(MindBomb) De ce tace Dacian Cioloş pe subiectul interzicerii cianurii în minerit?
De ce tace Dacian Cioloş pe subiectul interzicerii cianurii în minerit
foto si articol: facebook.com
Între timp, Guvernul a mai fost epurat de un nume care sprijină dezvoltarea durabilă a Roșiei Montane, ministrul culturii, Vlad Alexandrescu. În schimb, ministrul Costin Borc, care susține industria cianurii rămâne bine-mersi în Guvern.
Ce motivează oare această tăcere complice?
Tehnocrații ar fi trebuit să redea speranța unei direcții mai bune întregii țări; sau cel puțin asta și-au dorit milioane de români. În exercitarea funcțiilor, au început însă să preia din vechile metehne ale predecesorilor lor și s-au afundat în tăcere.
Premierul Cioloș și-a asumat guvernarea după o masivă mobilizare națională, provocată de incapacitatea autorităților de a aviza corect un club din București. Aceste autorități au arătat că pot, prin ineficiența și reaua lor voință, să cauzeze un dezastru de proporții și o tragedie națională. Aceleași autorități, poate corupte, poate doar ineficiente, dar extrem de servile companiilor miniere vor aviza folosirea a sute de mii de tone cianură.
Sunt 68 de zăcăminte de aur în România și tot atâtea amenințări cu producerea a 68 de focare cu cianuri. Nu am auzit încă de nici un proiect de minerit respins ferm de autoritățile române. O tonă de cianură costă în jur de 2000 de euro și poate omorî 500.000 de oameni. În schimb, unele autorități județene sau locale aplaudă isteric deschiderea de noi mine la suprafață cu cianuri.
După Lingoul Băsescu și Pontaurul Victor ne-am ales cu un Cianuroloș? Ajunge!
Distribuie acest afiș pe facebook!
Nu-l lăsa pe Cioloș să decidă prin inactivitatea lui cât acid cianhidric vei inhala tu și copii tăi!
(Inițiativa România) Sesizare DNA ref. posibilă falsificare semnături liste de susținere alegeri locale 2016 și Cerere adresată BEM pentru verificarea autenticității semnăturilor din listele de susținere – Alegeri locale 2016, București
Inițiativa România
foto si articol: facebook.com/initiativaromania
Inițiativa România a depus astăzi:
1. Un denunț penal privind posibila săvârșire a infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals, prevăzute de art. 320, art. 322, respectiv art. 323 din Codul Penal, precum și folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, prevăzută de art. 13 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, în legătură cu strângerea de semnături pentru candidații și partidele care intenționează să candideze la alegerile locale din 5 iunie 2016 pentru Primăria Generală a Municipiului București, Consiliul General al Municipiului București, primăriile de sector și consiliile locale de sector. Denunțul a fost depus la Direcția Națională Anticorupție.(https://goo.gl/ee12Ll)
2. O cerere adresată Biroului Electoral Central, Biroului Electoral Municipal și birourilor electorale de sector pentru verificarea autenticității semnăturilor de pe listele de susținători pentru candidații și partidele care intenționează să candideze la alegerile locale din 5 iunie 2016. (https://goo.gl/PD0D30)
Conform investigațiilor, informațiilor și declarațiilor publice și termenelor foarte scurte de strângere a semnăturilor de susținere a candidaților (de 2-3 zile, în unele cazuri), există suspiciuni rezonabile că parte dintre acestea au fost făcute și folosite cu încălcarea legii, prin fals și uz de fals și folosirea influenței politice a unor persoane cu funcții de conducere în partide. De exemplu:
a) Pentru ca domnul Cătălin Predoiu și doamna Cristina Pocora să poată candida, PNL a trebuit să strângă un minim de 22.000 de semnături (18.000, respectiv 4.000 de semnături). Cu alte cuvinte, Partidul Național Liberal a strâns cel puțin 7.334 de semnături pe zi. Folosind prezumția generoasă că echipele de campanie ar fi muncit 8 ore pe zi încontinuu, fără pauză, ajungem la concluzia că PNL a adunat aproape 1.000 de semnături pe oră în zile de weekend și circa 16 semnături pe minut;
b) Domnul Cristian Popescu Piedone a folosit date personale și semnături ale unor minori pentru completarea listelor de susținători ai candidaturii sale. În plus, după decizia TMB de respingere a candidaturii sale, Cristian Popescu Piedone a depus un alt set de alte 5.600 de semnături. PPU-SL a strâns, deci, 1.867 de semnături pe zi. Folosind prezumția generoasă că echipele de campanie ar fi muncit 8 ore pe zi încontinuu, fără pauză, PPU-SL a adunat aproape 234 de semnături pe oră, în condițiile în care PPU-SL este un partid foarte mic, fără resurse umane semnificative.
