Nicușor Dan președinte 2026: Analiza unei „stabilități” sub presiunea șantajului politic
19 aprilie 2026
În peisajul politic actual, marcat de tensiuni și reconfigurări, tema centrală a dezbaterii publice rămâne mandatul lui Nicușor Dan președinte 2026, la 11 luni de la victoria sa considerată salvatoare. Sub pilonul La Ordinea Zilei, explorăm dacă entuziasmul acelui „final apoteotic” din mai-iunie 2025 s-a transformat într-o soluție sustenabilă pentru România sau dacă asistăm doar la o amânare a prăpastiei. Analiza semnată de Alexandru Cristian Surcel ne pune în față o radiografie dură a puterii, unde compromisurile economice și ezitările din justiție definesc noul echilibru fragil de la Cotroceni.
Pe platforma Uniți Schimbăm, privim acest bilanț prin prisma verticalității necesare într-o eră a provocărilor hibride. Într-un moment în care „matematica” parlamentară pare să dicteze concesii majore în fața PSD, este esențial să evaluăm dacă direcția aleasă de Nicușor Dan președinte 2026 protejează cu adevărat interesele cetățenilor sau dacă deschide poarta către o restaurație a sistemelor corupte pe care electoratul a crezut că le-a lăsat în urmă.
ACUM 11 LUNI APUCĂ-LIPSA A FOST EVITATĂ SAU DOAR S-A AMÂNAT?
Alexandru Cristian Surcel, avocat, activist civic, fost jurnalist – foto preluat de pe facebook.com
18 aprilie 2026
Acum exact 11 luni Nicușor Dan câștiga categoric alegerile prezidențiale reconvocate, după anularea tentativei din noiembrie-decembrie 2024, iar spre seară parcă asistam la finalul apoteotic din Star Wars Return of the Jedi: ieșea curcubeul, din vremuri străvechi considerat semn de bun augur, iar seara o mulțime entuziastă se bucura în fața sediului instituției conduse atunci de proaspătul președinte ales, Primăria Municipiului Bucureşti. Părea că în fine a trecut uraganul și acum totul va fi bine, după ce 2 milioane de compatrioți votaseră un amestec de șarlatan cu cercuri din servicii și ditamai Rusia în spate și pacient de la psihiatrie cu elemente delirante în discurs, la alegerile parlamentare aproape jumătate din voturi se duseseră la niște partide populiste pretins suveraniste și antisistem, dar în realitate pro-ruse și destul de securiste, apoi Curtea Constituțională a României revenise asupra validării inițiale și anulase alegerile prezidențiale, iar un redneck cam debil de caracter, ajuns omul nr. 2 în Statele Unite, JD Vance, apucase exact chestia asta ca să confeționeze o bâtă de baseball cu care să pocnească Uniunea Europeană în moalele capului. Și nu doar că și de data asta evitasem căderea pe ultimul centimetru al marginii prăpastiei, dar în tabăra pro-europeană aveam nu unul, ca suveratriștii ăia cu piticul lor în pantaloni roșii, ci doi mesia: președintele proaspăt ales și președintele interimar pe cale de a deveni prim-ministru, Ilie Bolojan.
Cum stăm acum, după 11 luni? Cam așa:
-
Situația economică rămâne grea. Cu toate creșterile de impozit și tăierile, deficitul bugetar creat de Partidul Social Democrat (PSD) și de Partidul Naţional Liberal (PNL) în timpul guvernărilor Cîțu, Ciucă și Ciolacu, mai ales Ciolacu, prin risipa către clientelă și prin risipa electorală rămâne foarte mare, chiar dacă a mai scăzut un pic. Inflația papă tot mai mult puterea de cumpărare a populației. Creșterea economică, care era oricum nesănătoasă, bazată prea mult pe consum, s-a redus la foarte un pic peste zero. Iar peste toate acestea mai vin și consecințele tâmpeniilor putiniste și #maga de la scară globală, cum ar fi războiul din Iran, care a dar peste cap piața petrolului și a produselor derivate. Iar în ce privește ratingul de țară, am ajuns să ne bucurăm că suntem BBB cu perspectivă negativă, adică elevii ăia mediocri cu câteva corijențe, dar care ar putea totuși primi o medie generală de trecere.
-
„Suveraniștii” sunt tot în zona lui 40% plus minus 5%, cu mici fluctuații de la lună la lună. În mod normal, ei ar fi trebuit să înceapă să piardă voturi pentru că pe zi ce trece devine tot mai clar că nu au mare lucru în cap și că patriotismul lor nu valorează nici cât o ceapă degerată când se activează pupincurismul față de Vladimir Putin și de Donald J. Trump. Nu pierd voturi pentru că sunt singuri în opoziție, iar coaliția pro-europeană de guvernământ oferă zilele astea un spectacol de și mai mult ridicol decât ei.
-
„Ciuma Roșie”, zisă și Partidul Social Democrat (PSD), pro-europeană în cuget, dar securist-suveranistă în simțiri, a transformat guvernarea în haos și ieșirea de la guvernare într-un fel de farsă în stil „Petrică și lupul”. Insensibil la faptul că nimeni din popor nu pare să fie tulburat de perspectiva ieșirii PSD de la guvernare, pentru că-l arde mai tare presiunea baronimii de partid, deranjată de subțierea curgerii banilor de la stat către sine, precum și de procentul său de aprobare mai mic decât al partidului, Sorin Grindeanu este decis ca peste 2 zile să declanșeze un „referendum” intern la care 5000 de membri PSD (cam puțini, pentru un așa-zis referendum la un partid care s-a tot lăudat de-a lungul timpului că are sute de mii de membri și e cel mai mare din România) să zică dacă mai vor guvern cu Bolojan.
-
Parcă niciodată, cu excepția poate a epocii mineriadelor, nu a fost PSD-ul atât de toxic. Nici măcar în guvernările Adrian Năstase, USL 1.0, Dragnea, USL 2.0 turpitudinea din Kiseleff nu a atins cotele de acum. Problema e că au simțit puncte slabe la partenerii de coaliție, iar ei au instincte de rechin: vor sfâșia animalul care sângerează. Dacă în emoția din mai-iunie 2025 ar fi primit niște scatoalce peste boturile alea rapace, probabil că acum ar fi așteptat cuminți să mai treacă un an, ca să opereze rotativa. Dar mai întâi Bolojan a renunțat să treacă imediat și mai categoric la reorganizarea administrației și la reducerea cheltuielilor și a aruncat povara pe umerii întregii populații crescând TVA-ul, accizele și impozitele pe proprietate și reducând cheltuielile sociale. Adevărul e că, așa cum există campanii împotriva hainelor de blană, dar nu și a celor de piele, pentru că e mult mai ușor să hărțuiești niște femei bogate decât niște bande de motocicliști, e mult mai simplu să tai de la elevi, studenți, doctori în feluritele științe, femei gravide și oameni cu dizabilități, decât de la primari, președinți de consilii județene, directori de companii de stat și tot felul de alți corupți și membri de grupuri infracționale organizate.
-
Iar apoi, când Bolojan și-a dus aminte că al său cap pleșuv nu este singura parte rotundă a ființei sale și a început să nu mai tot cedeze în fața PSD, matematicianul „nu va fi ușor, va fi Nicușor” a demonstrat că oricât ar recalcula, nu-i iese o guvernare care să nu fie minoritară și grav șantajabilă din Parlament fără PSD. Așa că au început să apară diferite concesii care progresiv au enervat tot mai mult tabăra compusă din oameni care votează Uniunea Salvați România (USR) și partidele fondate de foști USR-iști, respectiv PNL și disidențele PNL-ist/PDL-iste, plus o parte mare, activă și de calitate a societății civile. Adică bulele reformiste (nu neapărat progresiste, că sunt și conservatori pe acolo). Acum, fiecare în bula lui are impresia că opinia lui se bucură de o susținere covârșitoare, dar în realitate toți acești reformiști înseamnă undeva la 30% din total.
