Evenimentele Zilei de 20 iunie în Istorie
Clădirea Curții Europene a Drepturilor Omului
foto preluat de pe en.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com
20 iunie este a 171-a zi a calendarului gregorian și a 172-a zi în anii bisecți.
Sărbătorile Zilei de 20 iunie
(BRU) Sf. Metodiu, episcop, martir († 311)
(BRC) Sf. Sever, papă, martir
Papa Severinus (+ 2 aug. 640) a fost un papă al Romei. Era roman, fiul unui Abienus. A treia zi după decesul papei Honorius a fost ales papă (638). Însă, trimișii lui care au urmat să-i aducă confirmarea alegerii de la Constantinopol au fost respinși. Când Severin a refuzat să semneze ectheza – un anumit crez – i s-a interzis accesul la sediul papal timp de aproape doi ani. Abia în data de 28 mai 640 a putut să-și înceapă pontificatul – doar cu două luni înainte de a muri.
Ziua mondială a refugiatului (ONU)
Ziua mondială a refugiatului (World Refugee Day) este marcată în fiecare an la 20 iunie, potrivit Rezoluţiei 55/76 a Adunării Generale a Naţiunilor Unite, din 4 decembrie 2000.
În 2020, această zi este marcată sub sloganul ”Everyone can make a difference. Every action counts”, indică site-ul https://www.unhcr.org/. Marcăm această Zi mondială a refugiatului în mijlocul unei schimbări sociale dramatice. O pandemie ne-a testat rezistenţa şi a evidenţiat inegalităţi sistematice. De asemenea, ne-a conectat în noi moduri şi ne-a reînnoit motivaţia de a acţiona pentru egalitate. În timpul pandemiei de COVID, celebrăm refugiaţii care se află în prima linie de luptă împotriva acestei pandemii, gazdele lor şi pe voluntarii care îi sprijină. Nu contează cine eşti sau de unde vii, fiecare dintre noi poate face diferenţa, fiecare acţiune contează, arată site-ul amintit.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Astazi in istorie pentru 20 iunie
Evenimentele Zilei de 20 iunie în Istorie:
- 20 iunie 1994 – România a ratificat la Strasbourg, Convenţia asupra Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale a Consiliului Europei
20 iunie 451 - A avut loc Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice sau Bătălia de la Chalons, pe teritoriul actualei Franțe, și a fost ultima mare bătălie a antichității, precum și una dintre cele mai sângeroase bătălii din istorie. O coaliție sub comanda generalului roman Flavius Aetius și a regelui vizigot Theodoric I a învins o armată condusă de regele hun Attila, marcând sfârșitul dominației militare hunice în Europa.
Hunii la Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice de A. De Neuville (1836-1885)
20 iunie 1005 - S-a nascut califul Ali az-Zâhir (d. 13 iunie 1036), al saptelea calif fatimid ,rege al Damascului (1021-1036) si al Alepului (1021-1024). In timpul domniei sale au fost reconstruite zidurile Ierusalimului, distruse de un cutremur si mozaicurile moscheei Al Aqsa.De asemenea a autorizat reconstruirea Bisericii Sfantului Mormant distruse in 1009 de Al-Hâkim.
20 iunie 1176 - A murit Mihalko Iurievici , cneaz al Rusiei Kieviene din dinastia Riurik (n. in 1151 la Suzdal). A urcat pe tron in 1173.A fost de asemenea cneaz de Torcesk si cneaz de Vladimir-Suzdal. A decedat la varsta de 25 de ani, tronul fiind succedat pe tron de fratele sau Vsevolod al III-lea.
20 iunie 1597 - A decedat la nord de Arhipelagul Novaia Zemlia, exploratorul olandez Willem Barentz, pionier al navigatiei in Oceanul Inghetat de Nord;( n.cca.1550).
