(USR București) Cinci motive pentru care USR nu va vota bugetul de 5 miliarde inventat de Gabriela Firea
Traficul în Bucureşti
foto: b365.ro
articol: USR București
USR București – facebook.com
5 aprilie 2017
Cinci miliarde de lei, adică un miliard de euro, are pe mâini primarul general Gabriela Firea în 2017, și pe tot vrea să-l cheltuiască după bunul plac, fără să țină cont de nevoile reale ale orașului și chiar de propriile promisiuni electorale. Pentru cea mai aglomerată și cea mai poluată capitală europeană, soluțiile Gabrielei Firea nu sunt investițiile în transport eficient, spații verzi sau clădiri consolidate, ci sunt petrecerile de sezon și monumentele „grandioase”.
În ședința de consiliu de mâine, 5 aprilie, consilierii general USR anunță că nu vor vota proiectul de buget propus de primar, din următoarele motive:
1. Lipsa unei dezbateri reale pe prioritățile bugetare, cu cetățenii și cu opoziția – primarul a organizat un simulacru de dezbatere în care a chemat presa și a dictat suveran modul în care ea va cheltui veniturile Capitalei. În acest timp, bugetul nu a beneficiat de o dezbatere reală nici măcar în comisiile de specialitate ale consiliului general, fiind mai degrabă un document pe care primarul și-l ajustează după capricii, nu după nevoile orașului. De exemplu cele zece societăți comerciale pe care și le-a dorit doamna Firea, și i le-au votat consilieri PSD+ALDE în ultima ședință de consiliu, nu sunt prinse în proiectul de buget cu cele 1,2 milioane de lei necesare inițial, însă scăparea va fi rezolvată rapid printr-un amendament.
2. Estimări de venituri fanteziste, deficit uriaș – în proiectul de buget ni se spune că primăria se bazează pe venituri supraestimate, nerealiste, de peste 4 miliarde de lei (deși anul trecut veniturile realizate abia au atins 3,7 miliarde de lei) în timp ce cheltuielile sunt de peste 5 miliarde de lei. Pornim deci din start cu un deficit prognozat de aproape un miliard de lei (975,500,000 lei), de patru ori mai mare decât în 2016. O nerealizare, foarte probabilă, a acestor venituri estimate va crește dependența orașului de bugetul de stat și va tăia fonduri de la investițiile și așa puține, punând în pericol realizarea acestora.
3. Grevarea bugetului cu subvenții pompate în regiile problemă RADET și RATB – fără un plan concret de restructurare și eficientizare a regiei de termoficare (aflată în faliment) și a regiei de transport (aproape de colaps) Gabriela Firea anunță perpetuarea și în 2017 a acelorași subvenții aruncate în găurile negre ale orașului – 1 miliard de lei, adică 27 % din bugetul Capitalei. În același timp, pentru investiții în cele două regii se alocă sume infime – numai câteva zeci de milioane de lei la fiecare. Pentru RATB, de exemplu, anunțat în campania electorală din toamnă că se va înnoi cu 400 de autobuze, 100 de tramvaie și 100 de troleibuze, însă primarul Firea alocă în buget numai 14 milioane lei pentru un tramvai, 2,4 milioane lei pentru un troleibuz și 15,2 milioane lei pentru 10 autobuze noi.
4. Priorități răsturnate, anularea propriilor promisiuni electorale – În bugetul doamnei Firea sunt cuprinse investiții mari în statui și biserici (30 de milioane de lei în statui și 55 de milioane de lei în biserici), dar sunt aproape inexistente investițiile în eficientizarea transportului, consolidări de imobile, răscumpărări de spații verzi retrocedate – deși toate aceste puncte au figurat printre promisiunile electorale ale primarului. Gabriela Firea demonstrează că nu crede în propriile proiecte, cele propuse și aprobate în 2016. De exemplu dotarea cabinetelor școlare, banca de alimente, proiectul incubatorului de afaceri „București Start-up” – niciunul dintre aceste proiecte nu au primit alocări bugetare în 2017.
5. Și în 2017, în era datelor deschise, bugetul Capitalei e un document scanat, ce nu poate fi editat, amendat sau modificat, deși USR și numeroase voci din societate au atras atenția asupra necesității publicării bugetului orașului în format editabil.
Consilierii USR consideră oportună o reanalizare a priorităților de investiții în București, astfel încât să se aloce mai mulți bani pentru investiții reale, care să contribuie la îmbunătățirea calității vieții în oraș. Dat fiind că prin întârzierea peste termenul legal a votării proiectului de buget, nu se mai poate face o restructurare pe baze realiste a acestuia, consilierii USR vor propune punctual câteva realocări de fonduri astfel:
1. 30 milioane lei pentru răscumpărare de spații verzi retrocedate în parcurile Capitalei – o intenție pe care și-a anunțat-o recent și primarul Gabriela Firea, dar numai declarativ, fără să prevadă și fonduri pentru asta. Suma poate fi obținută prin realocare de fonduri de la proiectele de statui.