-
Matematica explică așadar non-combatul lui președintelui Nicușor Dan în chestiunea nevralgică a justiției, în ciuda promisiunilor repetate că justiția și anticorupția vor fi o prioritate a mandatului său. Și dacă ne gândim bine e ceva adevăr în matematica respectivă, dincolo de frustrarea firească și viscerală pe care o simțim toți cei din bula aceasta reformistă când vedem pasivitatea președintelui față de acapararea justiției de către gașca celor sunați de Lia (Savonea) și marea restaurație penală în care toți corupții condamnați în trecutul apropiat sunt acum spălați, apretați și aruncați din nou pe piață cu prejudiciile recuperate, cât au fost recuperate, întoarse. Sau faptul că președintele nu pare să dea prea multă crezare magistraților care critică starea de lucruri din justiție și că inițiativa lui privind marea consultare în cadrul profesiei nu pare să prindă contur.
-
Tot matematica explică de ce președintele nu a folosit avizele negative ale secției de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru a respinge măcar o parte din propunerile pentru conducerile parchetelor ale ministrului PSD plagiator Radu Marinescu, avocatul de casă al Liei Olguța Vasilescu. Acum însă rămâne de văzut dacă se va confirma zvonul că numirile procurorilor au fost negociate la schimb cu numirile deja mult prea întârziate ale directorilor civili din servicii, sau anul acesta ne vom trezi și acolo cu alde Claudiu Manda și Mihai Tudose, Doamne ferește!
-
Adevărul pur și simplu e că ratingul de țară, banii europeni și reducerea deficitului se vor duce în cap și o dată cu ele și nivelul de trai, dacă în locul unui guvern cu o majoritate fie și de strânsură va veni un guvern minoritar PNL+USR+UDMR sau un guvern minoritar PSD, susținut din Parlament de AUR și de restul „suveraniștilor”, forțat să negocieze fiecare vot și să facă concesii exact cu privire la reformele sau măsurile unde nu ar fi deloc bine să se întâmple asta.
-
Totuși, unde face președintele un exces de zel este la procuroarea Cristina Chiriac, care e cam incontestabil că l-a protejat pe episcopul violator de huși, ascunzând cât timp a putut face asta dovezile pentru care, în cele din urmă, Cornel Onilă, în prezent caterisit, a fost condamnat la 8 ani de închisoare. Puține lucruri sunt mai sordide decât protecția oferită violatorilor, iar când acel violator este profesorul care își abuzează proprii elevi, mizeria se îngroașă în progresie geometrică. Ori să aperi cu atâta aplomb o astfel de persoană, care a protejat violatori, chiar dacă în anii 2022-2024 (nu și în 2025) Serviciul Teritorial DNA Iași a avut rezultate mai bune decât majoritartea celorlalte structuri ale Direcției Naționale Anticorupție, e genul de greșeală care te va urmări tot restul vieții și deloc degeaba.
-
Problema aceasta a justiției a inflamat puternic societatea civilă și inabilitățile de comunicare pentru care actualul președinte este bine cunoscut au contribuit și ele. Din păcate, relaționarea cu oamenii nu este matematică, nu e știință exactă, așa că afirmații de genul „am de 100 de ori mai multe informații” spuse pe un ton mustrător nu au ajutat deloc. Președintele Dan e chiar acuzat de aroganță, ceea ce în realitate nu prea e cazul.
-
Dar și societatea civilă ar trebui să-și facă un pic mai bine lecțiile. Știți de ce nu am dat share la scrisoarea deschisă difuzată ieri, deși rezonam cu ea în cea mai mare parte? Pentru că nu e chiar deloc corect să o începi prin a-l blama pe președinte pentru numirea ca președinte la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a Liei Savonea, când numirea acesta a fost făcută prin hotărâre a secției de judecători a CSM (care, apropo, a fost mereu o problemă, pentru că mereu a cam ținut cu lupul). De la modificarea din 2022 a legilor justiției, președintele e la fel de spectator ca și noi față de numirile de la ÎCCJ. A, că a fost pasiv, că nu și-a folosit prerogativa de a participa și de a prezida ședințele CSM, ca să ceară respectarea calendarului legal și să oprească numirea intempestivă și prematură a Liei, putem discuta, dar nu asta a spus scrisoarea deschisă.
-
Întorcându-ne un pic la problema ultimatumului pe care PSD îl pregătește peste două zile, este clar că asta se întâmplă pe fondul faptului că așteptarea mulțimii care sărbătorea acum 11 luni ca Nicușor Dan și Ilie Bolojan să formeze un tandem nu s-a împlinit. Și nu cred că vreunul dintre ei este exclusiv vinovat pentru asta. Însă e cert că a apărut o răceală începând cu acel moment în care, de dragul stabilității cu PSD, Bolojan, în loc să pornească reorganizarea administrației și a unităților administrativ-teritoriale și reducerea de cheltuieli ale statului, a optat să crească TVA-ul, despre care președintele promisese ferm că nu va fi crescut. Mi se pare însă că în mai multe declarații ale sale, inclusiv în interviul pe care, foarte profesionist, i l-a luat Sebastian Zachmann, a lăsat la rândul său să se înțeleagă că între o instabilitate cu Bolojan și stabilitatea cu PSD, o va alege pe ultima.
-
Ceea ce nu înseamnă că eu personal aș vrea ca Bolojan să cedeze ultimatumului PSD. Dimpotrivă. Pentru că deși președintele a evaluat corect riscurile enorme ale instabilității pentru ratingul de țară, accesarea fondurilor europene, economie în general și evoluția nivelului de trai, eu cred că există un enorm risc și în cedarea la șantaj. PSD va folosi apoi amenințarea cu ieșirea la guvernare ca să blocheze și să reverseze orice reforme și să deschidă iar toate robinetele cu care se umplu cutiile de pantofi (că doar nu o să pună pantofi în ele!). Președintele ar putea să joace o carte mare, care să pună PSD cu botul pe labe, în stilul jocului de chicken cu anticipatele al lui Traian Băsescu din 2009, având de partea lui și decizia CCR care l-a servit și pe Băsescu. Sigur, asta ar însemna să iasă pentru puțin din rolul de președinte mediator și să intre în cel dubios de președinte jucător, dar când interesul național o cere (ăla adevărat, nu vorba goală a generalului de mucava Oprea), jurământul depus la investire obligă.
-
În interviul de la Radio Europa FM, s-a mai referit președintele la politica externă. Și am înțeles că e foarte important parteneriatul cu SUA. De la guvern, Dragoș Pîslaru a zis la fel. Ei bine, de acord că trebuie să menținem acest parteneriat cât de mult putem, dar ceea ce spun oficialii noștri sună a anul 2015, nu 2026. Acum când deliranții care au pierdut (deocamdată) la noi au ocupat Casa Albă și au majoritatea în Congres și aruncă în aer toate valorile și alianțele tradiționale ale Statelor Unite, nu sunt deloc convins că participarea la nivel de președinte la Consiliul Păcii sau acordul de folosire a bazelor din România pentru avioanele de realimantare implicate în războiul din Iran ajută cu adevărat și face din gașca #maga aliați de încredere. Aș vrea să văd mai mult interes și mai multă implicare în construcția europeană. Mai ales că în Europa ne găsim, nu în Emisfera Vestică. Vremea împărtășirii din unicul și marele licurici al metaforei băsesciene a trecut. Acum trebuie să ne facem indispensabili licuricilor mai mulți și mai mici de pe continentul nostru.