20 iunie 1605 - A decedat tarul rus Fiodor al II- lea Borisovici Godounov (n. in anul 1589 la Moscova). A ocupat tronul Rusiei la 23 aprilie 1605, succedandu-l pe tatal sau, Boris Godunov la varsta de 16 ani. Cu putin timp inainte de moartea sa, tatal sau l-a desemnat coregent, cu scopul ca succesiunea la tron sa se faca fara dificultati. La 10 iunie 1605, un grup de mari boieri rusi preiau controlul asupra capitalei Moscova, iar Feodor al II-lea si mama sa Maria Grigorievna, sunt asasinati prin strangulare, dupa putin timp.
20 iunie 1819 - S-a nascut compozitorul francez de origine germană considerat întemeietorul operetei clasice franceze, Jacques Offenbach (d.5 octombrie 1880).
20 iunie 1837 - Regina Victoria I a Regatului Unit urmează la tron unchiului ei regele William al IV- lea. A domnit 64 de ani, până în anul 1901, având una ditre cele mai lungi domnii.
Victoria a Regatului Unit. Portret la încoronare de George Hayter
Victoria Alexandrina (n. 24 mai 1819, Londra – d. 22 ianuarie 1901, Isle of Wight) a fost regina Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei din 1837 până în 1901, împărăteasă a Indiilor, din 1877 până în 1901, și stăpână a celor 28 de colonii britanice. La 24 mai 1837 Victoria a împlinit 18 ani, regența fiind astfel evitată. La 20 iunie 1837, regele William al IV-lea a murit de insuficiență cardiacă la vârsta de 71 de ani, iar Victoria a devenit regină a Regatului Unit la vârsta de 18 ani, succedând unor suverani mediocri, care discreditaseră instituția monarhică.
În jurnal ea notează: “Am fost trezită la ora 6 de mama, care mi-a spus că arhiepiscopul de Canterbury și lordul Conyngham erau aici și voiau să mă vadă. M-am dat jos din pat și m-am dus în sală (numai în rochia de noapte) și m-am întâlnit cu ei singură. Lordul Conyngham mi-a făcut cunoscut faptul că bietul meu unchi, regele, nu mai era de la 12 minute după ora 2 din această dimineață, și în consecință, Eu sunt regină.” Documentele oficiale întocmite în prima zi a domniei ei au descris-o ca fiind Alexandrina Victoria, însă primul ei nume a fost retras la dorința ei și nu a mai fost utilizat.
Ascensiunea sa la tron pune capăt “uniunii” dintre Marea Britanie și Hanovra, deoarece acolo, sub Legea Salică, femeile nu puteau guverna. Hanovra a trecut unchiului ei, nepopularul Duce de Cumberland și Teviotdale, care a devenit regele Ernest Augustus I. (Era al cincilea fiu și al optulea copil al regelui George al III-lea). El era moștenitorul ei prezumptiv până când ea urma să se mărite și să aibă copii. Încoronarea a avut loc la 28 iunie 1838 și a devenit primul monarh care a avut reședința la Palatul Buckingham. Ea a moștenit veniturile ducatele de Lancaster și Cornwall și i-a fost acordată o listă civilă de 385.000 £ pe an. Prudentă din punct de vedere financiar, ea a plătit datoriile tatălui ei.
20 iunie 1840 - Samuel Morse a obtinut brevetul pentru inventarea telegrafului electromagnetic, un aparat cu ajutorul caruia putea transmite la distanta un mesaj. Si-a prezentat inventia la Universitatea din New York la 24 ianuarie 1838.
20 iunie 1862 - A fost asasinat primul ministru al Principatelor Unite, Barbu Catargiu;
Barbu Catargiu (n. 26 octombrie 1807, București – d. 8 iunie S.N. 20 iunie 1862, București) a fost un jurnalist și politician român. A fost prim ministru al guvernului unic al României, după recunoaşterea unirii depline a Principatelor Moldovei şi Valahiei. Mandatul său încetează brusc în același an, pe 8 iunie (20 iunie S.N) 1862 cînd este asasinat sub clopotniţa de pe Dealul Mitropoliei din Bucureşti. Această „crimă politică perfectă”, după cum bine menţionează istoricul Stelian Neagoe, a stîrnit un scandal imens în epocă prin implicaţiile care au fost speculate de-a lungul timpului şi a cărui enigmă nu a fost elucidată nici pînă în zilele noastre. Se pare că asasinul a fost Gheorghe Bogati.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro
20 iunie 1867 - Presedintele american Andrew Johnson anunta cumpararea teritoriului Alaska de la Rusia. La negocierile privind cumpararea acestui teritoriu a participat Consulul american la Sankt Petersburg in Rusia, romanul George Pomut, care a avut meritul de a obtine de la rusi Alaska la modestul pret de 7,2 milioane de dolari. Cu această ocazie, Pomut a participat și la încheierea tratatului americano-rus.
