Articole

Falun Gong

/0 Comentarii/în /de /7.628 vizite

Morning Falun Dafa exercises, in Guangzhou

foto: en.wikipedia.org
articol: documentare.rightbe.com

 

Falun Gong (altă denumire Falun Dafa) reprezintă un sistem de credințe și practici fondat, în 1992, în China de către Li Hongzhi pornind de la sistemul filozofic Qigong. Spre deosebire de școlile Qigong, Falun Gong nu conține vreun ritual sau act de devoțiune, accentul fiind pus pe moralitate și nu pe natura teologică a preceptelor sale. Astfel, sunt promovate adevărul, bunătatea, toleranța. Mișcarea Falun Gong nu este considerată sectă, nu implică afilieri politice.

Falun Gong Logo.svg
CC BY-SA 3.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=517181
Emblema Falun Gong

 

Reacția guvernului chinez

Guvernul chinez și-a manifestat intens ostilitatea față de această mișcare, susținând că ar contraveni normelor comunismului, alocând substanțiale resurse financiare și umane pentru reprimarea acesteia. Raportul Departamentului de Stat al SUA asupra Chinei precizează în 2005 că sunt aproximativ patru sute de centre de detenție care se ocupă de „reeducarea” a peste 100 000 de persoane, condamnate frecvent fără proces. Acțiunile de intimidare utilizate în aceste așa-zis centre de reeducare cuprind agresiuni fizice ca torturi, bătăi, imobilizare în poziții traumatizante și agresiuni psihice ca: umilirea celor aflați în detenție, obligarea la denunțarea propriei credințe etc. De asemenea, se pare că deținuții Falun Gong uciși de guvernul chinez sunt “materia primă” pentru expozițiile de cadavre plastifiate din întreaga lume.

articol preluat de pe: ro.wikipedia.org
cititi mai mult pe: en.wikipedia.org

Persecuția împotriva Falun Gong din China – O luptă între bine și rău

 

Introducere despre Falun Dafa

Falun Dafa, sau Falun Gong este o practică străveche a corpului, minții și spiritului, profund înrădăcinată în cultura tradițională chineză. Principiile care stau la baza acestei practici spirituale sunt: Adevăr – Compasiune – Toleranță.  Practica include un set de cinci exerciții line.

Practica a fost făcută publică în luna mai 1992 în China, iar de atunci Falun Dafa s-a răspândit rapid, de la om la om, atât în China, cât și în străinătate. În prezent este practicată în peste 110 țări, de aproximativ 100 de milioane de oameni. Este complet gratuită, se practică în parcuri sau acasă, nu are liste de membri și nu se acceptă donații.

Falun Dafa a primit peste 1000 de premii și onoruri, inclusiv în China înainte de începerea persecuției, iar Maestrul școlii, domnul Li Hongzhi, a fost de cinci ori nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace, între anii 2000 – 2012, datorită aportului adus omenirii prin principiile și beneficiile şcolii.

 

O decizie cu consecințe grave

Deși de natură pașnică și apolitică, conducătorul PCC Jiang Zemin a perceput popularitatea și modul independent de gândire promovat de practică ca o posibilă amenințare la adresa puterii sale.

Principiile Falun Dafa sunt opuse filozofiei luptei și violenței promovate de partid, iar PCC se temea să nu piardă controlul asupra minții oamenilor.

Această traiectorie ascendentă a practicii s-a schimbat dramatic la 20 iulie 1999, când Jiang Zemin a lansat o campanie de eradicare a Falun Gong din China. Acesta era invidios și temător de ceva din afara controlului partidului care putea să inspire zeci de milioane de oameni, chiar dacă era pentru binele societății.

În lupta împotriva Falun Gong, Jiang Zemin a lansat un asalt împotriva societații în general, având în vedere că era un efort de a distruge o practică urmată de 1 din 12 cetațeni. Jiang avea nevoie de campanii de propagandă masive pentru a distruge reputația Falun Gong, precum și de noi lagăre de muncă forțată și centre de detenție improvizate ca să poată ține fluxul imens de deținuți. A fost creat ”Biroul 6-10”, un departament de poliție care își putea desfășura activitatea fără constrângeri legale, pentru a duce la realizare planul. Era necesar, de asemenea, și un aparat de cenzură a internetului pentru a opri oamenii să afle adevarul despre ceea ce se întamplă.