c) Pe 22 aprilie 2016, Biroul Electoral Central a solicitat Poliției Sectorului 1 al Municipiului București să verifice listele de semnături pe care partidele le strâng pentru depunerea candidaturilor la alegerile locale. Având în vedere solicitarea Biroului Electoral Central privind verificarea autenticității unor semnături, deducem că BEC, instituție a statului, are suspiciuni rezonabile privind săvârșirea infracțiunilor de fals și uz de fals în procesul de înregistrare a candidaturilor pentru alegerile locale din București.
d) Partidul Social Democrat are acces la și folosește în folos propriu datele personale ale cetățenilor cu drept de vot. Acest fapt este confirmat de Înalta Curte de Casație și Justiție prin sentința nr. 341 în dosarul 4862/1/2013 (și, ulterior, prin decizie definitivă). Strângerea de semnături pentru candidații PSD, inclusiv doamna Gabriela Firea, s-a realizat fără expunere publică, fără puncte de colectare sau strângere anunțate și promovate public. Nu au existat foarte multe informații publice cu privire la acest proces de strângere de semnături, deși la nivelul municipiului București sunt necesare circa 80.000 de semnături pentru un partid care își depune liste complete de candidați la primării și consilii locale.
e) Pentru ca domnul Robert Turcescu să poată candida, PMP trebuie să strângă un minim de 18.000 de semnături. Cu alte cuvinte, PMP a strâns cel puțin 9.000 de semnături pe zi. Folosind prezumția generoasă că echipele de campanie ar fi muncit 8 ore pe zi încontinuu, fără pauză, ajungem la concluzia că PMP a adunat aproape 1.125 de semnături pe oră în zile de weekend și circa 19 semnături pe minut.
Există numeroase indicii că listele de susținători pentru candidații la alegerile locale din 5 iunie 2016, depuse la Birourile Electorale din București, sunt viciate fie prin falsificarea semnăturilor, fie prin utilizarea unor liste anterioare modificate, încălcând astfel dispozițiile legale ale art. 51 din Legea 115/2015 și Codul penal.
Declarațiile pe proprie răspundere privind validitatea semnăturilor nu reprezintă o măsură de siguranță suficientă pentru a asigura un proces electoral corect și echitabil.
În realitate, membrii Biroului Electoral nu verifică veridicitatea semnăturilor în condițiile prezentate, făcând doar o verificare a formei și nu a fondului listelor de susținători. Neîndeplinirea atribuțiilor legale atrage bineînțeles răspunderea autorităților competente. Pe de altă parte, este adevărat că Biroul Electoral nu are acces și nu poate căuta numele sau restul datelor personale ale susținătorilor din liste în bazele de date de la evidența populației.
Pentru a asigura respectarea legii precum și evitarea oricăror suspiciuni asupra echității și corectitudinii procesului electoral, instituțiile statului trebuie să verifice individual și specific autenticitatea semnăturilor depuse pentru susținerea candidaților la alegerile locale din București, indiferent cine ar fi aceștia.
Inițiativa România
articol preluat de pe: facebook.com/initiativaromania
(romaniavie.ro) Conferinţa Pan-Europeană de la Barcelona “Autorităţile Locale şi Noua Generaţie de Acorduri de Liber Schimb” (21-22 aprilie 2016)
The meeting was held in Barcelona and was the first pan-European Meeting of “Local Authorities and the New Generation of Free Trade Agreements”.
foto: Helena Spongenberg – euobserver.com
articol: facebook.com/RomaniaVie
22 aprilie 2016
În zilele de joi, 21 aprilie, şi vineri, 22 aprilie a.c., la Barcelona a avut loc Conferinţa Pan-Europeană “Autorităţile Locale şi Noua Generaţie de Acorduri de Liber Schimb”, la care a luat parte şi reprezentantul Asociaţiei România Vie, domnul Alexandru Surcel. Fiind singurul român prezent, domnia sa a reprezentat implicit şi restul Coaliţiei Stop TTIP&CETA România.