20 iunie 1870 - A decedat scriitorul francez Jules de Goncourt; (n. 1830), fratele scriitorului și criticului literar Edmond de Goncourt, cu care a colaborat.
20 iunie 1891 - A decedat la Paris, Mihail Kogalniceanu, om politic, scriitor şi istoric, gazetar, “creierul” Unirii Principatelor Româneşti ; (n. 6 septembrie 1817 la Iasi in Principatul Moldova).
Mihail Kogălniceanu (n. 6 septembrie 1817, Iași – d. 20 iunie 1891, Paris) a fost un om politic de orientare liberală, avocat, istoric și publicist român originar din Moldova, care a devenit prim-ministru al României la 11 octombrie 1863, după Unirea din 1859 a Principatelor Dunărene în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, și mai târziu a servit ca ministru al Afacerilor Externe sub domnia lui Carol I. A fost membru fondator al Societăţii Academice Române din 1868, preşedinte al Academiei Romane (1887-1890) si un colaborator apropiat al domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Cei doi bărbaţi de stat au întocmit împreună un amplu plan de reforme ce vor pune bazele constituirii statului român modern. În timpul mandatului sau de ministru al afacerilor externe in timpul guvernului Bratianu, Romania îşi cucereşte Independenţa de stat. Personalitate cu vastă experienţă politică şi diplomatică, a fost unul dintre liderii marcanţi ai Partidului Naţional Liberal.
Totodată, Mihail Kogălniceanu a fost unul dinte cei mai mari oameni de cultură ai veacului al XIX-lea, contribuind cu succes la cercetarea istoriei naţionale şi dezvoltarea literaturii româneşti. În acest sens a fondat revista „Dacia literară”, iar în articolul inaugural a sintetizat idealurile scriitorilor paşoptişti, punând astfel bazele curentului paşoptist din literatură. “N-aş schimba săraca Moldovă nici pentru întîiul tron din lume“, afirma la Luneville, în Franţa, Mihail Kogălniceanu, cel care se considera, pe bună dreptate, „un adevărat fiu al secolului al XIX lea”. Personalitate fascinantă a epocii moderne, spirit pasionat, Mihail Kogălniceanu se situează în fruntea celor mai talentaţi reprezentanţi ai generaţiei paşoptiste contribuind activ în lupta pentru Unirea Principatelor Româneşti. A fost înmormîntat la Cimitirul “Eternitatea” din Iaşi.
20 iunie 1894 - Bacteriologul Alexandre Yersin descopera bacilul pestei si identifica drept vectori ai raspandirii epidemiei provocate de acesta – sobolanii. In 1895, fondeaza o filiala a Institutului Pasteur la Nha Trang, in Vietnamul pe atunci colonie franceza pentru a fabrica seruri antipestoase.Va pune de asemenea la punct un vaccin.
20 iunie 1900 - Membrii societatii secrete chineze Yihetuan, supranumita “Boxerii”, se rascoala contra prezentei staine in China, invadand misiunile catolice ,omorand preotii si pe ambasadorul Germaniei, von Ketteler.
Puterile coloniale prezente in China dupa Razboiului Opiului din 184o au reactionat imediat obligand-o pe imparateasa vaduva Cixi sa fuga din Pekin.
20 iunie 1913 - S-a născut Aurel Baranga (numele la naştere: Leibovici), dramaturg, poet şi publicist; (m. 1979).