Din acel moment regimul comunist chinez a încercat să elimine Falun Gong prin cele mai brutale mijloace: spălarea creierului, tortură, abuzuri psihice și sexuale, recoltare forțată de organe și omor.

“Represiunea este motivată politic, iar marea majoritate a victimelor sunt oameni obișnuiți care doar își exercită pașnic drepturile lor fundamentale la libertatea de credință, de asociere și de exprimare”- Amnesty International, martie 2000

 

Vizionati filmul documentar “Un deceniu de curaj” (A decade of courage)

Filmul este sectionat in trei parti, durata totala 67 min

 

Reprimând virtutea, Recompensând viciile

În afara costurilor financiare și umane ale campaniei, PCC a lovit și în moralitatea societății chineze. În timp ce cuvintele Adevăr, Compasiune, Toleranţă au devenit taboo, a menține aceste valori a devenit periculos – practicant Falun Gong sau nu – în mijlocul acestei atmosfere nemiloase de minciuni, tortură și discriminare.

Oficialii care au participat activ în omorul și torturarea practicanților Falun Gong au fost promovați. Membrii ai familiei au fost obligați să se întoarcă unul împotriva celuilalt. Membrilor societății li s-au oferit recompense pentru a-și denunța vecinii practicanți. Între timp cei care refuzau să colaboreze sau erau împotriva campaniei au fost ei înşiși persecutați. Nici avocați și oficiali onești din cadrul Guvernului nu au fost scutiți de acest tratament.

”Campania de persecuție a Falun Gong a fost susținută de oficiali ai Guvernului și forțe ale poliției de la toate nivelurile și a cuprins toate segmentele societății și fiecare nivel al Guvernului din Republica Populară Chineză”- Congressional Resolution HRC 188

Sute de mii de oameni din toate categoriile sociale au fost trimiși în lagăre de muncă forțată pentru reeducare. Lagărele permit Partidului să trimită acolo pe oricine pentru un timp de până la trei ani, fără posibilitatea de audiere sau de apel. În 2007, un raport guvernamental american a concluzionat că cel puțin jumătate din deținuții din lagăre erau practicanți Falun Gong.

Amnesty International (raport 2010): ”Campania severă și sistematică purtată timp de 10 ani împotriva Falun Gong a continuat și s-a intensificat prin arestări brutale, procese nedrepte care conduc la lungi sentințe, dispariții forțate și decese în timpul detenției în urma torturilor și tratamentelor inumane”.

Peste 87.000 de cazuri de tortură gravă au fost documentate până în prezent de ONU.

“Raportorul Special continuă să fie alarmat de decesele din locurile de detenție în China. Rapoartele descriu scene oribile, în care deținuții, dintre care mulți sunt adepți ai mișcării Falun Gong, mor ca rezultat al relelor tratamente, neglijării sau îngrijiriilor medicale neadecvate. Cruzimea și brutalitatea acestor acte de tortură sfidează orice descriere”- Asma Jahangir, raportor special al ONU privind execuțiile extrajudiciare, decembrie 2003

 

Rezistență pașnică

“Falun Gong este un grup spiritual pașnic care nu a rănit pe nimeni. În mod tragic acesta este pentru regimul de la Beijing ce erau evreii pentru naziști – Un dușman intern” – Edward McMillan-Scott, vice-președinte al Parlamentului European

În ciuda eforturilor lui Jiang, Falun Gong nu a dispărut. Principiile pe care le expune și beneficiile pe care le oferă sunt prea atractive pentru a fi distruse, chiar și sub auspiciul brutalității neobosite a mașinăriei autorității de stat.

Mai mult decât atât, practicanții de pretutindeni, au răspuns cu o apărare nonviolentă a demnității umane în China, asumându-și rolul de a încuraja oamenii să vadă printre minciunile și brutalitatea partidului comunist.

”Nici unul din zecile de mii de practicanți Falun Gong aflați în stare de detenție, arestați sau condamnați nu sunt în conexiune cu vreo acțiune violentă sau vreo amenințare de violență. În schimb, ”crima” lor este credința în Falun Gong”.- Human Rights Watch, ianuarie 2002

La sfârșitul anului 2009 Jiang Zemin și alții oficiali chinezi au fost puși sub acuzare pentru genocid și crime împotriva umanității de tribunale din Spania și Argentina, iar în alte 17 țări au fost înaintate peste 50 de plângeri penale împotriva lor pentru aceleași acuzații.