-
În final, ca să mă reapropii de evenimentele de acum 11 luni, s-a mai referit în interviu președintele Dan la raportul demult promis referitor la alegerile anulate, anticipând ceva din conținutul lui: (1) că Rusia a derulat o operațiune inovativă față de ce s-a făcut la Brexit în 2016 sau în Republica Moldova în 2023-2024, care ar fi lovit la fel de rău pe oricine; (2) că războiul hibrid al Rusiei împotriva României a început cu 10 ani mai devreme; (3) că raportul procurorului general Alex Florența conține deja mare parte din raportul în lucru și (4) că nu se prefigurează demisii la nivelul generalilor din servicii. Așadar, (1) sună interesant, vreau să aflu mai mult; (2) trebuie cât mai multe detalii să aflăm și noi câte lucruri întâmplate în România de prin 2011-2012 încoace au avut cu adevărat legătură cu rușii și în câte asta a fost cel mult propagandă adversă calomnioasă; (3) nu, să avem pardon, dar nu, e nevoie clar de mai mult, și (4) hm… nu sună bine, cine a dovedit incompentență sau reacredință nu are ce căuta într-un domeniu atât de sensibil. Sincer, mă tem de un raport prea tehnicist și prea concentrat pe online și pe intervalul strict 2024-2025, care nu va convinge acolo unde e cel mai important să trezească niște îndoieli măcar. Și să mai reducă din alea 35-45%…
Nicușor Dan președinte 2026: Analiza unei „stabilități” sub presiunea șantajului politic – foto preluat de pe facebook.com
Analiza semnată de Alexandru Cristian Surcel ne obligă la o reflecție lucidă asupra parcursului început acum 11 luni. Deși victoria care l-a consacrat pe Nicușor Dan președinte 2026 a fost primită ca un miracol civic, realitatea guvernării sub presiunea „rechinilor” politici și a instabilității globale ne arată că drumul către reformă este pavat cu compromisuri riscante. Încadrarea acestui text în Pilonul II: La Ordinea Zilei subliniază necesitatea unui context macro-politic clar: nu putem avea o schimbare reală fără o monitorizare strictă a modului în care puterea gestionează justiția și economia.
Pe platforma Uniți Schimbăm, considerăm că acest bilanț nu trebuie să ducă la resemnare, ci la o mobilizare a Pilonului I: Pulsul Schimbării. Dacă mandatul lui Nicușor Dan președinte 2026 riscă să fie blocat de șantajul PSD sau de ineficiența aparatului administrativ, este datoria societății civile să exercite acea presiune care să transforme „stabilitatea” de fațadă într-o verticalitate asumată. Moștenirea votului din 2025 depinde acum de capacitatea noastră de a nu redeveni spectatori la restaurația vechilor sisteme, ci de a rămâne gardienii activi ai democrației pe care am luptat să o salvăm.
Nota Editorială: Această analiză semnată de Alexandru Cristian Surcel a fost preluată integral de pe pagina de Facebook a autorului. Republicarea sa pe platforma Uniți Schimbăm (2026) are scopul de a oferi contextul necesar pentru Pilonul II (La Ordinea Zilei), analizând macro-dinamica politică a mandatului de Nicușor Dan președinte 2026. Structura editorială a fost realizată cu sprijinul inteligenței artificiale Gemini.
Sursă Imagine: romania.europalibera.org via Nicușor Dan (Facebook)
Evenimentele Zilei de 19 aprilie în Istorie
Studenți revoluționari din Moldova și Țara Românească, prezentând la Paris tricolorul românesc cu mențiunile “Dreptate, Frăție” în 1848. Acuarelă de C. Petrescu.
foto preluat de pe ro.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org
(articol in curs de editare)
19 aprilie este a 109-a zi a calendarului gregorian și ziua a 110-a în anii bisecți.
Mai sunt 256 de zile până la sfârșitul anului.
Sărbători Religioase ale Zilei de 19 aprilie
Ortodoxe
Sfânta și Marea Sâmbătă; Sf. Cuv. Ioan de la Lavra Veche; Sf. Sfinţit Mc. Pafnutie
cititi si Calendar Ortodox 19 aprilie
Greco-catolice
Sfânta și Marea Sâmbătă (Coborârea la iad). Sf. pr. m. Pafnutie († secolul al IV-lea); Sf. cuv. Ioan Paleolavritul († secolul al VI-lea).
Romano-catolice
SÂMBĂTA SFÂNTĂ; Sf. Leon al IX-lea, pp.
Evenimentele Zilei de 19 aprilie în Istorie:
- 19 aprilie 1775 – Au avut loc bătăliile de la Lexington și Concord, primele confruntări armate din Războiul de Independență al Statelor Unite;
- 19 aprilie 1839 – Prin Tratatul de la Londra, s-a recunoscut constituirea regatului Belgiei;
- 19 aprilie 1849 (sn 1 mai 1849) – S-a semnat Convenția ruso-turcă de la Balta Liman;
- 19 aprilie 1943 – Evreii din Ghetoul Varșovia s-au revoltat împotriva forțelor naziste venite să-l lichideze.
19 aprilie 65 i.e.n. - Conjuratia lui Piso prin care se urmarea asasinarea imparatului roman Nero este tradată.
Suetonius relateaza ca Nero urma sa fie injunghiat de complotisti in ziua de 19 aprilie , dar unul dintre conjurati, senatorul Flavius Scaevinius a fost denuntat de unul dintre apropiatii sai, impreuna cu cavalerul Antonius Natalis .
Arestati si amenintati cu tortura, ei au denuntat la randul lor mai multi complotisti, printre care si pe filosoful Seneca.
Tacit spune ca acesta din urma nu a fost implicat in complot.
Neron l-a obligat sa se sinucida pe Seneca, iar acesta si-a taiat fara sa ezite venele.
Restul complotistilor au fost executati.
Seneca in fata slujitorilor lui Nero isi taie venele si moare in chinuri . Paulina e obligata sa priveasca moartea sotului, apoi sa-si puna capat vietii singura.. Dupa unii, Seneca ar fi fost ametit cu aburi, apoi a luat otrava lui Socrate si a adormit pe veci – foto: radiometafora.ro
Lucius Annaeus Seneca (sau mai simplu Seneca sau Seneca cel Tânăr, n. cca. 4 î.Hr. – d. 65) a fost un filosof stoic roman, preceptor al împăratului Nero.
Seneca a ocupat și funcții în administrația Imperiului. A fost fiul lui Seneca cel Bătrân (55 î.Hr.-41d.Hr.).
19 aprilie 531 - Armata bizantina condusa de generalul Belisarius este infranta de persii sassanizi condusi de Sepahbod Azarethes, in batalia de la Callinicum (in nordul Siriei).
Callinicum a marcat sfarsitul primei campanii impotriva Sassanizilor, aceasta infrangere fiind prima dintr-o serie de batalii pierdute de generalul Belisarius, bizantinii fiind fortati sa plateasca un greu tribut persilor in schimbul pacii.
19 aprilie 1054 - A murit Papa Leon al IX-lea; (n. 1002).
Papa Leon al IX-lea (1002 -1054) – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com
Papa Leon al IX-lea s-a născut la 21 iunie 1002 in Alsacia, la naștere primind numele de Bruno Graf von Egisheim-Dagsburg.
În perioada 12 februarie 1040 – 19 aprilie 1054, a fost Papa al Bisericii Universale, in timpul pontificatului său declanșaandu-se Marea Schisma din 1054, in urma careia s-a produs separarea definitiva a Bisericii Ortodoxe rasaritene de Biserica Catolica.
Corpul său se odihnește în Bazilica Sf.Petru din Roma.
19 aprilie 1588 - A murit Paolo Veronese, pictor italian; (n. 1528).
Paolo Veronese: Presupus autoportret. Frescă în Villa Barbaro, Masèr – foto: ro.wikipedia.org
Paolo Veronese (n. 1528, Verona – d. 19 aprilie 1588, San Angelo) a fost un pictor italian din perioada târzie a Renașterii, marcând trecerea spre Manierism.
Pe numele adevărat Paolo Caliari sau Cagliari, artistul a căpătat cu timpul numele de Veronese, după orașul în care s-a născut.
Stabilit de tânăr la Veneția, Veronese este – alături de Tițian și Tintoretto – unul din cei mai remarcabili reprezentanți ai școlii venețiene de pictură a secolului al XVI-lea.
19 aprilie 1713 - A fost întocmită Pragmatica Sancțiune.
