(Inițiativa România) Minciuna Hexi Pharma. Situația contractelor Hexi Pharma cu statul, 2012-2015
Situația contractelor Hexi Pharma cu statul, 2012-2015
foto si articol: initiativaromania.ro
Minciuna Hexi Pharma. Situația contractelor Hexi Pharma cu statul, 2012-2015
- Pe 25 aprilie 2016, Cătălin Tolontan și Gazeta Sporturilor încep publicarea rezultatelor unei investigații privind diluarea cu intenție a substanțelor dezinfectante din spitale;
- Pe 28 aprilie 2016, Cătălin Tolontan și Gazeta Sporturilor publică dovada privind diluarea unor substanțe dezinfectante de până la 10 ori față de concentrațiile menționate pe etichete;
- În centrul investigației este firma Hexi Pharma, producător de substanțe dezinfectante și lider de piață, care a livrat produse inclusiv pentru Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică (Spitalul de Arși), unde au fost internate mai multe victime ale tragediei de la Colectiv și care au decedat din cauza infecțiilor din spital;
- Pe 25 aprilie 2016, în primul drept la replică al Hexi Pharma, compania îl acuză pe Cătălin Tolontan de defăimare și afirmă că substanțele dezinfectante produse de Hexi Pharma nu au fost achiziționate de Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică (Spitalul de Arși) în 2015, anul tragediei Colectiv.
Ne-a atras atenția acest drept la replică și am dorit să vedem dacă este o minciună și, dacă da, câte și ce fel de contracte a avut Hexi Pharma cu Spitalul de Arși. Prin urmare, mișcarea civică Inițiativa România a demarat o analiză proprie privind situația contractelor cu statul ale companiei Hexi Pharma în perioada 2012-2015. Am ajuns, pas cu pas, să descoperim sume fabuloase pe care această firmă le încasează de la stat, nu doar prin licitații, ci și prin achiziții directe de ordinul a milioane de euro. E vorba de mii de achiziții directe prin care se fentează competiția (licitațiile) și pentru care statul român și administratorii spitalelor sunt direct responsabili. Nu este doar o problemă de sănătate sau chimie – la care nu ne pricepem. Este o problemă și de guvernare deschisă și transparență, iar acestea sunt două din obiectivele importante ale mişcării civice Inițiativa România. Este uimitor câte poți afla nemediat, din informațiile publice la îndemână (data.gov.ro), dacă ai instrumentele IT care le pot ordona și clarifica. Cât este incompetență și cât este corupție este sarcina instituțiilor statului să afle.
Astfel:
În 2015, compania Hexi Pharma a avut 20 de contracte cu Spitalul de Arși (Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică Reparatorie și Arsuri București), cu o valoare totală de 26.150,7 de euro. Contractele au fost obținute prin încredințare directă, nu prin licitație. În dreptul la replică trimis către Cătălin Tolontan și GSP, compania Hexi Pharma a declarat în mod mincinos că în 2015 nu a avut niciun contract cu Spitalul de Arși.
cititi mai mult pe: initiativaromania.ro
Polonia
Amplasarea Poloniei
foto si articol: ro.wikipedia.org
Polonia (în poloneză Polska, oficial Republica Polonă, în poloneză) este o țară din Europa Centrală, care se învecinează cu Germania la vest, cu Cehia și Slovacia la sud, cu Ucraina și Belarus la est și cu Lituania, Rusia și Marea Baltică la nord. Are, de asemenea, o frontieră maritimă cu Danemarca și Suedia. Întreaga suprafață a Poloniei este de 312.679 km², situând acest stat pe poziția 70 în lume din punct de vedere al suprafeței. Polonia are o populație de 38,5 milioane de locuitori, concentrați, în principal, în orașe și municipii mai mari, precum capitala istorică – Cracovia, și cea actuală – Varșovia.