 

Recoltarea forțată de organe  

Utilizarea organelor de la prizonierii executaţi (despre care China a afirmat că şi-au oferit ”voluntar” organele), este cu mult diferită de acuzaţiile conform cărora China foloseşte disidenţii politici – în principal practicanţii Falun Gong – ca sursă pentru transplantul de organe.

 

Investigații independente

David Matas, un renumit avocat al drepturilor omului, şi David Kilgour, fost parlamentar canadian şi secretar de stat pentru zona Asia–Pacific al Guvernului canadian, au condus investigaţii independente pe tema transplanturilor de organe, fapt pentru care au fost nominalizați la premiul Nobel pentru Pace.

Cercetarea unui număr masiv de dovezi, i-a condus la concluzia că: “Au avut loc şi continuă să aibă loc şi astăzi recoltări de organe pe scară largă de la practicanţi Falun Gong, fără consimţământul acestora”.  Aceștia au denumit prelevarea de organe din China “o formă fără precedent a răului pe această planetă”.

În raportul lor au arătat că dintr-un număr de 60.000 de transplanturi de organe în China, între ani 2000 şi 2005, 18.500 au fost din surse identificabile (de exemplu, prizonierii executaţi), rămânând 41.500 din surse inexplicabile. Aceasta implică faptul că organele au provenit de la disidenţii Falun Gong. (OrganHarvestInvestigation.net)

Profesorul Arthur Caplan, șeful Departamentului de Bioetică de la Centrul Medical Langone al Universităţii din New York, a revizuit toate dovezile din perspectiva unui profesionist medical şi a ajuns la aceeaşi concluzie, anume că există un sistem de stat care “ucide la comandă”.

Aceasta înseamnă că închisorile şi lagărele de muncă din China, în colaborare cu spitalele afiliate armatei chineze şi poliţiei, aleg din sute de mii de prizoneri, donatori de organe pentru clienţii lor (mulţi de peste hotare), ceea ce înseamnă că îi ucid pe aceia ale căror organe au fost identificate că se potrivesc.

Transplanturile reprezintă o afacere mare. În China, o inimă costă până la 160.000 de dolari, rinichii 60.000 de dolari, iar un ficat 30.000 de dolari. În timpul ce în Canada, de exemplu, durata de aşteptare pentru un transplant de rinichi este de până la trei ani, în China aşteptarea este de una sau două săptămâni.

În 1999 existau 22 de centre de transplant de ficat în China – şase ani mai târziu erau 500, iar numărul centrelor de transplant de rinichi s-a triplat, ajungând la 360 în această perioadă.

 

Martiri din trecut si din prezent

O paralela intre persecutia Falun Dafa din prezent si persecutia crestinilor din secolele 2 si 3. Martirii crestini sunt binecunoscuti pentru verticalitatea, credinta si spiritul de non-violenta de care dadeau dovada cand se confruntau cu persecutorii lor. Acelasi lucru se observa si la practicantii Falun Dafa care sufera azi persecutia din China.

Maestrul Li Hongzhi spunea : “…altii poate ca ne trateaza rau, dar noi nu ii tratam rau pe ceilalti si nici nu consideram oamenii drept inamici ai nostri.” Principiile de Adevar-Bunatate-Toleranta sunt aplicate de practicanti chiar si fata de cei ce ii persecuta si ii bat si ii tortureaza.

Siteuri:

Petitie: Petiţie pentru oprirea persecuţiei împotriva practicanţilor Falun Gong în China

Web: Opriţi persecuţia Falun Gong în China

Ştiri: ClearHarmony – în limba Română

Despre Falun Dafa:

Site: Ro.FalunDafa.org

articol preluat de pe: documentare.rightbe.com

Protest la Ambasada Chinei: “Partidul Comunist recoltează organe pe viu de la practicanţi Falun Gong”

/0 Comentarii/în /de /2.282 vizite

foto – Protest paşnic al practicanţilor Falun Gong la Ambasada Chinei, 10 mai 2015 (Epoch Times Romania)
articol – Loredana Diacu – Epoch Times Romania

Practicanţii Falun Gong din România au organizat duminică, 10 mai, un protest paşnic în faţa ambasadei Chinei, protest ce prefigurează aniversarea a 23 de ani de când practica a început să fie predată public.

În ciuda ploii abundente, practicanţii i-au comemorat, în linişte, pe colegii lor din China ucişi în timpul persecuţiei declanşate acum 16 ani, de Partidul Comunist Chinez împotriva Falun Gong, mişcare spirituală devenită prea populară pentru a fi pe placul regimului.