2. Suplimentarea cu 25 de milioane lei a fondurilor pentru reabilitarea și modernizarea rețelei de termoficare. Suma poate fi obținută prin reducerea bugetelor destinate Centrului de Servicii Comunitare Integrate pentru Tineri – 15 milioane de lei din total 33 milioane de la „alte cheltuieli” – și de la bugetul Teatrului Excelsior – 10 milioane de lei dintr-o total de 14,9 milioane de lei de la „alte cheltuieli”.
3. 70 de milioane de lei pentru suplimentarea bugetului de achiziții de autobuze noi (adică 70 de autobuze în plus față de cele 10 prevăzute de primar). Suma poate fi obținută prin realocare de la „alte cheltuieli” ale PROEDUS (20 milioane de lei) și de la „alte cheltuieli” ale PMB buget propriu (50 de milioane de lei).
articol preluat de pe: facebook.com/USR.Bucuresti
(Florina Presadă – Senator USR) Epilog la şedinţa Comisiei de Administraţie Publică de la Senat, din 4 aprilie 2017
“Stenograma” şedinţei Comisiei de Administraţie Publică de la Senat, din 4 aprilie 2017
foto: facebook.com
articol: Florina Presadă – Senator USR
Florina Presadă – Senator USR – foto: facebook.com
5 aprilie 2017
Ieri, când tocmai credeam că s-a încheiat şedinţa Comisiei de Administraţie Publică de la Senat, pe uşă a intrat domnul Falcă, ales şi re-ales primar al Aradului în 2004, 2008, 2012 şi 2016.
„Ohh, Bună ziua, dom` primar!” Veselie mare, toată lumea se cunoaşte cu toată lumea.
Ne spune că a venit aici în calitate de reprezentant al Asociaţiei Municipiilor din România (AMR) şi nu al PNL să susţină punctul 1 de pe ordinea de zi, cel cu schimbarea majorităţilor privind deciziile de patrimoniu în consiliul local, de la 2/3 dintre consilieri la jumătate plus unu, pe care tocmai îl amânasem.
Şi începe să ne explice că e o chestiune de „funcționabilitate” (cuvânt pe care l-a repetat în diverse forme, chiar l-a silabisit, să înţelegem, mai ales eu), că are probleme cu intabularea şi cartea funciară, că i se blochează proiecte europene, că opoziţia se opune de dragul de a se opune în consiliul local.
Pentru cineva care a fost în poziția de primar atâția ani, domnul Falcă a uitat prea ușor că și opoziţia reprezintă comunitatea, altfel nu s-ar afla acolo, în consiliile locale şi judeţene, iar dacă un proiect e realmente util comunității, nu ar avea loc astfel de blocaje.
Îi amintesc domnului Falcă – atunci când mă lasă să vorbesc – că propunerea e din 2014/2015 şi îmi este greu să cred că fix absenţa acestei legi l-a împiedicat să implementeze proiecte europene dacă ar fi dorit acest lucru; e prima dată că aud de blocaje în proiecte europene din cauza majorităţii de 2/3 în consiliile locale.
Ca de obicei, colegii de Comisie ţin să îmi reamintească că ei vorbesc din realitate, că ei au fost în administraţia locală şi ştiu cu ce se mănâncă. Domnul secretar Deneș reiterează că beneficiarul legii și de care trebuie să ţinem cont e administraţia publică locală – deşi în şedinţele anterioare am tot zis că beneficiarii ar trebui să fie cetăţenii, la ei trebuie să ne gândim.
După încă vreo două schimburi de replici amicale între membrii Comisiei și domnul Falcă, părăsim sala de ședințe.
Ca să punem lucrurile în context: domnul Robert Negoiţă – PSD este preşedintele Asociației Municipiilor din România, iar domnul Falcă – PNL, este unul dintre prim-vicepreşedinţi, în compania altor primari notorii (http://amr.ro/ro/despre-amr/comitetul-director.html), proveniţi din diverse partide politice. Interesul pentru această modificare legislativă este al tuturor acestor primari, unii dintre ei cunoscuţi drept „baroni locali”.
În general, domnul Falcă nu a avut nicio problemă la Arad în a-şi trece proiectele prin consiliu din pricina majorităţii de 2/3.
PS: am cerut stenograma şedinţei de ieri. Am primit ceea ce vedeţi, cu menţiunea că mi s-a spus că la Comisie nu există resurse pentru a efectua stenograme. Vizita domnului Falcă nu e consemnată, aşa cum mă aşteptam, la un moment dat domnul Deneș spunând „acum că s-a terminat şedinţa, putem să vorbim.” Ce e şi mai important: în procesul verbal scrie că discuţia pe L122/2015 s-a amânat pentru o dată ulterioară, nefiind precizată dată de 25.04.2017, aşa cum am votat.