Harta Polonia – foto – harta.infoturism.ro
Primul stat polonez a fost creat în anul 966 de Mieszko I. Teritoriul său a fost similar cu limitele actuale ale țării. În anul 1025, Polonia a devenit regat și în 1569 a cimentat o asociație de lungă durată cu Marele Ducat Lituanian, prin unire formând Republica Celor Două Națiuni. Republica a fost desființată în 1795. Polonia și-a recăpătat independența în 1918 după Primul Război Mondial, dar și-a pierdut-o din nou în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, fiind ocupată de forțele Germaniei Naziste și Uniunii Sovietice, după 1945 devenind un stat comunist aflat sub controlul fostei Uniuni Sovietice. În anul 1989, dominația comunistă a fost răsturnată și Polonia a devenit ceea ce este neoficial denumit „A treia Republică Poloneză”. Astăzi, este al șaselea stat după populație în Uniunea Europeană. Este o republică compusă din șaisprezece voievodate (województwo). Polonia este membră a NATO, ONU, OECD, Organizației Mondiale a Comerțului și a Uniunii Europene.
Mieszko I al Poloniei, Portret de Jan Matejko – foto: ro.wikipedia.org
Mieszko I (n. c. 935 – d. 25 mai 992) a fost duce al polanilor, fiind primul conducător atestat al statului polonez din dinastia Piast. El este fiul lui Siemomysł; nepotul lui Lestek; tatăl primului rege polonez încoronat Boleslau I cel Viteaz; de asemenea tatăl probabil al reginei Świętosława (Sigrid), o regină nordică, și bunicul fiului ei, Knut cel Mare. Mieszko I al Poloniei a fost botezat în anul 966 de misionari din Regatul Ceh. Creștinarea Poloniei a început în această perioadă și s-a desfășurat concomitent cu combaterea credințelor slave păgâne. Primul domnitor istoric al Poloniei, Mieszko I este considerat creatorul de facto al statului polonez. El a continuat politica atât a tatălui său cât și pe cea a bunicului său, cei doi strămoși ai săi fiind conducători ai triburilor păgâne situate în zona Poloniei Mari din zilele noastre. Fie prin alianțe sau prin folosirea forței militare, Mieszko a extins cuceririle în curs de desfășurare și la începutul domniei sale a cucerit Kujawy și Pomerania și probabil Gdańsk și Masovia. În cea mai mare parte a domniei sale, Mieszko I a fost implicat într-un război pentru controlul Pomeraniei Occidentale, în cele din urmă cucerind o parte a acesteia până lângă cursul inferior al râului Oder. În ultimii ani ai vieții sale el s-a luptat cu statul Boemia, câștigând probabil Silezia și Polonia Mică.
“Primirea botezului” de Jan Matejko – foto: ro.wikipedia.org
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org
Ziua Națională a Poloniei
Drapelul Poloniei – foto – ro.wikipedia.org
Imnul național:
articol: AGERPRES/ (Documentare — Suzana Cristache Drăgan, editor: Mariana Zbora-Ciurel)
La 3 mai, Republica Polonă sărbătorește Ziua națională – Ziua Constituției (adoptată în 1791) și pe 11 noiembrie – Ziua Independenței (1918). Având o suprafață de 312.685 kmp, Republica Polonă este o țară situată în Europa Centrală și se învecinează cu Rusia, Lituania, Belarus, Ucraina, Slovacia, Cehia, Germania, Marea Baltică.
Originea numelui acestei țări rămâne incertă, dar există o ipoteză verosimilă care arată că acest toponim este derivat din cuvântul pole (din slava veche “polje”) însemnând câmp. Alte izvoare arată că numele statului nu provine direct de la pole, ci a derivat prin intermediul numelui unui popor vest-slavic, polani.
Frumusețea Poloniei poate fi admirată atât în orașele vechi, cât și în peisajul sălbatic din parcurile naționale și rezervațiile naturale. Regiunile țării sunt, în mare, împărțite pe orizontală — coasta Baltică și regiunea lacurilor post-glaciare. Centrul Poloniei este împărțit între terenurile joase din nord și cele înalte din sud, ce includ zona calcaroasă Krakow-Wielum, grote și castele medievale. Polonia este o țară care se mândrește cu patrimoniul său cultural, teatrele și companiile de muzică și operă regăsindu-se din abundență, potrivitturistik.ro.
Capitala și principalele orașe sunt: Varșovia (capitala), Cracovia, Wrocalw, Poznan, Gdansk, Katowice.
Varșovia este situată în partea central — estică a Poloniei și este poziționată pe cursul râului Vistula, la o distanță egală față de Munții Carpați și Marea Baltică. Orașul vechi a fost în totalitate distrus în cel de-al Doilea Război Mondial, ulterior acesta fiind complet refăcut. Centrul istoric vechi reprezintă și punctul de plecare pe care majoritatea turiștilor îl aleg când vizitează Varșovia. Centrul Varșoviei este unul dinamic și cosmpolit cu multe hoteluri scumpe, restaurante de lux și o mulțime de magazine, descrie gotravel.ro.