“Falun Gong, cunoscută şi ca Falun Dafa este o şcoală de qigong, o cale de autoperfecţionare. Ea constă în două părţi, una de exerciţii fizice, care ajută la menţinerea sănătăţii, a condiţiei fizice, iar a doua la obţinerea unei stări de linişte interioară. Exerciţiile sunt foarte simple şi pot fi făcute la orice vârstă. Totodată, practica are şi o parte de perfecţionare morală. La baza şcolii stau trei principii, care sunt adevăr, compasiune, toleranţă. Cel care practică exerciţiile are şi această dorinţă de a se perfecţiona, urmând aceste principii în viaţa de zi cu zi”, a explicat pentru Epoch Times o practicantă Falun Gong.

Considerată una dintre cele mai performante şcoli de qigong şi apreciată inclusiv de către autorităţi, mişcarea a intrat însă rapid în dizgraţia Partidului Comunist din cauza popularităţii sale, a relatat protestatara:

“Deoarece practica era foarte bună, aducea rapid beneficii şi era predată gratuit, s-a răspândit foarte rapid, ajungându-se la în jur de 70-100 de milioane de practicanţi în întreaga China. După cum ştim, la conducerea Chinei se află Partidul Comunist care s-a simţit ameninţat în acel moment de numărul mare de persoane care practicau Falun Gong. PCC şi-a simţit ameninţată poziţia pentru că se pare că erau mai multe personae care practicau Falun Gong decât membri activi ai Partidului Comunist. Şi atunci s-a decis scoaterea în afara legii a acestei practici iar toţi cei care practicau au început să fie persecutaţi masiv. Oamenii nu făceau politică, doar practicau nişte exerciţii şi încercau să fie oameni mai buni”.

Popularitatea mişcării spirituale a determinat Partidul să interzică brusc orice referire la Falun Gong şi chiar transmiterea de informaţii despre aceasta, pornind împotriva aderenţilor cea mai dură campanie de persecuţie din istoria modernă a Chinei.

O investigaţie Epoch Times a dezvăluit la începutul anilor 2000 că, pentru a servi unui dublu scop, de a eradica mişcarea Falun Gong dar şi de a se îmbogăţi de pe urma genocidului, regimul comunist a organizat o industrie macabră de recoltare de organe, pe viu, cu forţa, de la aderenţi închişi în lagăre de muncă.

Aşa cum au demonstrat-o ulterior o serie de investigaţii internaţionale, din 1999 până în prezent, conform mai multor rapoarte şi anchete independente, zeci de mii de aderenţi au fost ucişi pe mesele de operaţie, organele lor fiind vândute de statul chinez pe piaţa neagră de organe a Chinei.

“Din păcate, această persecuţie a “evoluat” în ultimii ani într-o afacere pentru guvernul chinez care şi-a dat seama că aceşti oameni care erau ţinuţi în lagăre şi închisori sunt foarte sănătoşi datorită practicii şi şi-au dat seama că îi pot folosi ca pe o bancă de organe vie. Ştiţi că guvernul chinez recunoaşte că se recoltează organe de la deţinuţii condamnaţi la moarte, ei susţinând că aceştia sunt criminali de drept comun, însă mai multe rapoarte care s-au făcut în ultimii ani, cel mai cunoscut ar fi raportul Kilgour-Matas – cu date concrete, cu cifre, a dezvăluit faptul că foarte multe organe sunt obţinute de la deţinuţi de conştiinţă, în mod special de la practicanţii Falun Gong.

Mai exact, acestor deţinuţi li se fac analize, aceste date sunt ţinute probabil într-o bază de date iar când un doritor care plăteşte sume exorbitante de bani solicită un organ pentru transplant nu este de mirare că în una, maxim două săptămâni de la solicitare este găsit un organ compatibil. În acest mod, practicantul Falun Gong, al cărui organ este compatibil cu doritorul, dispare pur şi simplu din închisoare sau din lagăr, şi este eviscerat, i se scot organele care sunt transplantate către cumpărător. Mai mult, s-a descoperit că se oferă şi garanţie, adică dacă organul nu este respins de corp, pacientul poate primi un alt organ în aceiaşi bani pentru că deţinuţii sunt foarte mulţi”, a explicat practicanta motivul protestului lor.