The Pragmatic Sanction, Act of Emperor Charles VI – foto preluat de pe en.wikipedia.org
Pragmatica Sancțiune este o diplomă oficială întocmită pe 19 aprilie 1713 de împăratul romano-german Carol al VI-lea, care prevedea pe de o parte indivizibilitatea țărilor Coroanei Habsburgice, iar pe de altă parte admitea succesiunea feminină la conducerea acestor țări.
Pragmatica Sancțiune a devenit necesară ca urmare a faptului că împăratul Carol al VI-lea nu avea descendenți masculini, iar în aceste condiții exista la moartea sa riscul destrămării sau împărțirii țărilor Coroanei Habsburgice.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org
19 aprilie 1770 - Maria Antoaneta se căsătorește la varsta de 14 ani prin procura cu Delfinul Frantei, viitorul rege Ludovic al XVI-lea.
Marie Antoinette la vârsta de doisprezece ani, de Martin van Meytens – foto: ro.wikipedia.org
Maria Antonia Iosefa Iohanna de Habsburg-Lorena (n. 2 noiembrie 1755 – d. 16 octombrie 1793), cunoscută în istorie sub numele de Maria Antoaneta, s-a născut arhiducesă de Austria, mai târziu devenind regină a Franței și a Navarei.
Dupa o judecata sumara in fata unui tribunal revolutionar, in ziua de 16 octombrie 1793 la ora 12:15 pm, cu două săptămâni jumătate înainte de a împlini 38 de ani, a fost executată în Piața Revoluției din Paris (în prezent Place de la Concorde ), fiind invinuita de de trădare
Ultimele sale cuvinte adresate călăului Sanson, pe care îl călcase pe picior, au fost : „Iertați-mă, domnule, n-am vrut”. Corpul ei a fost aruncat într-un mormânt nemarcat în cimitirul Madeleine (care a fost închis anul următor).
Ludovic XVI de Joseph Siffred Duplessis – foto: ro.wikipedia.org
Ludovic al XVI-lea (n. 23 august 1754, Versailles – d. 21 ianuarie 1793, decapitat în Paris) a fost rege al Franței și al Navarei din 1774 și până în 1789, rege al francezilor din 1789 și până în 1793.
A fost ultimul reprezentant al Absolutismului și o victimă a Revoluției Franceze.
19 aprilie 1774 - A avut loc premiera operei „Ifigenia in Aulida” de Christoph Willibald Gluck.
19 aprilie 1775 - Incepe razboiul de independenta fata de Anglia, al coloniilor care vor forma Statele Unite ale Americii.
19 aprilie 1768 - A decedat la Venetia, pictorul italian Canaletto (Giovanni Antonio Canal); (n.28 octombrie 1697, Venetia).
Canaletto, Portret de Antonio Visentini, 1735 – foto: ro.wikipedia.org
Giovanni Antonio Canal (n. 28 octombrie 1697 în Veneția; d. 19 aprilie 1768 în Veneția), cunoscut sub numele de Canaletto, a fost un pictor peisagist italian.
Veneția, orașul său natal, și ulterior Londra, unde va locui vreme de zece ani, sunt locurile care i-au permis lui Canaletto să-și desfășoare geniul.
Gloria de care se bucură va depăși însă granițele acestor două orașe, devenind popular în întreaga Euorpă.
Rigoarea arhitecturii și expresivitatea poetică, reproducerea fidelă, de-a dreptul documentară a realității, îndemânarea cu care lucrează cu lumina și elanul pensulei sale vor fi caracteristici ale acestui artist care va aduce din nou gloria picturii venețiene.
A fost un maestru în arta perspectivei citadine (pittore vedutista) și în crearea iluziei realității, dată de tehnica “trompe-l’oeil”, foarte căutate în teatru și operă.
19 aprilie 1824 - A murit la Missolonghi, in Grecia,marele poet romantic britanic George Noel Gordon, lord Byron ; (n.22 ianuarie 1788).
George Gordon Noel Byron, al VI-lea Baron Byron (1788, — 1824) - foto: ro.wikipedia.org
George Gordon Noel Byron, al VI-lea Baron Byron (n. 22 ianuarie 1788, Londra — d. 19 aprilie 1824, Missolonghi, Grecia) este unul dintre cei mai cunoscuți poeți romantici englezi, alături de Percy Bysshe Shelley și John Keats, contemporani ai săi.
Printre cele mai cunoscute opere ale sale sunt poemele narative Pelerinajul lui Childe Harold și Don Juan.
Cel din urmă a rămas incomplet din pricina morții poetului.
Faima Lordului Byron se datorează nu numai operei, ci și vieții sale, trăită în extravaganță, cu numeroase povești de dragoste, datorii, despărțiri, acuzații de incest și sodomie.
El a fost descris de către Lady Caroline Lamb ca „un om nebun, rău și periculos a-l cunoaște”.
Byron a fost un lider regional al organizației revoluționare Carbonari din Italia în revolta lor împotriva Austriei și mai târziu a călătorit pentru a lupta împotriva turcilor în Războiul de independență al Greciei, fapt pentru care grecii îl consideră un erou național.
El a murit din cauza febrei în Missolonghi.
19 aprilie 1832 - S-a născut la Madrid, in Spania, José Echegaray y Eizaguirre , scriitor și inginer, matematician, dramaturg si om politic de origine basca, primul laureat al Premiului Nobel pentru literatura spaniola in 1904; (d. 14 septembrie 1916).
José Echegaray y Eizaguirre (1832 -1916) – foto: ro.wikipedia.org
José Echegaray y Eizaguirre (n. 19 aprilie 1832 Madrid – d. 14 septembrie 1916) a fost inginer, dramaturg, matematician și politician spaniol de origine bască, primul laureat al Premiului Nobel pentru Literatură spaniolă în 1904
Motivația Juriului Nobel
„ca recunoaștere a numeroaselor și strălucitelor sale scrieri care, într-o manieră personală și plină de originalitate, au reînviat marile tradiții ale dramei spaniole„
19 aprilie 1839 - A fost semnat Tratatul de la Londra, între marile puteri europene, Regatul Unit al Țărilor de Jos și Regatul Belgiei.
Treaty of London (1839) – Belgian borders claimed before The Treaty of the XXIV articles – foto preluat de pe en.wikipedia.org
Tratatul de la Londra a fost un tratat internațional semnat la 19 aprilie 1839 între marile puteri europene, Regatul Unit al Țărilor de Jos și Regatul Belgiei.
El a fost consecința directă a Tratatului celor XXIV de Articole din 1831, pe care Țările de Jos au refuzat să-l semneze.
Conform tratatului, puterile europene au recunoscut și au garantat independența și neutralitatea Belgiei și au confirmat independența părții germanofone a Luxemburgului.
Cea mai mare însemnătate a avut-o articolul VII, care obliga Belgia să rămână veșnic neutră, obligând puterile semnatare să păzească și să respecte neutralitatea în caz de invazie.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org
19 aprilie 1847 - S-a născut Calistrat Hogaș, scriitor român; (d. 1917).
Calistrat Hogaș (n. 19 aprilie 1847, Tecuci – d. 28 august 1917, Roman) prozator român – foto – ro.wikipedia.org
19 aprilie 1849 - stil vechi (1 mai 1849, stil nou): S-a semnat Conventia ruso-turca de la Balta Liman, care consemna in plan diplomatic international infrangerea Revolutiei romane de la 1848-1849.
Studenți revoluționari din Moldova și Țara Românească, prezentând la Paris tricolorul românesc cu mențiunile “Dreptate, Frăție” în 1848. Acuarelă de C. Petrescu. – foto: ro.wikipedia.org
La 19 aprilie 1849, stil vechi (1 mai 1849, stil nou) are loc semnarea convenţiei ruso-turce de la Balta-Liman, nu departe de Istanbul, care consfinţeşte pe plan diplomatic internaţional înăbuşirea Revoluţiei de la 1848 din Moldova şi Valahia. Moldova, în urma revoluţiei nereuşite din 1848, se afla sub regimul ocupaţiei militare ruseşti.