Potrivit ghiduri-turistice.info, în Varșovia regăsim unul dintre cele mai frumoase parcuri — Parcul Lazienski datând din secolul al XVII-lea și având are o suprafață de peste 80 de hectare. Este considerat una dintre bijuteriile “tezaurului” Poloniei, și unul dintre cele mai frumoase parcuri din Europa. Pe perioada verii, Parcul Lazienki este locul preferat de recreere pentru locuitorii Varșoviei. Parcul include numeroase palate, case de vară, lacuri, pavilioane, conace, grădini, monumente istorice, cafenele și restaurante. Aici se organizează și o serie de concerte și recitaluri de pian.
Castelul Regal, veche reședință a monarhilor polonezi, a fost distrus în totalitate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, fiind reconstruit între anii 1971-1984 datorită “efortului întregii națiuni” și a donațiilor făcute de locuitorii mai avuți ai Varșoviei. În trecut,acesta a reprezentat reședința regilor polonezi, iar mai apoi a președintelui și a senatului. În prezent, castelul este deschis publicului pentru vizitare, cuprinzând numeroase săli și expoziții.
Palatul Culturii și Științei, considerat un dar oferit poporului polonez din partea Uniunii Sovietice, este cea mai înaltă clădire din Varșovia și totodată din Polonia. Palatul a fost finalizat în trei ani, fiind construit între 1952-1955, iar arhitectul Lew Rudniew, la ordinul lui Stalin, a vizitat principalele centre culturale din întreaga Polonie cu scopul de a observa elementele arhitecturale tradițional poloneze și de a le include mai apoi în fațada clădirii.
cititi mai mult pe: agerpres.ro
(Loredana Diacu) Victorie importantă obţinută de Grupul Floreasca. Proiectul construirii unor blocuri turn lângă Halele Ford, stopat
Grupul Floreasca, “Marș Verde Pentru Cartierul Floreasca”, 2 aprilie 2016
foto: epochtimes-romania.com
articol: Loredana Diacu – epochtimes-romania.com
29 aprilie 2016
Consilierii generali ai municipiului Bucureşti au renunţat să voteze, în prag de alegeri locale, PUZ-ul în baza căruia în Floreasca urmau să se ridice 4 blocuri turn. Meritul aparţine cetăţenilor care s-au luptat pentru cartierul lor.
Consiliul General al municipiului Bucureşti a scos, joi, de pe ordinea de zi a şedinţei, proiectul aprobării Planului Urbanistic Zonal (PUZ), în baza căruia un investitor ar fi urmat să ridice 4 blocuri turn lângă Hala Ford din Cartierul Floreasca.
La şedinţa de pe a cărei ordine de zi proiectul a fost retras, au luat parte şi reprezentanţi ai Grupului de Iniţiativă Civică Floreasca, grup care a făcut numeroase demersuri pentru a opri construirea blocurilor turn ce ar fi afectat infrastructura şi aşa subdimensionată a cartierului. Aceştia s-au izbit de o totală lipsă de transparenţă a autorităţilor şi, deşi 8 persoane s-au înscris la cuvânt, doar uneia i s-a dat dreptul să vorbească.
Redăm comunicatul de presă pe acest subiect remis de Grupul de Iniţiativă Civică Floreasca redacţiei Epoch Times.
Consiliul General al municipiului Bucureşti urma sa decidă joi, 28 aprilie 2015, dacă aprobă prelungirea planului urbanistic zonal care ar permite construirea a patru turnuri cu înălţimi de 15- 25 de etaje, pe Calea Floreasca nr. 159 – 165, lângă Hala Ford, monument istoric de clasa A, şi restaurarea halei. Grupul de Iniţiativă Civică Floreasca a solicitat consilierilor generali să nu aprobe proiectul, deoarece infrastructura în zona respectivă este subdimensionată, iar cele patru turnuri vor aduce maşini în plus, trafic crescut, noile construcţii afectând monumentul istoric, fiind la o distanţă foarte mică de el.
