departamentului de Stat al SUA asupra Chinei precizează în 2005 că sunt aproximativ patru sute de centre de detenție care se ocupă de „reeducarea” a peste 100 000 de persoane, condamnate frecvent fără proces. Acțiunile de intimidare utilizate în aceste așa-zis centre de reeducare cuprind agresiuni fizice ca torturi, bătăi, imobilizare în poziții traumatizante și agresiuni psihice ca: umilirea celor aflați în detenție, obligarea la denunțarea propriei credințe etc. De asemenea, se pare că deținuții Falun Gong uciși de guvernul chinez sunt “materia primă” pentru expozițiile de cadavre plastifiate din întreaga lume.

articol preluat de pe: ro.wikipedia.org
cititi mai mult pe: en.wikipedia.org

Persecuția împotriva Falun Gong din China – O luptă între bine și rău

Introducere despre Falun Dafa

Falun Dafa, sau Falun Gong este o practică străveche a corpului, minții și spiritului, profund înrădăcinată în cultura tradițională chineză. Principiile care stau la baza acestei practici spirituale sunt: Adevăr – Compasiune – Toleranță. Practica include un set de cinci exerciții line.

Practica a fost făcută publică în luna mai 1992 în China, iar de atunci Falun Dafa s-a răspândit rapid, de la om la om, atât în China, cât și în străinătate. În prezent este practicată în peste 110 țări, de aproximativ 100 de milioane de oameni. Este complet gratuită, se practică în parcuri sau acasă, nu are liste de membri și nu se acceptă donații.

Falun Dafa a primit peste 1000 de premii și onoruri, inclusiv în China înainte de începerea persecuției, iar Maestrul școlii, domnul Li Hongzhi, a fost de cinci ori nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace, între anii 2000 – 2012, datorită aportului adus omenirii prin principiile și beneficiile şcolii.

O decizie cu consecințe grave

Deși de natură pașnică și apolitică, conducătorul PCC Jiang Zemin a perceput popularitatea și modul independent de gândire promovat de practică ca o posibilă amenințare la adresa puterii sale.

Principiile Falun Dafa sunt opuse filozofiei luptei și violenței promovate de partid, iar PCC se temea să nu piardă controlul asupra minții oamenilor.

Această traiectorie ascendentă a practicii s-a schimbat dramatic la 20 iulie 1999, când Jiang Zemin a lansat o campanie de eradicare a Falun Gong din China. Acesta era invidios și temător de ceva din afara controlului partidului care putea să inspire zeci de milioane de oameni, chiar dacă era pentru binele societății.

În lupta împotriva Falun Gong, Jiang Zemin a lansat un asalt împotriva societații în general, având în vedere că era un efort de a distruge o practică urmată de 1 din 12 cetațeni. Jiang avea nevoie de campanii de propagandă masive pentru a distruge reputația Falun Gong, precum și de noi lagăre de muncă forțată și centre de detenție improvizate ca să poată ține fluxul imens de deținuți. A fost creat ”Biroul 6-10”, un departament de poliție care își putea desfășura activitatea fără constrângeri legale, pentru a duce la realizare planul. Era necesar, de asemenea, și un aparat de cenzură a internetului pentru a opri oamenii să afle adevarul despre ceea ce se întamplă.

Din acel moment regimul comunist chinez a încercat să elimine Falun Gong prin cele mai brutale mijloace: spălarea creierului, tortură, abuzuri psihice și sexuale, recoltare forțată de organe și omor.

“Represiunea este motivată politic, iar marea majoritate a victimelor sunt oameni obișnuiți care doar își exercită pașnic drepturile lor fundamentale la libertatea de credință, de asociere și de exprimare”- Amnesty International, martie 2000

Vizionati filmul documentar “Un deceniu de curaj” (A decade of courage)

Filmul este sectionat in trei parti, durata totala 67 min

Reprimând virtutea, Recompensând viciile

În afara costurilor financiare și umane ale campaniei, PCC a lovit și în moralitatea societății chineze. În timp ce cuvintele Adevăr, Compasiune, Toleranţă au devenit taboo, a menține aceste valori a devenit periculos – practicant Falun Gong sau nu – în mijlocul acestei atmosfere nemiloase de minciuni, tortură și discriminare.

Oficialii care au participat activ în omorul și torturarea practicanților Falun Gong au fost promovați. Membrii ai familiei au fost obligați să se întoarcă unul împotriva celuilalt. Membrilor societății li s-au oferit recompense pentru a-și denunța vecinii practicanți. Între timp cei care refuzau să colaboreze sau erau împotriva campaniei au fost ei înşiși persecutați. Nici avocați și oficiali onești din cadrul Guvernului nu au fost scutiți de acest tratament.

”Campania de persecuție a Falun Gong a fost susținută de oficiali ai Guvernului și forțe ale poliției de la toate nivelurile și a cuprins toate segmentele societății și fiecare nivel al Guvernului din Republica Populară Chineză”- Congressional Resolution HRC 188

Sute de mii de oameni din toate categoriile sociale au fost trimiși în lagăre de muncă forțată pentru reeducare. Lagărele permit Partidului să trimită acolo pe oricine pentru un timp de până la trei ani, fără posibilitatea de audiere sau de apel. În 2007, un raport guvernamental american a concluzionat că cel puțin jumătate din deținuții din lagăre erau practicanți Falun Gong.