Valahia, unde revoluţia reuşise să istaleze un guvernul liberal provizoriu, se va confrunta cu o intervenţie militară comună ruso-otomană care va înlătura acest guvern.
Ambele principate erau reconfirmate sub suzeranitatea Imperiului Otoman, dar sub protectorat ţarist (stabilit anterior prin Regulamentul Organic în 1831-1832).
Prin semnarea Convenţiei de la Balta-Liman (1849) influenţa otomană în Principate a crescut.
Convenţia prevedea:
cititi continuarea pe www.unitischimbam.ro
19 aprilie 1854 - S-a născut inginerul roman Anghel Saligny, cel care a proiectat si construit podul de peste Dunare de la Cernavoda,unul dintre cele mai mari din lume la vremea aceea;(d. 1925).
Anghel I. Saligny (1854 – 1925) – foto – ro.wikipedia.org
Anghel I. Saligny (n. 19 aprilie 1854, Șerbănești, județul Galați – d. 17 iunie 1925, București), academician, inginer constructor, ministru și pedagog român, este considerat unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea și construcția podurilor și silozurilor cu structură metalică, respectiv de beton armat, unul dintre întemeietorii ingineriei românești.
În anul 1885, ca de obicei când era vorba de mari lucrări inginerești publice, guvernul român a organizat un concurs internațional pentru proiectul unui pod de cale ferată peste Dunăre, la Cernavodă.
Nemulțumită de ofertele prezentate de firme străine, atât Comisia de adjudecare a ofertelor, alcătuită din specialiști români și străini, cât și Direcția generală a Căilor Ferate Române iau decizia de a încredința dificila lucrare inginerului român Anghel Saligny și colaboratorilor săi.
Astfel, la 21 octombrie 1890, în prezența regelui Carol I, era marcată începerea lucrărilor pentru noul pod. La numai cinci ani de la începerea lucrărilor, în ziua de 14 septembrie 1895, în prezența regelui și a unei numeroase și entuziaste asistențe, era inaugurat sistemul de poduri de cale ferată ce traversează Dunărea între Fetești și Cernavodă, proiectat și construit sub coordonarea lui Anghel Saligny și purtând numele regelui Carol I.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org
19 aprilie 1860 - La Chişinău in Basarabia ţaristă, este înfiinţată prima şcoală primară de stat pentru fete.
19 aprilie 1877 - După o şedere de opt zile la Chişinău, in Basarabia ţaristă, împăratul rus Alexandru II-lea a plecat cu trenul spre Odesa. Venirea ţarului a fost prilejuită de începerea operaţiunilor militare în cadrul Războiului ruso-turc 1877-1878.
19 aprilie 1881 - A murit omul politic Benjamin Disraeli, prim ministrul al Marii Britanii; (21 dec. 1804).
19 aprilie 1882 - A murit Charles Darwin, cel mai celebru naturalist britanic, geolog, biolog și autor de cărți, fondatorul teoriei referitoare la evoluția speciilor de plante și animale (teoria evoluționistă;(n. 12 februarie 1809).
Charles Darwin (1809 – 1882) – foto: ro.wikipedia.org
Charles Darwin (n. 12 februarie 1809, Shrewsbury, Shropshire – d. 19 aprilie 1882, Down, lângă Beckenham, Kent) este cel mai celebru naturalist britanic, geolog, biolog și autor de cărți, fondatorul teoriei referitoare la evoluția speciilor (teoria evoluționistă).
A observat că toate speciile de forme de viață au evoluat de-a lungul timpului din anumiți strămoși comuni, ca rezultat al unui proces pe care l-a numit „selecție naturală”, toate acestea fiind publicate în cea mai celebra scriere a sa, „Originea speciilor”, (1859).
Teoria evoluționistă a fost recunoscută de către comunitatea științifică și publicul larg încă din timpul vieții sale, în timp ce teoria selecției naturale a fost considerată ca prim argument al procesului evoluției abia prin anii 1930′ iar acum constituie baza evoluționismului sintetic.
Tratează evoluția umană și selecția sexuală în lucrarea Originea omului, urmată de Exprimarea emoțiilor la oameni și animale. Observațiile sale asupra plantelor au fost publicate într-o serie de cărți, iar in ultima sa lucrare, a examinat râmele și efectul pozitiv al acestora asupra solului.
19 aprilie 1887 - Scriitorul roman B. St. Delavrancea a tiparit in revista “Lupta literara” prima varianta a nuvelei Hagi-Tudose.
Nicolae Bălțățeanu ca Hagi-Tudose, 25 martie 1951 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Hagi-Tudose este o piesă de teatru din 1912 de Barbu Ștefănescu Delavrancea. Este o dramatizare a nuvelei omonime care a fost publicată în volum sub semnătura „Delavrancea” la Editura Socec în 1903.
O primă variantă a nuvelei a fost publicată în 1887 în revista Lupta literară. Prima reprezentație a avut loc la 14 decembrie 1912 la Teatrul Național din București.
În rolurile principale au jucat actorii Constantin I. Nottara ca Hagi-Tudose, Ion Petrescu ca Matache Profirel, Vasile Toneanu ca Jenică Păunescu, Constantin Radovici ca Gusi, Agepsina Macri, M. Giurgea și Maria Ciucurescu.
Piesa nu a avut succes, fiind apreciată doar de Victor Eftimiu și Mihail Dragomirescu.
Alături de Akim (1914; de Victor Eftimiu) este una dintre primele tragicomedii ale dramaturgiei românești. Piesa are un deznodământ grotesc și dual – cel mai bogat băcan moare în cea mai cumplită mizerie; acesta își dă sufletul pe un „maldăr de galbeni”.
În ciuda unor elemente preluate din alte opere ce prezintă avari celebri (cum ar fi Euclio – creat de Plaut; Harpagon – de Molière; Shylock – de William Shakespeare; Gobseck – de Honoré de Balzac; Pliușkin – de Nikolai Gogol), Hagi-Tudose are o deplină originalitate prin desăvârșita sa zgârcenie dusă până la moarte.
Călinescu afirmă că „zgârcenia sa delirantă e împinsă dincolo de pierderea instinctului său de supraviețuire”.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org si ro.wikisource.org
19 aprilie 1889 - Principele Ferdinand, nepotul Regelui Carol I, a sosit in tara in calitate de viitor mostenitor al tronului.
Principele Ferdinand în anul căsătoriei, 1893 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
A devenit Principe de Coroană al Regatului României, în urma renunțării tatălui și fratelui său mai mare Wilhelm, la drepturile de succesiune la coroana regală a României.
Din acest moment s-a stabilit în România, unde și-a continuat cariera militară, având și o serie de comenzi onorifice, ajungând până la gradul de general de corp de armată.
S-a căsătorit la 29 decembrie 1892, la Sigmaringen, cu prințesa Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha, nepoată a reginei Victoria, fiică a ducelui Albert de Edinburgh și a marii ducese Maria Alexandrovna Romanov, unica fiică a țarului Alexandru al II-lea al Rusiei.
Ferdinand a devenit rege al Regatului României la 10 octombrie 1914, sub numele de Ferdinand I, în urma morții unchiului său regele Carol I.
A condus România pe timpul Primului Război Mondial, alegând să lupte de partea Antantei împotriva Puterilor Centrale, fapt care a avut ca efect excludere sa din Casa Regală de Hohenzolern, de către șeful acestei case, împăratul Wilhelm al II-lea al Germaniei.
Faptul că a ales să lupte de partea aspirațiilor poporului său împotriva propriei familii regale a făcut ca în Romania să mai fie numit și „Ferdinand cel Loial” sau „Ferdinand Întregitorul”.
19 aprilie 1904 - Orașul Toronto este afectat în mod semnificativ de un incendiu. 104 clădiri au fost distruse, prejudiciul total fiind de 10 milioane de dolari canadieni, însă nici o persoană nu-și pierde viața.
19 aprilie 1906 - A murit Pierre Curie, fizician si chimist francez, cercetator in domeniul radioactivitatii;(n.15 mai 1859). A primit Premiul Nobel pentru fizica pe 1903, impreuna cu sotia sa, Marie Curie, si cu Antoine Henri Becquerell.