După încheierea protestului de la Ambasada Chinei, practicanţii Falun Gong au organizat un eveniment de informare la intrarea în Parcul Herăstrău. În cadrul acestuia, au fost demostrate exerciţiile practicii iar trecătorii au fost fost invitaţi să semneze petiţia pentru oprirea perecuţiei împotriva Falun Gong.

vedeti inregistrare video http://www.epochtimes-romania.com/news/protest-la-ambasada-chinei-partidul-comunist-recolteaza-organe-pe-viu-de-la-practicanti-falun-gong-video—233277

articol preluat de pe http://www.epochtimes-romania.com/

16 ani de crime în serie, comemorate în lumea civilizată. Cum se schimbă Istoria

/0 Comentarii/în /de /1.602 vizite

articol – Adrian Sturdza – epochtimes-romania.com

Data de 25 aprilie are o semnificaţie aparte pentru milioane de practicanţi Falun Gong din întreaga lume. Cu 16 ani în urmă, peste 10.000 dintre ei se strângeau la Zhongnanhai, sediul central al Guvernului de la Beijing, într-un apel paşnic care avea să fie folosit de regimul comunist ca pretext pentru a declanşa un val de teroare fără precedent.

Imaginile capturate în 1999 de cameramanii ABC arătau un grup îngrijit de chinezi, stând ordonat în picioare pe trotuar de-a lungul a doi kilometri în apropierea sediului central al Partidului Comunist, infamul Zhongnanhai. Neobişnuitul protest tăcut făcea apel la guvernul central al Chinei pentru eliberarea unor oameni arestaţi cu două săptămâni înainte în oraşul Tianjin, dintr-un elan abuziv al temutei Securităţi a Statului.

Adunarea de la Zhongnanhai, cea mai mare manifestaţie populară din China de după masacrul din Piaţa Tiananmen, a înfuriat liderii comunişti ai Chinei, stârnind o persecuţie naţională împotriva unor oameni care practicau un set de exerciţii line.

Ce a declanşat reacţia

Cu două săptămâni înainte, publicaţia Compendiu de Ştiinţă şi Tehnologie pentru Tineret publicase un articol defăimător la adresa mişcării spirituale extrem de populare, sub semnătura cumnatului ministrului Securităţii Publice, devenit ulterior vârful de lance în campania anti-Falun Gong, potrivit Clearharmony.net

Suntem din ce în ce mai aproape de împlinirea unei prevestiri de altfel celebre în China – şi anume că Dinastia Roşie va fi învinsă de un grup spiritual necunoscut.

Ca răspuns, un număr de practicanţi Falun Gong au făcut apel la sediul publicaţiei respective, cerând conducerii redacţiei să publice o dezminţire sau un drept la replică. Revista, aflată în Tianjin, a refuzat şi a chemat poliţia. 45 de practicanţi au fost bătuţi şi reţinuţi ca urmare a intervenţiei Securităţii.

Aderenţii locali au făcut apel la Guvernul Municipal Tianjin, care i-a redirecţionat către Biroul Central pentru Apeluri din Beijing, un fel de Parchet general al Chinei. Când protestatarii s-au strâns în faţa complexului Zhongnanhai în dimineaţa zilei de 25 aprilie 1999, erau deja aşteptaţi de un număr impresionat de forţe de ordine.

Gestul era uluitor pentru o Chină în care nimeni nu mai îndrăznea să ridice vocea după masacrul din iunie 1989.

După 24 de ore de negocieri între demonstranţi şi oficialii de la Beijing, cinci reprezentanţi ai grupului au fost invitaţi să vorbească cu premierul Zhu Rongji, care a tratat extrem de corect situaţia, emiţând imediat un ordin de eliberare a practicanţilor Falun Gong arestaţi în Tianjin. Mulţimea s-a dispersat în linişte în scurt timp, făcând inclusiv curăţenie la locul de protest.

Persecuţie declanşată de invidie

Din nefecirire, comportamentul ireproşabil al premierului a declanşat un val de moarte pe întinsul Chinei. În 1999 China era ţinta preferată a investiţiilor occidentale. Soluţia extrem de corectă a conflictului găsită de premierul Zhu Rongji a intrat în vizorul presei occidentale, care a lăudat zile în şir deschiderea Chinei şi noul val de “democraţie” care se părea că va inunda China odată cu banii Occidentului. “Prima demonstraţie după Tiananmen rezolvată paşnic” era titlul preferat al ziarelor occdentale. Răsfăţatul presei devenise tânărul şi capabilul premier chinez.