Amnesty International (raport 2010): ”Campania severă și sistematică purtată timp de 10 ani împotriva Falun Gong a continuat și s-a intensificat prin arestări brutale, procese nedrepte care conduc la lungi sentințe, dispariții forțate și decese în timpul detenției în urma torturilor și tratamentelor inumane”.

Peste 87.000 de cazuri de tortură gravă au fost documentate până în prezent de ONU.

“Raportorul Special continuă să fie alarmat de decesele din locurile de detenție în China. Rapoartele descriu scene oribile, în care deținuții, dintre care mulți sunt adepți ai mișcării Falun Gong, mor ca rezultat al relelor tratamente, neglijării sau îngrijiriilor medicale neadecvate. Cruzimea și brutalitatea acestor acte de tortură sfidează orice descriere”- Asma Jahangir, raportor special al ONU privind execuțiile extrajudiciare, decembrie 2003

Rezistență pașnică

“Falun Gong este un grup spiritual pașnic care nu a rănit pe nimeni. În mod tragic acesta este pentru regimul de la Beijing ce erau evreii pentru naziști – Un dușman intern” – Edward McMillan-Scott, vice-președinte al Parlamentului European

În ciuda eforturilor lui Jiang, Falun Gong nu a dispărut. Principiile pe care le expune și beneficiile pe care le oferă sunt prea atractive pentru a fi distruse, chiar și sub auspiciul brutalității neobosite a mașinăriei autorității de stat.

Mai mult decât atât, practicanții de pretutindeni, au răspuns cu o apărare nonviolentă a demnității umane în China, asumându-și rolul de a încuraja oamenii să vadă printre minciunile și brutalitatea partidului comunist.

”Nici unul din zecile de mii de practicanți Falun Gong aflați în stare de detenție, arestați sau condamnați nu sunt în conexiune cu vreo acțiune violentă sau vreo amenințare de violență. În schimb, ”crima” lor este credința în Falun Gong”.- Human Rights Watch, ianuarie 2002

La sfârșitul anului 2009 Jiang Zemin și alții oficiali chinezi au fost puși sub acuzare pentru genocid și crime împotriva umanității de tribunale din Spania și Argentina, iar în alte 17 țări au fost înaintate peste 50 de plângeri penale împotriva lor pentru aceleași acuzații.

Recoltarea forțată de organe

Utilizarea organelor de la prizonierii executaţi (despre care China a afirmat că şi-au oferit ”voluntar” organele), este cu mult diferită de acuzaţiile conform cărora China foloseşte disidenţii politici – în principal practicanţii Falun Gong – ca sursă pentru transplantul de organe.

Investigații independente

David Matas, un renumit avocat al drepturilor omului, şi David Kilgour, fost parlamentar canadian şi secretar de stat pentru zona Asia–Pacific al Guvernului canadian, au condus investigaţii independente pe tema transplanturilor de organe, fapt pentru care au fost nominalizați la premiul Nobel pentru Pace.

Cercetarea unui număr masiv de dovezi, i-a condus la concluzia că: “Au avut loc şi continuă să aibă loc şi astăzi recoltări de organe pe scară largă de la practicanţi Falun Gong, fără consimţământul acestora”. Aceștia au denumit prelevarea de organe din China “o formă fără precedent a răului pe această planetă”.

În raportul lor au arătat că dintr-un număr de 60.000 de transplanturi de organe în China, între ani 2000 şi 2005, 18.500 au fost din surse identificabile (de exemplu, prizonierii executaţi), rămânând 41.500 din surse inexplicabile. Aceasta implică faptul că organele au provenit de la disidenţii Falun Gong. (OrganHarvestInvestigation.net)

Profesorul Arthur Caplan, șeful Departamentului de Bioetică de la Centrul Medical Langone al Universităţii din New York, a revizuit toate dovezile din perspectiva unui profesionist medical şi a ajuns la aceeaşi concluzie, anume că există un sistem de stat care “ucide la comandă”.

Aceasta înseamnă că închisorile şi lagărele de muncă din China, în colaborare cu spitalele afiliate armatei chineze şi poliţiei, aleg din sute de mii de prizoneri, donatori de organe pentru clienţii lor (mulţi de peste hotare), ceea ce înseamnă că îi ucid pe aceia ale căror organe au fost identificate că se potrivesc.

Transplanturile reprezintă o afacere mare. În China, o inimă costă până la 160.000 de dolari, rinichii 60.000 de dolari, iar un ficat 30.000 de dolari. În timpul ce în Canada, de exemplu, durata de aşteptare pentru un transplant de rinichi este de până la trei ani, în China aşteptarea este de una sau două săptămâni.

În 1999 existau 22 de centre de transplant de ficat în China – şase ani mai târziu erau 500, iar numărul centrelor de transplant de rinichi s-a triplat, ajungând la 360 în această perioadă.

Martiri din trecut si din prezent

O paralela intre persecutia Falun Dafa din prezent si persecutia crestinilor din secolele 2 si 3. Martirii crestini sunt binecunoscuti pentru verticalitatea, credinta si spiritul de non-violenta de care dadeau dovada cand se confruntau cu persecutorii lor. Acelasi lucru se observa si la practicantii Falun Dafa care sufera azi persecutia din China.

Maestrul Li Hongzhi spunea : “…altii poate ca ne trateaza rau, dar noi nu ii tratam rau pe ceilalti si nici nu consideram oamenii drept inamici ai nostri.” Principiile de Adevar-Bunatate-Toleranta sunt aplicate de practicanti chiar si fata de cei ce ii persecuta si ii bat si ii tortureaza.