Conferințele Pugwash cu privire la Știință și Afaceri Mondiale

Participanții la prima Conferință Pugwash (iulie 1957, Pugwash, Nova Scotia)

foto preluat de pe pugwash.org
articol preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Conferințele Pugwash cu privire la Știință și Afaceri Mondiale

Conferințele Pugwash cu privire la Știință și Afaceri Mondiale este o organizație internațională care aduce savanți și figuri publice să lucreze împreună în vederea reducerii pericolului de conflict armat și să caute soluții la amenințările securității globale. A fost fondată în 1957 de Joseph Rotblat și Bertrand Russell în Pugwash, Nova Scoția, Canada, după publicarea Manifestului Russell-Einstein în 1955. Organizația Pugwash și Rotblat au primit împreuna Premiul Nobel pentru Pace în 1995 pentru eforturile privind dezarmarea nucleară. Grupurile de tineri / studenți au existat din 1979.

Manifestul Russell-Einstein, publicat pe 5 iulie 1955, a chemat la o conferință a oamenilor de stiință pentru a evalua pericolele armelor de distrugere în masă (atunci considerate a fi numai armele nucleare). Cyrus Eaton, un industrialist canadian care îl cunoscuse pe Russell din 1938, s-a oferit pe 13 iulie să finanțeze conferinta în orașul său, Pugwash, Nova Scotia.

Aceasta nu s-a acceptat în acel timp pentru că fusese plănuită o întâlnire in îndia, la invitația Primului Ministru, Jawaharlal Nehru. O dată cu izbucnirea crizei Suezului, Conferința indiană a fost amânată. Aristotel Onassis s-a oferit să finaneze o întâlnire la Monaco, dar aceasta s-a respins. Invitația precedentă a lui Eaton a fost acceptată.

Prima conferinta s-a tinut in iulie 1957 in Pugwash, Nova Scotia, de aici vine numele organizatiei. A fost organizata de Joseph Rotblat, care a servit ca secretar-general al organizatiei, de la infiintarea ei pana in 1973. Manifestul Russel-Einstein a devenit carta fondatoare a Conferintelor Pugwash. Douazeci si doi de oameni de stiinta au participat la prima conferinta:

• Sapte din Statele Unite ale Americii (David F. Cavers, Paul Doty, hermann J. Muller, Eugene Rabinowitch, Walter Selove, Léo Szilárd, Victor F. Weisskopf)

• Trei din Uniunea Sovietica (Alexander M. Kuzin, Dmitri Skobeltin, Alexander Topciev)

• Trei din Japonia (Iwao Ogawa, Shinichiro Tomonaga, Hideki Yukawa)

• Doi din Marea Britanie (Cecil F. Powell, Joseph Rotblat)

• Doi din Canada (Brock Chisholm, John S. Foster)

• Cate unul din Australia (Mark L. E. Oliphant), Austria (Hans Thirring), China (Chou Pei-Yuan), Franta (Antoine M. B. Lacassagne) si Polonia (Marian Danysz).

Cyrus Eaton, Eric Burhop, care Eaton ceruse sa fie invitat, si Vladimir Pavlicenko, au fost de asemenea prezenti. Multi altii n-au putut sa participe, inclusiv co-fondatorul Betrand Russell, din motive de sanatate. Contributii la securitatea internationala Primii cincisprezece ani ai Conferintelor Pugwash au coincis cu Criza Berlinului, Criza rachetelor cubaneze, invazia Cehoslovaciei de catre tarile Pactului de la Varsovia, si Razboiul din Vietnam.

Organizatia a furnizat lucrari de fond pentru Tratatul Interzicerii Testelor Partiale (1963), Tratatul de Neproliferare (1968), Tratatul Rachetelor Antibalistice (1972), Conventia Armelor Chimice (1993). Mihail Gorbaciov a admis influenta organizatiei asupra sa atunci cand era conducator al Uniunii Sovietice.

Pe masura ce relatiile internationale s-au dezghetat si pe masura ce au aparut mai multe canale de comunicare, vizibilitatea Organizatiei Pugwash a scazut, dar inca a ramas importanta in chestiunile de control al armelor de astazi: forte nucleare europene, armament chimic si biologic, arme spatiale, reduceri si restructurare ale fortelor conventionale, si controlul crizei in Lumea a Treia.

Centrul de interes al organizatiei Pugwash s-a extins deasemenea, incluzand chestiunile de dezvoltare si mediu. Criticism In timpul Razboiului Rece, Conferintele Pugwash au fost subiectul unui criticism in stil McCarthyit, irational si nesubstantiat, ca a devenit o conferinta de front pentru Uniunea Sovietica. Nici o dovada a acestei alegatii nu a fost furnizata vreodata, si investigatia realizata de Comitetul Activitatilor Neamericane ale Casei Albe, nu a descoperit nimic ilegal.

Premiul Nobel pentru Pace In 1995, la cincizeci de ani dupa bombardarea oraselor Hirosima si Nagasaki, si la patruzeci de ani dupa semnarea Manifestului Russell-Einstein, Conferintele Pugwash si Joseph Rotblat au primit premiul Nobel pentru Pace impreuna, “pentru eforturile lor de a diminua partea ocupata de armele nucleare in politica internationala, si, pe termen lung, de a elimina asemenea arme”. Comitetul Nobel norvegian a sperat ca acordarea premiului Conferintelor Pugwash si lui Rotblat “va incuraja conducatorii mondiali sa intensifice eforturile lor de a elibera lumea de arme nucleare”.

In discursul sau de acceptare, Rotblat a citat o fraza cheie din Manifest: “Amintiti-va umanitatea voastra.” “Pretuiti pe eroii adevarati.”