Prezenţa noastră la acest eveniment este parte a campaniei căreia ne-am alăturat în septembrie 2014 pentru oprirea ratificării CETA- Canada Europe Trade Agreement- în actuala formă, conţinând numeroase prevederi de natură să afecteze democraţia, suveranitatea naţională, dreptul de legiferare al statelor, adoptarea şi menţinerea celor mai avansate standarde de calitate, libera concurenţă, tratamentul egal al agenţilor economici şi libertatea pieţelor, precum şi pentru renegocierea radicală sau abandonarea completă a acordului TTIP, Transatlantic Trade and Investment Partnership între Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană, încă în proces de negociere. Cele două tratate, negociate de Comisia Europeană şi aplicabile la nivelul întregii Uniuni, ar conduce la implementarea unor sisteme de arbitraj paralele sistemelor de justiţie naţionale şi europene- mecanismele ISDS/ICS- accesibile numai unora, adică companiilor beneficiare ale celor două tratate, şi a căror experienţă trecută în regimul altor acorduri de liber schimb indică un risc crescut de soluţii aberante (a se vedea cazul Micula). De asemenea, s-ar introduce obligativitatea cooperarii la reglementare, ceea ce înseamnă că niciun guvern sau parlament european nu va mai putea reglementa fără să se consulte cu partea canadiană sau americană, puternic influenţată de lobby-ul de afaceri, chiar înainte de a pune eventualele iniţiative în dezbatere publică. În plus, s-ar proceda la recunoaşterea reciprocă a autorizaţiilor şi avizelor de calitate a mărfurilor, când este ştiut că standardele nord-americane în materie sunt sub nivelul celor europene. Cele două acorduri vorbesc de altfel nu doar de înlăturarea pentru investitori a barierelor fiscale, gen taxe vamale, dar şi a oricăror bariere, ceea ce ar putea însemna că societăţile comerciale canadiene sau americane ar putea deroga de la legislaţiile din Europa, aplicând normele de acasă, chiar şi în chestiuni precum dreptul muncii. În fine, la toate acestea, în cazul particular al României se adaugă şi situaţia grotescă în care românilor li se cere să consimtă la liberul schimb cu Statele Unite şi Canada, dar aceste două state refuză în continuare să ne acorde libera circulaţie pe teritoriul lor, ceea ce din start ne exclude de la eventualele beneficii ca investitori îń regimul celor două tratate.
În cadrul discuţiilor purtate vineri, 22 aprilie, dedicate eminamente societăţii civile, mai ales în cadrul workshop-urilor, România s-a bucurat de altfel de mult interes, ca urmare a recentului anunţ al guvernului Cioloş că ia în calcul exercitarea dreptului de veto faţă de ratificarea în acest an a CETA. La aceasta, în raportul pe care l-am prezentat, am menţionat şi semnalul foarte interesant dat de europarlamentarul PSD Sorin Moisă, principalul promotor în România al TTIP şi CETA, care recent şi-a anunţat public retragerea completă din această parte a activităţii sale. De altfel, noi am anunţat că există şanse pentru un eventual veto al României faţă de CETA şi că ne vom concentra activitatea în această direcţie încă de la reuniunea strategică a Coaliţiei pan-europene şi transatlantice de la Bruxelles, din februarie 2016, unde România a avut trei reprezentanţi. Din partea celor prezenţi la Barcelona, am primit oferte de sprijin pentru întărirea presiunilor asupra guvernului român pentru ca acesta să nu facă pasul înapoi, iar exercitarea dreptului de veto să devină efectivă.
La finalul evenimentului, a avut loc un concert la Arcul de Triumf din Barcelona, susţinut de trupa locală Che Sudaka, în deschiderea căruia, de la care puteţi vedea imagini mai jos, activişti anti-TTIP&CETA au susţinut mai multe alocuţiuni.
articol preluat de pe: facebook.com/RomaniaVie
Thousands gather in Germany to protest US – Europe trade deal a day ahead of President Obama’s visit