Ioan Aurel Baranga (n. 20 iunie 1913, București – d. 10 iunie 1979, București, pseudonimul lui Aurel Leibovici) a fost un poet și un dramaturg român de origine evreiască. A obținut bacalaureatul la Liceul Matei Basarab din București în 1931 și a absolvit Facultatea de Medicină în 1938. A debutat cu versuri în revista Bilete de papagal a lui Tudor Arghezi. A editat împreună cu Gherasim Luca, Paul Păun și Sesto Pals revista de avangardă Alge. A colaborat la revista de avangardă unu, editată de Sașa Pană și Moldov.
În 1948 a scris textul imnului României comuniste din anii 1948-1953 “Zdrobite cătușe“, muzica fiind compusă de Matei Socor. Tot în 1948, Aurel Baranga a primit ca „sarcină de partid” să înființeze revista de satiră și umor Urzica. Din 1949 și până la sfârșitul vieții (10 iunie 1979) a fost redactor-șef la Urzica. În anii 1969-1974 a fost membru în Comitetul Central al Partidului Comunist Român.
20 iunie 1917 - S-a nascut la Lugoj, Iosif Constantin Drăgan, om de afaceri român, stabilit de decenii în Italia.
Iosif Constantin Drăgan (n. 20 iunie 1917, Lugoj, d. 21 august 2008, Palma de Mallorca) a fost un om de afaceri român, stabilit de decenii în Italia. A scris mai multe cărți, în general cu tematică istorică. A scos buletinul istoric Noi tracii. A fost fondator al Centrului European de Studii Tracice si preşedinte al Federaţiei Internaţionale de Marketing. În anul 2005 a fost pe locul doi în topul celor mai bogați români, conform revistei Capital, cu o avere estimată la 850 de milioane de dolari. Conform aceleiași reviste în 2006 a urcat pe primul loc, cu circa 1,3 – 1,6 miliarde de dolari
20 iunie 1928 - A avut loc, la Bucuresti, primul concurs national de decatlon.
20 iunie 1933 - A murit comunista germana Clara Zetkin, una dintre întemeietorii Ligii „Spartacus” și ai Partidului Comunist din Germania, inițiatoarea sărbătoririi zilei de 8 martie ca „Ziua Internațională a Femeii”; (n. 1857).
20 iunie 1934 - S-a născut compozitorul, dirijorul şi muzicologul Cornel Ţăranu; membru corespondent al Academiei Române din 2012.
Cornel Țăranu (n. 20 iunie 1934, Cluj) este un compozitor și dirijor român, membru corespondent (1993) și ulterior titular (2012) al Academiei Române.
20 iunie 1934 - S-a născut Iuri Vizbor, celebru cantautor, om de litere, poet, jurnalist, scenarist, actor sovietic, și de asemenea alpinist profesionist. Este unul dintre creatorii modelului artistic al cantautorilor și fondatorul genului pieselor-reportaj, autor a peste 300 de piese. (d. 17 septembrie 1984).
20 iunie 1936 - A avut loc Conferinta Internationala de la Montreux (Elvetia), ce a avut ca scop stabilirea unui nou regim al stramtorilor Bosfor si Dardanele. Conventia confirma principiul libertatii de trecere si de navigatie prin stramtori pentru navele comerciale ale tuturor statelor pe timp de pace, precum si in timp de razboi daca Turcia nu era parte beligeranta.
Delegatia romana a fost alcatuita din Nicolae Titulescu, ministrul Afacerilor Straine, Constantin Contescu si Vespasian V. Pella, ministri plenipotentiari.
20 iunie 1937 - S-a născut Radu Gabrea, regizor și scenarist român, stabilit în Germania (1974)
Radu Gabrea la lansarea filmului Calatoria Lui Gruber
Radu Bartholomeu Gabrea (n. 20 iunie 1937, București) este un regizor și scenarist român cu limbă maternă germană. Între 1974 și 1997 a locuit în Germania.