Toate acestea, însă, au atras invidia vechii gărzi comuniste, atât împotriva aripii reformatoare a Partidului, cât şi a celor care provocau prin protestul lor supremaţia Partidului – practicanţii Falun Gong. Într-un acces de furie şi de invidie reprezentantul celui mai reacţionar grup din Partid, aşa-numita Bandă din Shanghai, Jiang Zemin, preşedintele chinez al momentului, a organizat o şedinţă a Comitetului Biroului Politic în care a ordonat eradicarea mişcării spirituale Falun Gong, organizând şi căderea din graţie a premierului Zhu Rongji.

Represiunea, organizată de aceiaşi oameni care regizaseră masacrul din Piaţa Tiananmen din 1989, îşi propunea ştergerea din istorie a mişcării spirituale Falun Gong în numai trei luni.

În ciuda furiei lui Jiang Zemin, membrii Biroului Politic nu vedeau rostul unei noi campanii de teroare conduse de Partid, la numai 10 ani de la masacrul din iunie 1989. În plus, popularitatea Falun Gong era mare – în numai 6 ani existau zeci de milioane de chinezi care îmbăţişau codul moral cu accent pe corectitudine promovat de Falun Gong, o practică de altfel extrem de populară în armată, aparatul de stat şi straturile superioare ale societăţii. Falun Gong, ce cuprinde un set de exerciţii line, meditative, propune un cod moral bazat pe principiul Adevăr-Compasiune-Toleranţă.

Cu toată opoziţia membrilor Biroului Politic, Jiang Zemin s-a arătat neinduplecat. În iulie 1999 a decretat scoaterea în afara legii a mişcării Falun Gong. Au urmat detenţii în masă (zeci de milioane de persoane), sesiuni dure de “reeducare”, torturi, internări în lagărele de muncă forţată.

Datorită faptului că persoanele care practicau Falun Gong nu erau organizate în niciun fel, Securităţii Statului i-a fost foarte greu să-i aresteze pe cei care practicau exerciţiile. Singura metodă care a părut să dea rezultate a fost anchetarea celor cunoscuţi, pentru a afla numele celorlalţi. Cum oamenii nu cooperau cu anchetatorii Securităţii, totul a sfârşit prin toturarea celor arestaţi pentru a “stoarce” informaţii care să ducă la noi arestări. Ca urmare, în scurt timp au apărut mii de cadavre. Pentru a acoperi crimele comise în puşcării, autorităţile au început să afirme ca aderenţii Falun Gong se sinucid în puşcării, au pornit o campanie de demonizare a celor care practicau Falun Gong, de unde până atunci aceştia erau daţi ca exemple morale.

Jaf de organe pe viu. Fermele de oameni ale Partidului

Chiar mai macabru, miile de morţi survenite de pe urma torturilor au generat o nouă industrie secretă – jaful organizat de organe de la prizonieri vii. Din motive culturale în China numărul de donori de organe pentru transplant este extrem de mic. Zecile de mii de oameni omorâţi în închisori păreau să vină ca o mănuşă. Dacă la început au folosit organele celor pe care tocmai îi omorâseră prin tortură, în scurt timp autorităţile închisorilor au organizat cu ajutorul spitalelor militare adevărate bănci vii de organe. Prizonierii politici sunt ţinuţi în lagăre afiliate unor spitale militare, cu analizele făcute la zi, asteptând ziua în care un doritor de organe să apară pe imensa piaţă neagră de organe a Chinei. Pentru ca acesta să primească râvnitul organ, un prizonier este sacrificat. Mai multe amănunte aici.

Primii anchetatori independenţi care au documentat aceste atrocităţi au fost avocatul canadian de drepturile omului David Matas şi fostul secretar de stat canadian – David Kilgour. Rezultatele investigaţiei lor, care relevă că între 40.000 – 65.000 de practicanţii Falun Gong au fost ucişi pentru organe, au fost publicate în cartea“Recoltarea Sângeroasă”

Aceste cifre sunt confirmate şi de cartea “Carnagiul: uciderea în masă, recoltarea de organe, şi soluţia secretă a Chinei pentru problema disidenţilor săi”, publicată în 2014 de jurnalistul american de investigaţie Ethan Gutmann.

Sfârşitul tot mai aproape

Toate aceste grozăvii se întâmplă şi acum, iar faptul că presa nu a scris despre acest subiect decât în mod episodic este o mărturie a puterii influenţei Chinei.