În urma apelului public iniţiat de Grupul Floreasca, pe site-ul PMB s-au înscris la cuvânt 8 persoane, reprezentanţi şi susţinători ai grupului, locuitori ai cartierului Floreasca. Dintre aceştia, doar 4 au fost primiţi în sala de şedinţe a CGMB, şi doar unei persoane i s-a acordat dreptul la cuvânt, motivaţia fiind că locurile destinate publicului sunt limitate, restul membrilor şi simpatizanţilor fiind invitat în faţa unui ecran de televizor.
Încă de la debutul şedinţei, a fost propusă scoaterea de pe ordinea de zi a discutării PUZ Calea Floreasca 159-165, pe motiv că nu ar fi fost discutat în cadrul Comisiei de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului şi, în consecinţă, nu ar avea raportul comisiei, care ar fi trebuit să se întâlnească la ora 12.00, în aceeaşi zi.
Precizăm că reprezentanţii Grupului Floreasca au aşteptat începând cu ora 12.00 intrarea la Comisia de Urbanism – aceştia au solicitat informaţii şi îndrumări, însă s-au lovit de o totală lipsă de transparenţă, fiind plimbaţi de la un birou la altul. Au aflat abia la începutul şedinţei CGMB faptul că această Comisie nu se întruneşte, fapt total netransparent în opinia noastră.
Reamintim că această comisie este formată din 9 membri, după cum urmează: Comănescu Mihai – Preşedinte (P.N.L.), Radu Richard – Vicenţiu – Secretar (INDEPENDENT), Florescu Dragoş (P.S.D.), Nicolae Andrei (P.N.L.), Drăghici Aurelia – Graţiela (P.S.D.), Ilina Ion Cosmin (P.N.L.), Văduva Silviu (P.N.L.), Raicu Mircea Cristian (P.N.L.), Bologa Cătălin – Gheorghe (P.C.).
Menţionăm că reprezentanţii Grupului au reuşit să intre la Comisia de Mediu – şedinţa durând aproximativ 25 de minute – interval în care s-au analizat mai multe proiecte cu posibil impact asupra mediului.
Grupul de Iniţativă Civică Floreasca le mulţumeşte consilierilor prezenţi la şedinţă, precum şi celor care au susţinut cazul Halelor Ford prin luări de cuvânt, adresându-le în acelaşi timp următoarele întrebări şi recomandări:
1. Din moment ce scoaterea de pe ordinea de zi a PUZ Floreasca a fost realizată înainte de începerea şedinţei, oare nu ştiau domniile lor că membrii Comisiei de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului nu aveau să se întâlnească în acea zi?
2. Pornind de la presupunerea de bună credinţă că nu au ştiut acest lucru, este oare fezabil ca un proiect de o asemenea anvergură, aflat în dezbatere publică şi contestat de către cetăţenii direct afectaţi, să fie discutat într-o şedinţă de mai puţin de 1 oră? (NOTA BENE, în intervalul alocat comisiei se discută TOATE SUBIECTE de pe ordinea de zi ce pot avea impact în materia urbanismului, de exemplu). În acest caz, nu putem decât să le admirăm viteza şi profesionalismul membrilor comisiei.
3. În condiţiile în care şedinţele CGMB sunt publice, iar înscrierea la cuvânt a cetăţenilor se poate face online, oare consideră domnii consilieri că 10 locuri pentru public, într-un oraş de 2 milioane de locuitori, sunt suficiente? De asemenea, nu înţelegem de ce a fost necesară înscrierea la cuvânt, dacă nici pe acele locuri nu am fost primiţi cu toţii.
În aceste condiţii, Grupul Floreasca, alături de susţinătorii săi, anunţă continuarea demersurilor pe lângă autorităţile publice locale şi centrale, amintind, în acelaşi timp că interesele locuitorilor din Cartierul Floreasca (care se întinde nu numai în sectorul 1, dar mai ales în sectorul 2) primează şi sunt dincolo de orice interese electorale, indiferent de direcţia din care vin acestea.
Amintim că Grupul de Iniţativă Civică Floreasca este o reţea civică, cu peste 1.000 de simpatizanţi, de implicare cetăţenească şi comunitară, care militează pentru conservarea spaţiului verde dintre blocuri şi a parcurilor, conservarea caracterului rezidenţial al cartierului, înfiinţarea unui centru socio-cultural comunitar, coagularea simţului civic al locuitorilor din cartier“, se precizează în comunicatul de presă remis Epoch Times.
articol preluat de pe: epochtimes-romania.com