20 iunie 1940 - A fost inaugurat, la Bucuresti, Institutul de Antropologie, intemeiat prin stradaniile doctorului Josef Francisc Rainer (astazi Institutul de Antropologie “Francisc Rainer” al Academiei Romane). După 1944, Institutul de Antropologie îşi încetează oficial existenţa, deşi cercetarea antropologică se continuă sub conducerea profesorului Alexandru Tudor. Începând din anul 1950, profesorul Ştefan Milcu, împreună cu un număr de colaboratori din fostul Institut, înfiinţează un „colectiv de antropologie” în cadrul Institutului de Endocrinologie (1950-1963). Abia după 1990, Institutul îşi redobândeşte personalitatea juridică, intrând în subordinea Academiei Române, mai întâi ca Centru de Cercetări Antropologice, (1990 -2007) şi, în cele din urmă, sub titulatura actuală de Institut de Antropologie „Francisc I. Rainer”
20 iunie 1944 - Se crează, pe baza unei platforme comune, Blocul Național Democrat (BNM) din România, alcătuit din partidele Comunist, Social-Democrat, Național-Țărănesc și Național-Liberal. Platforma cuprindea următoarele obiective: încheierea fără întîrziere a armistițiului cu Națiunile Unite, ieșirea României din războiul purtat alaturi de Germania, eliberarea țării de sub ocupația germană, alăturarea ei Națiunilor Unite și restabilirea independenței și suveranității naționale, înlăturarea regimului de dictatură și înlocuirea lui cu un regim constituțional, democratic.
20 iunie 1946 - Candidatul Partidului Progresist al Muncitorilor Canadieni, Fred Rose , este condamnat pentru spionaj în favoarea Uniunii Sovietice. El va primi o pedeapsă cu închisoarea de şase ani. Sindicalistul comunist Fred Rose , al cărui nume real Rosenberg, a aderat la Partidul Comunist la sfârşitul anilor 1930. Arestarea lui Fred Rose a avut loc aproximativ în acelaşi timp cu cea a lui Raymond Boyer, un profesor de la Universitatea McGill, de asemenea, acuzat de spionaj.
20 iunie 1949 - S-a nascut cântărețul american Lionel Richie. Începând cu 1968, a fost membru al grupului muzical Commodores. Richie și-a făcut debutul solo în 1982 si a vandut peste 100 de milioane de discuri.
20 iunie 1954 - S-a inaugurat podul cu tablier metalic peste Dunare la Giurgiu, numit Podul Prieteniei, pe atunci cel mai mare pod combinat (de cale ferata si rutier) din Europa, construit in doi ani si jumatate, in colaborare cu alte tari vecine. La 14 iunie 2013 a fost inaugurat podul Calafat-Vidin. Până în acel moment, pe porţiunea de 470 kilometri din Dunăre care formează graniţa bulgaro-română era în funcţiune numai podul dintre Giurgiu şi Ruse.
Podul Prieteniei Giurgiu-Ruse este un pod din oțel peste fluviul Dunăre, care leagă malul nordic bulgăresc de malul sudic românesc, și respectiv orașele Ruse și Giurgiu. Deschis la 20 iunie 1954, și proiectat de V. Andreev, podul are 2,8 kilometri lungime, și este unul dintre cele două poduri peste Dunăre, alături de Podul Calafat-Vidin, în sectorul de graniță dintre România și Bulgaria, restul traficului fiind preluat de bacuri.
Are atât o punte rutieră cu două benzi, cât și una pentru traficul feroviar, precum și trotuare pentru pietoni. Secțiunea centrală de 85 m lungime poate fi ridicată pentru a permite trecerea navelor mai mari. Această secțiune centrală mobilă este supusă periodic la revizii de către partea română, în atribuțiile căreiă intră buna ei funcționare. Construcția a durat doi ani și jumătate și a beneficiat de sprijinul URSS.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro
20 iunie 1955 - A avut loc cea mai indelungata eclipsa totala de soare a secolului al XX-lea, cu o durata de 7 minute si 8 secunde, observata in Filipine.
20-25 iunie 1960 - S-a desfăşurat Congresul al III-lea al PMR, care a consacrat controlul total al lui Gheorghiu Dej asupra partidului.
20 iunie 1962 - A murit istoricul roman Victor Papacostea; (n. 1900).