Pierre Curie (1859 — 1906) - foto: ro.wikipedia.org
Pierre Curie (n. 15 mai 1859 — d. 19 aprilie 1906) a fost un fizician francez, pionier în studiul radioactivității, laureat (împreună cu Antoine Henri Becquerel și Marie Curie) al Premiului Nobel pentru Fizică în 1903.
Printre altele, împreună cu fratele său, Jacques Curie, a descoperit efectul piezoelectric în 1880.
Motivația juriului Nobel
„ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin studiile asupra fenomenului radiației descoperit de profesorul Henri Becquerel.”
Marie şi Pierre Curie în laboratorul lor improvizat în incinta l’École de Physique et de Chimie – foto: ro.wikipedia.org
19 aprilie 1917 - S-a născut Sven Hassel, soldat danez din armata germana, autorul unor romane populare de razboi privind al doilea razboi mondial.
19 aprilie 1919 - La Bucureşti in România, a aparut revista literară Sburătorul, sub conducerea lui Eugen Lovinescu.
Revista va fi publicată pînă în mai 1929 şi ulterior din martie 1926 – martie 1927. La revista Sburătorul va debuta scriitorul român Ion Barbu.
Sburătorul – revistă literară artistică şi culturală (19 aprilie 1919 – 7 mai 1921 și martie 1926 – iunie 1927) – ffoto preluat de pe dspace.bcucluj.ro
Sburătorul a fost o revistă periodică literar-artistică modernistă și un cenaclu literar, pornite la București în aprilie 1919.
Sub conducerea lui Eugen Lovinescu, cercul de scriitori a fost esențial în extinderea spectrului literaturii române de la simbolismul românesc la temele urbane ale realismului și ale avangardei artistice.
cititi mai mult pe: www.unitischimbam.ro; www.agerpres.ro
19 aprilie 1919 - Americanul Leslie Irving a efectuat primul salt cu deschidere intarziata a parasutei, dupa 400 metri de cadere libera.
19 aprilie 1927 - Din cauza “obscenității” din piesa Sex, actița Mae West este condamnată la 10 zile de închisoare în New York.
După opt zile, va fi eliberată pentru bună purtare.
Mae West (17 august 1893 – 22 noiembrie 1980) a fost o actriță și sex simbol american – foto: ro.wikipedia.org
19 aprilie 1936 - A murit Viktor Roth, preot si istoric roman de nationalitate germana; a fost primul istoric al artei plastice sasesti din Transilvania.
19 aprilie 1943 - Rascoala evreilor din in ghetoul din Varsovia – unul din cele mai tragice momente a celui de-al doilea razboi mondial.
Cea mai semnificativă parte a insurgenței a avut loc între 19 aprilie si 16 mai 1943, și s-a terminat când rezistența slab înarmată și slab aprovizionată a fost zdrobită de trupele germane.
A fost cea mai mare revoltă a evreilor din timpul celui d-al doilea razboi mondial.
19 aprilie 1943: Rascoala evreilor din in ghetoul din Varsovia – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com
19 aprilie 1947 - S-a nascut Nicu Covaci, compozitor, cântăreț, chitarist, pictor și grafician român, cunoscut ca fondator și lider al formației Phoenix.
Nicu Covaci - foto preluat de pe tvr2.tvr.ro
Nicolae (Nicu) Covaci (n. 19 aprilie 1947, Timișoara) este un compozitor, cântăreț, chitarist, pictor și grafician român, cunoscut ca fondator și lider al formației Phoenix.
Singurul copil al unei croitorese (Tamara) originară din Basarabia și al unui tată bănățean de lângă granița cu Serbia, Covaci a crescut fără tată până la vârsta de vreo 11 ani, deoarece acesta a fost deținut politic la Canalul Dunăre-Marea Neagră timp de vreo 10 ani.
A început de mic copil să ia lecții particulare de pian, acordeon și limbă franceză, germană și engleză.
Mai târziu, după ce a învățat singur să cânte la muzicuță, a luat și lecții de chitară. A urmat secția germană a școlii primare, secția română a școlii generale, liceul de arte plastice și Institutul de Arte Plastice din Timișoara.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro
19 aprilie 1949 - S-a nascut Paloma Picasso, designer spaniol, fiica marelui pictor Pablo Picasso.
19 aprilie 1954 - În urma Plenarei Comitetului Central se desfiinţează postul de secretar general al PMR, înlocuit de un secretariat condus de un prim-secretar, în persoana lui Gheorghe Apostol.
19 aprilie 1956 - Actrita americana de cinema Grace Kelly, s-a casatorit cu printul Rainier al III-lea de Monaco.
19 aprilie 1956: Actrița americană Grace Kelly se căsătorește cu Rainier al III-lea de Monaco
19 aprilie 1961 - Armata cubaneza condusa de Fidel Castro infrange trupele anticomuniste debarcate de americani la Playa Giron.
19 aprilie 1961 - Sierra Leone si-a proclamat independenta in cadrul Commonwealth-ului. Statul a devenit republica in 1971.
19 aprilie 1965 - A fost lansat la New York primul post de radio specializat in stiri.
19 aprilie 1967 - Membrii trupei The Beatles au semnat un contract prin care promiteau sa mentina componenta trupei timp de 10 ani.
The Beatles - foto: ro.wikipedia.org
The Beatles a fost unul dintre grupurile a cărui muzică a fost cea mai influentă pentru era rock care a urmat.
Grupul a fost alcătuit din John Lennon (vocal, chitară ritmică), Paul McCartney (vocal, chitară bas), George Harrison (chitară solo) și Ringo Starr (baterie).
Ei au avut ca țintă generațiile de tineri rezultate de după al Doilea Război Mondial, în Anglia, SUA, etc.
Fără dubiu, “The Beatles” este unul din cele mai faimoase și de succes grupuri în istoria muzicii rock, contorizând peste 1,1 miliarde de discuri vândute în lumea întreagă.
În timp ce inițial au devenit faimoși pentru ceea ce unii au etichetat drept muzică pop, lucrările lor de mai târziu au realizat o combinație de laude atât din partea criticilor cât și din partea ascultătorilor inegalată în secolul XX.
În cele din urmă, ei și-au dovedit nu doar talentul de muzicieni, au pășit granița spre cinematografie, și în particular, în cazul lui John Lennon este vorba de activism politic.
În 2004 revista Rolling Stone clasa trupa The Beatles pe locul 1 pe lista celor 100 cei mai mari artiști ai tuturor timpurilor.
În conformitate cu aceeași revistă, muzica inovativă a trupei The Beatles și impactul cultural au ajutat la definirea anilor 1960
19 aprilie 1967 - A murit Konrad Adenauer, politician german, cancelar al Republicii Federale Germania (n. 1876).
19 aprilie 1971 - Sierra Leone devine republică și Siaka Stevens președintele ei.
19 aprilie 1971 - Se lansează prima stație spațială, Salyut 1.
19 aprilie 1975 - India a lansat primul său satelit, cu ajutor din partea URSS.
19 aprilie 1979 - S-a născut Kate Hudson, actriță americană.
Kate Hudson – foto preeluat de pe www.facebook.com
Kate Garry Hudson (n. 19 aprilie 1979) este o actriță americană, devenită celebră în 2001 după câștigarea premiului Globul de Aur pentru cea mai bună actriță în rol secundar pentru rolul din filmul Almost Famous.
După această performanță, ea a jucat în filme ce îi vor crește faima, precum How to Lose a Guy in 10 Days (2003), Raising Helen (2004), The Skeleton Key (2005), You, Me and Dupree (2006), Fool’s Gold (2008), Bride Wars (2009) și The Reluctant Fundamentalist (2012).
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; en.wikipedia.org; www.imdb.com; www.facebook.com; www.instagram.com
19-21 aprilie 1988 – A avut loc vizita oficială de prietenie a lui Nicolae Ceaușescu în RP Mongolă.