Totuşi, după sute de mii de crime şi 16 ani de încercări eşuate de a şterge din istorie o mişcare spirituală paşnică, noua conducere a Partidului Comunist Chinez pare că a înţeles că nu va reuşi niciodată să ducă la capăt ce şi-a propus.

Regimul ateist nu a putut învinge practica spirituală Falun Gong – toată povestea marcând, de fapt, primul caz în istorie când un Partid Comunist, având la îndemână un aparat de Securitate de zeci de milioane de oameni, eşuează să distrugă prin teroare o masă identificabilă de oameni care se opun paşnic, numai prin curaj şi tărie morală.

O persecuţie de scară naţională care a măturat China atât de mult timp este greu de oprit dintr-o dată – Partidul va trebui să explice lumii cum de şi-a putut măcelări propriii supuşi, cum de a organizat orori de genul jafului de organe pe viu.

Pentru a păstra controlul, liderul comunist Xi Jinping încearcă acum arestarea şi condamnarea celor care au început totul. O face însă pe motive de corupţie, pentru a păstra imaginea Partidului. În ultimii ani lideri de neatins precum Bo Xilai – un magnat al regiunii Chongging – sau Zhou Yongkang – fostul ţar al Securităţii Statului – au ajuns după gratii sau condamnaţi pe motive de corupţie. Vor urma şi alţii – laţul se strânge acum în jurul celui care a pornit maşina de omorât a Partidului – temutul Jiang Zemin.

Din cauza implicării masive a întregului aparat de stat în persecuţie, probabil că Partidului Comunist îi va fi foarte greu să se menţină la putere atunci când crimele sunt complet date în vileag.

Suntem din ce în ce mai aproape de împlinirea unei prevestiri de altfel celebre în China – şi anume că Dinastia Roşie va fi învinsă de un grup spiritual necunoscut. Din alt punct de vedere suntem tot mai aproape de momentul în care va fi din nou validată credinţa chineză că totul este guvernat de Tao – “Lege” sau “Cale”, şi că dictatorii – fie ei Irod, cel care a ordonat uciderea pruncilor pentru a opri venirea lui Isus, sau Partidul Comunist Chinez, care a eradicat toate mişcările sprituale din China pentru a face ca profeţia care-i vestea pieirea să nu se împlinească – nu pot schimba cursul Istoriei şi nu fac decât să îşi sape propria groapă.

Privite astfel, toate acestea sunt doar o piesă care ilustrează puterea curajului şi a onestităţii, a sacrificiului care învinge moartea, a Binelui care nu poate fi eclipsat decât temporar de Rău – fie el şi într-o formă concentrată ca aceea a comunismului. O poveste în care fiecare dintre noi putem să jucăm rolul pe care ni-l dorim, bun sau rău, alegându-ne în acest fel, încă o dată, locul în istorie.

articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com/

cititi mai mult pe https://www.unitischimbam.ro/?p=11216

“Carnagiul”: Uciderea în masă, recoltarea de organe, şi soluţia secretă a Chinei împotriva disidenţilor săi

/0 Comentarii/în /de /1.706 vizite

The Slaughter – Official Trailer

Cartea lui Ethan Gutmann “Carnagiul” este o expunere şocantă şi emoţionantă despre modul în care recoltarea de organe de la prizonieri vii de conştiinţă s-a dezvoltat prin persecuţia tibetanilor, uigurilor şi practicanţilor Falun Gong de către Partidului Comunist Chinez (PCC). Aceste crime împotriva umanităţii au fost ignorate de către guvernele democratice occidentale care preţuiesc comerţul cu China mai mult decât drepturile omului.

Gutmann afirmă că prizonierii de conştiinţă nu-şi dau niciodată acordul să fie ucişi pentru organele lor, acestea fiindu-le recoltate ca la animale, şi de aceea, el nu şi-a intitulat cartea “Malpraxis” ci “Carnagiul”.

Gutmann ne conduce cu migală prin începuturile comerţului de organe, care, spune el, a ieşit la iveală la sfârşitul anilor 1970 prin executarea infractorilor condamnaţi pentru crime capitale (şi care, probabil, nu şi-au dat nici un acord), şi a durat până în 1991 în Xinxiang, când recoltarea de la prizonierii uiguri de conştiinţă era în plină desfăşurare.