“Pugwashiti” Exista mai mult de 3500 “Pugwashiti” in lume, indivizi care au participat la o intalnire Pugwash si de aceea sunt considerati asociati cu Pugwash. Lista lor include pe : • Hannes Alfvén • Lev Artsimovich • Michael Francis Atiyah • Jeffrey Boutwell • Francesco Calogero • Ana Maria Cetto • Germinal Cocho • Carl Djerassi • Walter Dorn • Paul M. Doty • Emmanuel Erskine • Bernard T. Feld • Shalheveth Freier • Dorothy Hodgkin, President, 1976-1988 • Sandra Ionno Butcher • George Ignatieff • Frédéric Joliot-Curie • Peter Kapitza • Robert K. Logan • Mikhail Millionshchikov • Luis E. Miramontes • Octavio Miramontes • Wolfgang K. H. Panofsky • Bas Pease • John Charles Polanyi • Isidor Isaac Rabi • Martin Rees • Thomas Schelling • Dann Sklarew • Ivan Supek • Igor Tamm • Anthony Turton • Herbert York

 

cititi mai mult despre Conferințele Pugwash cu privire la Știință și Afaceri Mondiale si pe: en.wikipedia.org; pugwash.org

 

(1) Sir Joseph (Józef) Rotblat (n. 4 noiembrie 1908, Varșovia – d. 31 august 2005, Londra) a fost un fizician polonez, care s-a autointitulat ca fiind „polonez cu pașaport britanic”. Rotblat a fost singurul fizician care a părăsit Proiectul Manhattan (1942-1946) din motive de conștiință. Activitatea lui Rotblat cu privire la efectele negative ale ploilor radioactive a reprezentat o contribuție majoră la ratificarea în 1963 a Tratatului de Interzicere Parțială a Testelor Nucleare.

Semnatar al Manifestului Russell–Einstein (1955), el a fost secretar-general al Conferințelor Pugwash cu privire la Știință și Afaceri Mondiale de la înființare și până în 1973. În anul 1995 a fost distins, împreună cu Conferințele Pugwash, cu Premiul Nobel pentru Pace, drept recunoaștere a eforturilor depuse pentru dezarmarea nucleară.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

(2) Bertrand Arthur William Russell (n. 18 mai 1872, Trellech – d. 2 februarie 1970, Penrhyndeudraeth, Țara Galilor, Regatul Unit) a fost un filosof, matematician, istoric și critic social britanic În timpul vieții s-a declarat ca fiind liberal, socialist și pacifist, dar în același timp a admis că nu a fost cu adevărat niciunul dintre aceste lucruri. Cu toate că a locuit preponderent în Anglia, Russell s-a născut în Țara Galilor, țară în care a și murit, la vârsta de 97 de ani.

La începutul anilor 1900 Russel a condus revolta britanică împotriva idealismului. Este considerat ca fondatorul filosofiei analitice, alături de predecesorul său Gottlob Frege și protejatul său Ludwig Wittgenstein, și este văzut ca unul dintre cei mai importanți logicieni ai secolului XX. A fost co-autor (împreună cu A. N. Whitehead) la Principia Mathematica, o încercare de a găsi bazele matematicii în logică. Eseul său filosofic On Denoting este considerat o paradigma a filosofiei Lucrările sale au avut o influență considerabilă asupra logicii, matematicii, teoriei mulțimilor, lingvisticii și filosofiei, în special filosofia limbii, epistemologie și metafizică.

Russel a fost un proeminent activist anti-război; a militat pentru comerțul liber și anti-imperialism. În timpul primului război mondial a fost arestat pentru acțiunile sale pacifiste, iar apoi a făcut campanie împotriva lui Adolf Hitler, a criticat totalitarismul lui Stalin, a atacat Statele Unite ale Americii pentru implicarea în războiul din Vietnam și a fost un susținător declarat al dezarmării nucleare. În anul 1950, i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Literatură, în recunoașterea lucrărilor sale semnificative, în care promovează umanitarismul și libertatea de conștiință.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

(3) Albert Einstein (n. 14 martie 1879, Ulm – d. 18 aprilie 1955, Princeton) a fost un fizician teoretician de etnie evreiască, născut în Germania, apatrid din 1896, elvețian din 1899, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat american în 1940, profesor universitar la Berlin și Princeton. A fost autorul teoriei relativității și unul dintre cei mai străluciți oameni de știință ai omenirii. În 1921 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Fizică.

Cele mai multe dintre contribuțiile sale în fizică sunt legate de teoria relativității restrânse (1905), care unesc mecanica cu electromagnetismul, și de teoria relativității generalizate (1915) care extinde principiul relativității mișcării neuniforme, elaborând o nouă teorie a gravitației.

Alte contribuții ale sale includ cosmologia relativistă, teoria capilarității, probleme clasice ale mecanicii statistice cu aplicații în mecanica cuantică, explicarea mișcării browniene a moleculelor, probabilitatea tranziției atomice, teoria cuantelor pentru gazul monoatomic, proprietățile termice ale luminii (al căror studiu a condus la elaborarea teoriei fotonice), teoria radiației (ce include emisia stimulată), teoria câmpurilor unitară și geometrizarea fizicii.

Cea mai cunoscută formulă a lui Einstein este E=mc² , care cuantifică energia disponibilă a materiei. Pe această formulă se bazează atomistica, secțiunea din fizică care studiază energia nucleară. Einstein nu s-a manifestat doar în domeniul științei. A fost un activ militant al păcii și susținător al cauzei poporului evreu căruia îi aparținea. Einstein a publicat peste 300 de lucrări științifice și peste 150 în alte domenii.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org