Victor Papacostea (n. 1900 – d. 1962) a fost un istoric, fondator al Institutului de Studii Balcanice din București, fruntaș P.N.L. și fost subsecretar de stat la Ministerul Educației Naționale în guvernele Sănătescu și Rădescu. Era de origine aromână. În perioada 1950 – 1955 și 1957 – 1958 a fost internat ca deținut politic la penitenciarul Sighet. El a fost fratele scriitorului Cezar Papacostea, al juristului Petre Papacostea, al politologului Alexandru Papacostea și unchiul istoricului Șerban Papacostea.
20 iunie 1963 - Reprezentanti ai SUA si URSS au semnat un acord de instalare a “liniei fierbinti” telefonice intre Washington si Moscova. Ea a devenit operationala din luna august a anului 1963.
20 iunie 1966 - S-a nascut Marian Lupu, politician moldovean, fost presedinte interimar al R.Moldova si președinte al Parlamentului.
Marian Lupu (n. 20 iunie 1966, Bălți) este un politician moldovean, deputat în Parlamentul Republicii Moldova începând din noiembrie 2013 și anterior între 2009–2010. A deținut funcția de președinte al Parlamentului Republicii Moldova între 2005—2009 și 2010—2013 și președinte interimar al Republicii Moldova între 2010—2012. În prezent este președintele Partidului Democrat și președintele fracțiunii parlamentare a PD.
20 iunie 1967 - S-a nascut actrița australiană Nicole Kidman, una din marile vedete ale Hollywoodului.
20 iunie 1988 - A murit Nicolae Lascu (numele la naştere: Laslo), filolog, istoric al literaturii antice şi traducător; (n. 20 aprilie 1908).
Nicolae Lascu (n. 1908, satul Benic, județul Alba – d. 1988) a fost un istoric literar român, traducător și profesor universitar la Universitatea din Cluj-Napoca, specialist în istoria literaturilor latină și greacă și al influențelor clasiciste în cultura română. A fost bursier al Școlii române din Roma între anii 1932-1934 In studiile sale a încercat să stabilească vechimea, amploarea şi intensitatea influenţelor clasiciste în operele scriitorilor români. A urmărit, de asemenea, viaţa şi destinul literar al lui Ovidiu, poetul latin exilat la Tomis.
20 iunie 1989 - A murit Traian Dorz, poet creştin şi fost deţinut politic care a executat peste şaisprezece ani de închisoare in temnitele comuniste.
Traian Dorz (n. 25 decembrie 1914, în cătunul Râturi (azi Livada Beiușului) din comuna Mizieș, județul Bihor – d. 20 iunie 1989 Livada Beiușului) a fost un poet și deținut politic din România. A fost urmaşul şi continuatorul lucrării duhovniceşti a părintelui Iosif Trifa de la Sibiu, iniţiatorul mişcării spirituale ortodoxe “Oastea Domnului”; (n.25 decembrie 1914).
20 iunie 1990 - A avut loc şedinţa solemnă a învestirii noului preşedinte al României. Ion Iliescu a rostit jurământul de credinţă şi a anunţat că îl desemnează în funcţia de premier pe Petre Roman.
20 iunie 1991 - Berlin-capitala Germaniei reunificate. După căderea Zidului Berlinului în 1989 şi reunificarea Germaniei , în 1990, Bundestagul (Parlamentul) german a decis să dea din nou Berlinului statutul de de capitala a tarii. Palatul Reichstag , ars de către nazişti în 1933 si distrus in mare parte de bombardamentele aliate in cel de-al doilea razboi mondial va fi renovat şi va găzdui Bundestagul( Parlamentul german), începand cu anul 1999.
20 iunie 1991 - S-a infiintat Partidul România Mare, condus de Corneliu Vadim Tudor.