Nicolae si Elena Ceausescu in Republica Populara Mongola, impreuna cu presedintele Dumaangiyn Sodnom si sotia la dineul oficial, la Ulan Bator (19 aprilie 1988) – foto preluat de pe foto.agerpres.ro
19 aprilie 1995 - Atentatul din Oklahoma City – Clădirea federală Murrah din orașul Oklahoma a fost ținta unui atac terorist.
În urma exploziilor, au murit 168 oameni, printre care opt ofițeri federali.
Atentatul din Oklahoma City (19 aprilie 1995) – Clădirea Federală Alfred P. Murrah la două zile după explozie – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Atentatul din Oklahoma City a fost un act de terorism domestic asupra clădirii guvernamentale Alfred Murrah în Oklahoma City, Oklahoma, Statele Unite pe data de 19 aprilie 1995 la ora 9:02 AM.
Comis de către Timothy McVeigh și Terry Nichols, 168 de persoane și-au pierdut viața în urma atentatului, 680 au fost rănite, iar o treime din clădire a fost distrusă.
Suflul exploziei a distrus sau avariat alte 324 clădiri pe o rază de 16 străzi, a spart geamurile a peste 258 de clădiri din apropiere și a distrus sau incendiat 86 de mașini, cauzând pagube materiale estimate la 652 milioane de dolari.
Ample eforturi de salvare au fost întreprinse de către agențiile locale, statale, guvernamentale și globale în urma atacului cu bombă, donații substanțiale fiind primite din întreaga țară.
Federal Emergency Management Agency (FEMA) a activat unsprezece echipe urbane specializate în căutare și salvare formate din 665 de salvatori care au asistat la operațiunile de recuperare și salvare.
Bombardarea clădirii din Oklahoma City a reprezentat până la atacurile din 11 septembrie – care vor avea loc șase ani mai târziu – cel mai mare atac terorist din Statele Unite și încă rămâne cel mai mortal incident de terorism domestic din istoria Statelor Unite.
În 90 de minute de la explozie, McVeigh a fost oprit de către polițistul Charlie Hanger al patrulei de poliție Oklahoma pe motiv că circula fără plăcuța de înmatriculare și a fost arestat pentru port ilegal de armă.
Dovezile criminaliste l-au legat pe McVeigh și Nicholas de atentat; Nicholas a fost arestat, urmând ca în câteva zile ambii să fie puși sub acuzare.
Michael și Lori Fortier au fost identificați mai târziu ca fiind complici ai acestora.
McVeigh, veteran al războiului din Golf și simpatizant al mișcărilor paramilitare americane, a detonat o mașină închiriată prin serviciul Ryder plină de explozibili în parcarea din fața clădirii.
Co-conspiratorul său, Nichols, a asistat la pregătirea bombei.
Motivat de ura față de guvernul Statelor Unite și nemulțumit de modul în care acesta a acționat în cazul incidentului Ruby Ridge în 1992, respectiv în asediul de la Waco din 1993, McVeigh și-a plănuit atacul în așa fel încât să coincidă cu cea de-a doua aniversare a conflictului sângeros care a încheiat asaltul asupra membrilor cultului Branch Davidian în Waco, Texas.
Ancheta oficială, cunoscută sub acronimul „OKBOMB”, a constat din 28.000 de interviuri, adunarea a puțin sub 3,5 tone de dovezi (3.200 kg) și colectarea a aproape un miliard de informații de către agenții FBI.
Atentatorii au fost judecați și condamnați în 1997.
McVeigh a fost executat prin injecție letală pe data de 11 iunie 2001, iar Nicholas a fost condamnat la închisoare pe viață în 2004.
Michael și Lori Fortier au depus mărturie împotriva lui McVeigh și Nichols; Michael a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru neinformarea guvernului Statelor Unite cu privire la planul atentatului, iar soției sale, Lori, i s-a acordat imunitate în schimbul propriei mărturii.
În urma atentatului, congresul Statelor Unite a adoptat Antiterrorism and Effective Death Penalty Act în 1996, lege care înăsprește standardele pentru habeas corpus în Statele Unite și introduce noi măsuri privitoare la protecția clădirilor guvernamentale cu scopul de a împiedica viitoare atacuri teroriste.
Pe 19 aprilie 2000, un monument comemorativ a fost ridicat în zona clădirii guvernamentale Murrah.
Aici se organizează anual ceremonii în memoria victimelor, exact în intervalul orar în care explozia a avut loc în 19 aprilie 1995.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
19 aprilie 1998 - A murit Octavio Paz, poet si eseist mexican; Premiul Nobel pentru literatura pe 1990.
Octavio Paz (1914 – 1998) - foto: ro.wikipedia.org
Octavio Paz (n. 31 martie 1914 – d. 19 aprilie 1998) a fost un poet, eseist și diplomat mexican, una din figurile literare de prima mărime ale Americii Latine.
În 1990 i s-a acordat Premiul Nobel pentru Literatură. Motivația Juriului Nobel
“Pentru a onora scrierile pasionate de orizonturi largi, caracterizate de inteligență senzuală și integritate umanistă.”
19 aprilie 2000 - Un Boeing 737-200 al Philippine Airlines s-a prăbușit în timpul aterizării pe insula Samal. Toate cele 131 de persoane aflate la bord au murit.
19 aprilie 2002 - A avut loc o aliniere planetara spectaculoasa. Un numar de cinci planete au putut fi observate incepand cu aceasta zi si pana la inceputul lui iunie, de aceeasi parte a Soarelui, fenomen ce are loc odata la un secol.
19 aprilie 2002 - A murit celebrul explorator norvegian Thor Heyerdahl; (n. 1914).
Thor Heyerdahl (1914 – 2002) - foto: ro.wikipedia.org
Thor Heyerdahl (n. 6 octombrie 1914, Larvik, Norvegia – d. 18 aprilie 2002, Colla Micheri, Italia) a fost un etnograf cu formarea de biolog, și aventurier norvegian cu realizări științifice în zoologie și geografie. Heyerdahl a devenit celebru datorită Expediției Kon-Tiki în care a navigat 4.300 mile (aproximativ 7.000 km) din America de Sud până în Arhipelagul Tuamotu.
A murit, la vârsta de 87 ani, în urma unei tumori cerebrale. Thor Heyerdahl a demonstrat de mic copil un interes deosebit față de zoologie.
El a înființat un mic muzeu în casa părintească, având ca principală atracție o Viperă berus. Heyerdahl a lansat o ipoteză conform căreia populația din Polinezia nu provenea din Asia de Sud-est, așa cum se credea până atunci, ci din America. Ipoteza fiind primită cu răceală, Thor s-a decis să demonstreze că o călătorie din America de Sud era realizabilă cu mijloace primitive, această călătorie fiind descrisă în amănunt într-una din cărțile lui (Expediția Kon-Tiki)
19 aprilie 2004 - A murit la varsta de 78 de ani, Norris McWhirter, unul dintre co-fondatorii celebrului “Guinness Book of Records”, lansat in 1954.
19 aprilie 2005 - Cardinalii electori au ales, după un conclav considerat cel mai scurt din ultima sută de ani, al 265-lea Papa al Bisericii Catolice, în persoana cardinalului german Joseph Ratzinger, care și-a ales numele de Benedict al XVI-lea.
Benedict al XVI-lea – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Benedict al XVI-lea, în latină Benedictus PP. XVI, născut Joseph Alois Ratzinger, (n. 16 aprilie 1927, Marktl am Inn, Bavaria), a fost papă al Bisericii Catolice, ales la 19 aprilie 2005 în urma Conclavului din 2005, ca succesor al papei Ioan Paul al II-lea.
În același timp, a deținut funcția de episcop al Romei și suveran al statului Vatican.
Este al 265-lea papă în istoria Bisericii Romano-Catolice și primul papă german după 482 de ani (ultimul papă german a fost Papa Adrian al VI-lea, în perioada 1522-1523).