“Stenograma” şedinţei Comisiei de Administraţie Publică de la Senat, din 4 aprilie 2017 – foto: facebook.com
Deși pentru mine este clar că nerespingând această propunere legislativă vom da verde jafului din patrimoniul public, și așa deja ciuntit de interesele vremii, nutresc speranța că ai mei colegi din Comisie nu vor uita că au fost trimiși de către cetățeni în Parlament pentru a le reprezenta interesele.
Voi face tot ce îmi stă în putere să opresc această propunere și am încredere, până la proba contrarie, în discernământul colegilor mei.
articol preluat de pe: facebook.com
(Liviu Mihaiu) Băse, Nuţi şi Statul mafiot
Traian Băsescu
foto: gandul.info
articol: Liviu Mihaiu
Liviu Mihaiu – ziarist, fondator și realizator la Radio Guerrilla (în trecut la TVR şi Academia Catavencu) presedinte la “Salvati Delta” – foto: pressalert.ro
5 aprilie 2017
Am fost antibăsist din zorile primului său mandat, deşi l-am votat ca orice om normal la cap pentru că Năstase. Iar pentru asta plătesc scump şi astăzi.
Dar am doctoratul şi masteratul în regimul Băsescu.
Caseta emisiunii 100% în care spuneam, în 2006, că este un Putin la scară dâmboviţeană este la Turcescu. În 2006, era mai popular decât Simona Halep şi Laura Codruţa la un loc. Când le spuneam colegilor din trustul Realitatea TV că Vodă e duşmanul tuturor celor care gândesc altfel decât el, îmi luam scaune în cap de la ei, colegi chemaţi, mai apoi, toţi la DNA, la ordinul personal al lui Băsescu, pentru scandalul drepturilor de autor din presă, primul atac frontal la adresa tuturor mogulilor, duşmanii săi personali. Azi toţi mogulii sunt în închisoare sau în drum spre ea.
Presa trebuia să fie cu El. Şi, ca şi Nuţi, şi presa a devenit a lui. A lui Zeus. Prin popularea şi preluarea ei cu cel mai mare val de agenţi acoperiţi din întreaga istorie a Securităţii române. Din ordine date prin partea din spate a binomului. La partea din faţă era dotată cu camerele de luat vederi ale întregului popor. Aşa a fost preluată şi revista unde m-am născut, Academia Caţavencu, de către infractorul Adamescu. La ordin. Şi la licitaţie.
Am fost de faţă la băuta cotrocenistă în care a scos-o p-aia cu “blow jobul la Marelui Licurici”. Azi marele Licurici bagă oricând in şedinţă guvernul României cât şi pe cei care-i chinuie prin tribunale marea sa iubire şi deţinătoarea mai tuturor secretelor şi conturilor sale necunoscute.
După blow job, urmează pay job.
Nu intenţionez să punctez azi tot rechizitoriul realizărilor regimurilor Băsescu. Consecinţele acestor regimuri le vom plăti zeci ani de zile.
Dar cele mai importante sunt nefericirea acestui popor, intrarea în topul ţărilor cu cel mai mare declin demografic şi cultural din lume, transformarea statului în cel mai securistic stat european, şi cu voia dvs, ultima pe listă: câştigarea alegerilor de către PSD prin mărirea celor tăiate de regimul Băsescu.
Am început însă să devin “băsist” în post băsism, cam când intelectualii de la balconul decoraţilor de regim îl părăseau în masă.
Şi-i urmăresc dezvăluirile din casa liftului Securităţii, completându-mi post istoric tabloul celui mai nefast regim după cel al Partidului lui Ion Iliescu.
Aseară, la televiziunea sa de ogradă, B1 tv, Traian Băsescu, Preşedintele care s-a autointervievat numai şi numai cu ziarişti acoperiţi, spunea amar şi iresponsabil:
“Eu nu am vrut s-arate aşa instituţiile statului. Noi, politicienii, suntem cum suntem, dar voi, Presa, voi, Societatea civilă, Pippidi, Laura Ştefan, unde eraţi, frate!!?”
Îi răspund eu, că nu are cine altcineva :
“Păi, frate, securistule, eram tot acolo unde trimteai matale serviciile alea să pună mâna pe presă cu japca şi să infiltraţi toate televiziunile şi ongeurile şi să şantajaţi acţionarii trusturilor de presă, plătind chiar cu caşul lui Cocoş, adică din corupţia politicienilor, salariile ziariştilor acoperiţi.
Ai fost cel mai mare duşman al societăţii civile şi al presei, să nu uiţi asta!
Şi toate astea se intâmplau, frate securistule, până s-o aresteze pe Nuţi. Şi despre toate astea nu numai că ştiai, dar le-ai gândit de la cel mai înalt nivel al statului. “Mafiot”, cum îl numeşti astăzi.”
articol preluat de pe: gandul.info