Partidul România Mare (PRM), în trecut și Partidul Popular România Mare – PPRM) este un partid politic din România. A fost membru al fostului grup europarlamentar Identitate, Tradiție, Suveranitate. Fondatorul partidului este Corneliu Vadim Tudor. Partidul are și o organizație de tineret, „Organizația de Tineret a Partidului România Mare (OTRM)”. Oficialele scrise ale partidului sunt săptămânalul Revista România Mare și ziarul Tricolorul.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org
20 iunie 1992 - Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotarat, in sedinta din 20 iunie 1992, canonizarea ca sfinti a voievodului Constantin Brancoveanu si a copiilor lui, precum si a “binecredinciosului voievod Stefan cel Mare si Sfant”, praznuit la 2 iulie. Totodata, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât „ca de acum şi până la sfârşitul veacurilor, în întreaga Biserică Ortodoxă Română, să se numere cu sfinţii şi să se cinstească după pravilă cu slujbă specială şi cu acatist toţi sfinţii din neamul românesc, ştiuţi şi neştiuţi, pentru a căror cinstire se instituie Duminica Sfinţilor Români, care va fi aşezată în calendarul Bisericii noastre, în fiecare an, a doua Duminică după Pogorârea Duhului Sfânt, arătându-se prin aceasta lucrarea Sfântului Duh în Biserica noastră de-a lungul veacurilor”
20 iunie 1994 - România a ratificat la Strasbourg, Convenţia asupra Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale a Consiliului Europei, împreună cu protocoalele adiţionale.
20 iunie 1995 - A murit, la Paris, scriitorul Emil Cioran, eseist si filosof, unul dintre cei mai originali oameni de cultura contemporani. (opere: “Pe culmile disperării”, “Lacrimi şi sfinţi”, “La Tentation d’exister”, “De l’inconvénient d’être né”);
Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, Rășinari; d. 20 iunie 1995, Paris) filozof și scriitor român stabilit în Franța, unde a trăit până la moarte fără să ceară cetățenia franceză. A inceput la 17 ani studiul filozofiei la Universitatea din Bucureşti unde a fost coleg cu Constantin Noica si Mircea Eliade şi elev al lui Tudor Vianu şi Nae Ionescu. In 1933 obţine o bursă, care îi permite să continue studiile de filozofie la Berlin, unde intră în contact cu Nicolai Hartmann şi Ludwig Klages. In 1938 a primit o bursă din partea statului francez şi s-a stabilit apoi la Paris, unde a continuat să scrie în limba franceză.
Prima sa carte intitulata Pe culmile disperării, apare în 1934 în România si este distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitaţi şi premiul Tinerilor Scriitori Români. Succesiv i-au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la faţă a României (1936), Lacrimi şi Sfinţi (1937). Cel de-al doilea volum, Schimbarea la faţă a României l-a autocenzurat în ediţia a doua, aparută la începutul anilor ’90, autorul însuşi eliminând numeroase pasaje considerate extremiste, „pretenţioase şi stupide.”
20 iunie 1996 - Orasul Berlin a devenit oficial, unul din sediile ONU, gazduind doua institutii ale organizatiei: Voluntarii ONU si Secretariatul Conventiei-Cadru asupra schimbarilor climatice.
20 iunie 1997 - A fost inaugurat în fosta închisoare de la Sighetu Marmaţiei, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei („Memorialului Sighet”).
Cortegiul Sacrificaților, grup statuar din bronz realizat de sculptorul Aurel I. Vlad şi amplasat în curtea interioară a fostei închisori
Lucrarea de cea mai amploare artistică este grupul statuar “Cortegiul Sacrificaților“, realizat de sculptorul Aurel I. Vlad, care tinde să devină una din emblemele muzeului. Este vorba de optsprezece siluete umane mergând spre un zid care le închide orizontul, așa cum comunismul zăgăduise viața a milioane de oameni. Prezentată în 1997 în lemn, lucrarea a fost turnată în anul urmator în bronz și este amplasată azi într-o altă curte interioară a fostei închisori.
20 iunie 1999 - N.A.T.O. pune capat oficial bombardamentelor asupra la Serbiei, dupa ce a verifcat daca toate trupele sarbe s-au retras din provincia Kosovo, locuita majoritar de albanezi.
20 iunie 2001 - S-au deschis oficial lucrările la autostrada București – Constanța.