Rezultatul este o expunere şocantă, dar emoţionantă a crimelor teribile împotriva umanităţii făcute astăzi de către Partidul Comunist Chinez şi, de asemenea, o expunere a curajului invincibil al celor care expun crimele acestui partid malefic.

PCC a negat întotdeauna că organele au fost luate de la vreo persoană fără consimţământul acesteia şi, desigur, de la prizonierii de conştiinţă sau de la deţinuţii politici. PCC a negat întotdeauna utilizarea de organe de la infractorii executaţi (în China o persoană poate fi executată şi pentru infracţiuni financiare – n.r.) până când acuzaţiile de recoltare de organe de la practicanţii Falun Gong au devenit publice în anul 2005, iar regimul se bâlbâia în a găsi o explicaţie pentru numărul imens de organe ce erau vândute în mod deschis de către spitalele din China, mai ales spitalele militare.

Evidenţa incriminatoare

Gutmann a intervievat mai mult de 100 de martori pentru carte, atât de mulţi, încât el a descris sentimentul ca “oboseala compasiunii”(indiferenţă la cei care suferă – n.r) , dar este greu să nu fii mişcat de evidenţa torturii, a spălării creierului şi a brutalităţii abătute asupra fiinţelor umane paşnice şi nonviolente de către criminalul PCC.

Principalul său martor, “evidenţa incriminatoare”, este un chirurg taiwanez cu o reputaţie inegalabilă de integritate şi sinceritate. El are cunoştinţe personale şi directe despre recoltarea de organe de la practicanţii Falun Gong în China continentală şi pentru prima dată el le-a făcut cunoscute în mod public. Acesta reprezintă punctul culminant al unei lungi căutări pentru găsirea confirmării medicale a recoltării organelor de la prizonierii de conştiinţă din China, de la o sursă incontestabilă. Povestea lui a fost pusă sub interdicţia de a fi făcută publică până la data publicării acestei cărţi, pe 12 august 2014.

De ce persecuţia împotriva Falun Gong?

Gutmann îşi petrece mult timp încercând să explice “inexplicabilul”- de ce ar persecuta regimul comunist oamenii paşnici care încearcă să trăiască după principiile “Adevăr, Compasiune şi Toleranţă”.

El oferă, probabil, cea mai bună descriere laică: am citit despre convingerile profunde ale acestor oameni paşnici şi cu principii.

Unul dintre capitolele cele mai emoţionante este “Into Thin Airwaves”, în care un grup de tineri practicanţi, în 2002, a decis să rupă cenzura PCC şi să oprească discreditarea Falun Gong prin interceptarea semnalelor de televiziune din Changchun. Emisiunea a apărut pe opt canale, pentru mai mult de 50 de minute, arătând minciunile PCC şi faptul că Falun Gong era practicat în mod deschis în întreaga lume.

Jiang Zemin, liderul PCC şi arhitectul persecuţiei împotriva Falun Gong, a devenit livid. Este neclar dacă Jiang, de fapt, a dat ordinul de a “ucide (Falun Gong) fără milă”, dar şeful Biroului 6-10 (entitate de tip Gestapo, înfiinţată pentru a persecuta Falun Gong) al oraşului Jilin a spus: “de data aceasta o să-i sfâşiem”. În câteva luni, micul grup care a efectuat interceptarea a fost torturat brutal până la moarte. Aceste suflete curajoase s-au opus puterii PCC şi i-a expus laşităţile.

Gutmann estimează că între anul 2000 şi Jocurile Olimpice de la Beijing, în 2008, 65.000 de practicanţi Falun Gong au fost ucişi pentru organele lor. Crimele şi recoltarea de organe continuă şi în prezent iar autorul afirma că, la fel ca la eliberarea din lagărele de exterminare naziste, lumea nu va şti adevărul deplin despre aceste crime împotriva umanităţii până când Partidul Comunist Chinez nu va fi reformat sau răsturnat.

Ethan Gutmann reuneşte dovezi diferite şi informaţii despre aceste atrocităţi, care sunt disponibile din mai multe surse, şi adaugă propriile constatări la aceste cunoştinţe.

Rezultatul este o expunere şocantă, dar emoţionantă a crimelor teribile împotriva umanităţii făcute astăzi de către Partidul Comunist Chinez şi, de asemenea, o expunere a curajului invincibil al celor care expun crimele acestui partid malefic.

O lectură foarte recomandată!

Carnagiul

Ethan Gutmann

Prometheus Books (12 august, 2014)

articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com/