Autostrada A2, denumită și Autostrada Soarelui, este o autostradă din România care leagă capitala București de Constanța, cel mai mare port al țării. Începând din 29 noiembrie 2012, este circulabilă pe întreaga ei lungime de 202,7 km, pe ambele sensuri de mers. Începe în estul Bucureștiului, în dreptul satului Cățelu, Ilfov, traversează Câmpia Română până la Fetești, traversează brațul Borcea, apoi Dunărea la Cernavodă, după care urmează un traseu prin Podișul Dobrogei până în capătul estic, unde se unește cu autostrada de centură a Constanței, A4.
20 iunie 2012 - Fostul prim ministru al Guvernului Romaniei , Adrian Nastase a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare de magistrații Curții Supreme în dosarul „Trofeul calitatii”. În timp ce era așteptat de polițiști pentru a fi dus la închisoare, Adrian Năstase a încercat să se sinucidă cu o arma de foc; tentativa de suicid s-a soldat cu mai multe plăgi în zona gâtului.
20 iunie 2014 - A decedat scriitoarea, jurnalista şi profesoara Ana Maria Sireteanu.
A fost nepoată din partea mamei, din familia Brăescu, a celebrei performere naţionale şi internaţionale în paraşutism şi în aviaţie Smaranda Brăescu şi a pictorului Tache Brăescu. Tatăl Anei Maria Sireteanu a fost actorul de film şi teatru Dorin Sireteanu, foarte cunoscut în perioada interbelică pentru rolurile principale în primele filme româneşti, precum „Iancu Jianu” şi „Ciuleandra”. A fost director al postului Radio România Cultural între anii 1996 şi 2002; (n. Bucureşti, 21 februarie 1945 ). Activitatea sa a fost recompensată cu diploma de onoare din partea Societăţii Române de Radiodifuziune pentru întreaga activitate,
Distincţia Culturală pentru ataşamentul faţă de opera Academiei Române (2001), Ordinul Ziariştilor clasa a I pentru merite deosebite în întreaga activitate publicistică, dar şi alte premii ale unor prestigioase instituţii din ţară şi din străinătate. A fost preocupată de activitatea nonguvernamentală, fiind preşedintele Asociaţiei culturale ARCVIPP prin care a promovat memoria celebrei sale mătuşi Smaranda Brăescu. Ana Maria Sireteau a fost membră a Uniunii Scriitorilor din România – secţia poezie, a Asociaţiei Psihologilor din România, a Consiliului Naţional al Ziariştilor din România.
20 iunie 2015 - A decedat la Bucureşti, la vârsta de 93 de ani, fostul fotbalist şi antrenor român de fotbal, Angelo Niculescu; (n. 1 octombrie 1921, Craiova).
Angelo Niculescu (n. 1 octombrie 1921, Craiova – d. 20 iunie 2015, București) a fost un fotbalist și antrenor român de fotbal care a antrenat echipa națională a României la Campionatul Mondial de Fotbal din 1970. A absolvit Institutul de Cultură Fizică (ICF) în 1952, iar ulterior a activat ca profesor de educaţie fizică şi sport în cadrul Institutului de Educaţie Fizică şi Sport (IEFS). A fost şi preşedinte al Colegiului Central al Antrenorilor şi preşedinte de onoare al Şcolii Naţionale de Antrenori. A publicat două cărţi pe teme sportive: „Fotbal. Metode şi mijloace de antrenament” (1972), coautor Ion. V. Ionescu şi „Corabia cu 11 pasageri” (1974).
Este membru de onoare al Federaţiei Române de Fotbal şi are titlul de „Antrenor emerit”. A antrenat echipa naţională a României calificata la Campionatul Mondial de Fotbal din 1970, din Mexic şi pe cea ajunsa în sferturile Campionatului European din Belgia 1972. Pe parcursul perioadei cât a stat pe banca „tricolorilor”, între 1967 şi 1973, reprezentativa de fotbal a României a disputat 41 de partide internaţionale. Angelo Niculescu este considerat de FIFA drept inventatorul stilului de joc „tiki-taka”, făcut celebru în ultimii ani de FC Barcelona.
20 iunie 2020 - La Ordinea Zilei
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com