Înaintea alegerii sale ca papă, cardinalul Ratzinger a fost decan al colegiului cardinalilor, prefect al Congregației pentru Doctrina Credinței și președinte al Comisiei pontificale teologice internaționale.
După anunțul retragerii, făcut pe 11 februarie 2013, a renunțat la funcție în data de 28 februarie 2013. Noul său titlu este acela de „papă emerit”.
19 aprilie 2007 - Parlamentul României a aprobat, cu 322 de voturi “pentru”, suspendarea din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu.
Traian Băsescu şi Theodor Stolojan în Piața Universității (19 aprilie 2007) – foto: ro.wikipedia.org
19 aprilie 2009 - A murit scriitorul britanic J. G. Ballard, celebru pentru romanul său “Imperiul Soarelui”.
19 aprilie 2011 - Liderul comunist cubanez Fidel Castro demisionează din funcția de Prim secetar al CC al Partidul Comunist din Cuba, după 45 de ani de conducere dictatoriala a tarii, fiind inlocuit de fratele sau, Raul Castro .
Fidel Castro – foto: ro.wikipedia.org
Fidel Castro, pe numele său complet Fidel Alejandro Castro Ruz (n. 13 august 1926) revoluționar cubanez care a participat la răsturnarea dictaturii lui Fulgencio Batista și transformarea Cubei în primul stat comunist din emisfera vestică.
19 aprilie 2013 – A murit François Jacob, biolog francez, laureat Nobel (n. 1920)
François Jacob (1920 – 2013) – foto: ro.wikipedia.org
François Jacob (n. 17 iunie 1920, Nancy – d. 19 aprilie 2013) a fost un cercetător și medic francez, laureat al premiului Nobel pentru fiziologie sau medicină.
A fost cancelar al Ordre de la Libération(fr) între anii 2007 – 2011.
19 aprilie 2017 – În perioada 19-23 aprilie se desfășoară Campionatul european de gimnastică individuală Cluj 2017, ediția a VII-a.
Este cea de-a doua ediție găzduită de România după cea din 1957.
România a obținut un total de 4 medalii: 2 de aur, una de argint și una de bronz.
19 aprilie 2021 – Elicopterul Ingenuity al NASA, care face parte din misiunea Mars 2020, efectuează primul zbor cu motor pe o altă planetă.
Calendar Ortodox 19 aprilie 2026: Sf. Cuv. Ioan de la Lavra Veche; Sf. Sfinţit Mc. Pafnutie; Duminica a 2-a după Paşti (a Sf. Apostol Toma)
19 aprilie 2026 (articol reeditat)
În țesătura spirituală a Memoriei Timpului, ziua de astăzi ne aduce în atenție file de o rară profunzime din Calendar Ortodox 19 aprilie. Ne oprim asupra chipului smerit al Cuviosului Ioan de la Lavra Veche, un urmaș al Sfântului Hariton, care a transformat o fostă peșteră de tâlhari într-un locaș al rugăciunii neîncetate. Este o zi care ne vorbește despre puterea transformatoare a credinței: acolo unde odinioară domnea întunericul și fărădelegea, prin asceză și verticalitate, s-a înălțat un altar de jertfă duhovnicească.
Pe platforma Uniți Schimbăm, celebrăm această dată ca pe un simbol al identității noastre creștine, marcată nu doar de liniștea peșterilor sfințite, ci și de curajul suprem al martiriului. Pomenirea Sfântului Sfințit Mucenic Pafnutie ne reamintește că demnitatea spiritului nu poate fi înfrântă nici de exil, nici de foc, nici de fiarele sălbatice. Vă invităm să parcurgeți reperele din Calendar Ortodox 19 aprilie ca pe un exercițiu de fortificare interioară, onorând memoria celor care au ales să fie „lumina lumii” în perioade de aspră prigoană.
În spiritul rigurozității și al respectului pentru textul sacru și hagiografic, restul acestui articol, care cuprinde viața și faptele sfinților din Calendar Ortodox 19 aprilie, este redat exact în forma originală în care a fost preluat din sursele citate. Această abordare ne permite să păstrăm intactă bogăția limbajului duhovnicesc și acuratețea detaliilor istorice, oferind cititorilor platformei Uniți Schimbăm o experiență autentică de cunoaștere și rugăciune.
Sinaxar 19 Aprilie
În această lună, în ziua a nouăsprezecea, pomenirea preacuviosului părintelui nostru Ioan Paleolavritul, adică de la Lavra cea veche.
Sf. Cuv. Ioan de la Lavra Veche – foto preluat de pe ziarullumina.ro
Acest preacuvios, de mic pornindu-se de dorire dumnezeiască, s-a alipit de Dumnezeu, şi părăsind desfătarea ţi mândria lumii, şi înstrăinându-se de patria sa şi de rudeniile sale, şi ridicând crucea, a mers în ţară străină şi necunoscută, pentru Domnul; şi sosind la cinstitele locuri, a mers la Mănăstirea fericitului Hariton. Şi săvârşind tot felul de fapte bune, s-a mutat din cele deşarte către veşnicele şi fericitele locaşuri.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro
Tot în această zi, pomenirea sfântului sfinţitului mucenic Pafnutie (Secolul al III-lea).
Unele surse spun că ar fi fost un episcop egiptean exilat la minele din Palestina în timpul persecuției lui Dioclețian (284-305), împreună cu mulți alți egipteni. Alții spun că ar fi fost mucenicit prin foc, fiare sălbatice și în final i s-ar fi tăiat capul.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro
Tot în această zi, pomenirea sfinţilor Socrat şi Dionisie, care, fiind împunşi cu suliţe, s-au săvârşit.
Tot în această zi, pomenirca preacuviosului părintelui nostru Gheorghe Mărturisitorul, episcopul Antiohiei Pisidei.
Sfântul Ierarh Gheorghe Mărturisitorul, Episcopul Antiohiei Pisidiei - foto preluat de pe doxologia.ro
Acest sfânt a trăit pe vremea luptătorilor împotriva icoanelor, din pruncie fiind dat lui Dumnezeu. Şi pentru covârşitoarea lui virtute a fost hirotonit episcop al Antiohiei din Pisidia. Când prin sfatul viclean al diavolului s-a pornit eresul luptătorilor împotriva icoanelor şi se trimiteau scrisori pretutindenea, ca toţi episcopii să meargă cu grăbire la Constantinopol, s-a dus şi acesta, care, neplecându-se a se face de un cuget cu ereticii şi a se lepăda de închinarea sfintelor icoane, a fost osândit la surghiun şi la rea pătimire, întru care şi murind, s-a mutat către Domnul.
cititi mai mult pe doxologia.ro
Tot în această zi, pomenirea celui între sfinţi părintelui nostru Trifon arhiepiscopul Constantinopolului, căruia i se face soborul la sfânta biserică cea mare († 933).
Sf. Trifon al Constantinopolului († 933) - foto preluat de pe ro.orthodoxwiki.org
Cel întru sfinți Trifon al Constantinopolului a fost patriarh al Constantinopolului în secolul al X-lea, între anii 928 și 931 (precedat de Ștefan al II-lea din Amasia, urmat de Teofilact Lecapenos). Prăznuirea lui în Biserica Ortodoxă se face la data de 19 aprilie.
Trifon a fost călugăr în Constantinopol încă din tinerețea lui. S-a distins prin blândețea sa, lipsa de răutate, supunerea deplină voii lui Dumnezeu și credința fermă și dragostea pentru Biserică. După moartea Patriarhului Ștefan al II-lea, din anul 928, călugărul Trifon a fost contactat de împăratul Roman I Lecapenos care i-a oferit să fie „locum tenens” al Patriarhului de Constantinopol cu condiția să demisioneze când Teofilact Lecapenos, fiul lui Roman I, urma să împlinească vârsta necesară pentru a fi hirotonit patriarh. Trifon a acceptat cu smerenie povara slujirii patriarhale și a păstorit Biserica timp de trei ani cu multă înțelepciune.
În 931, când împăratul a considerat că Teofilact a ajuns la vârsta potrivită, i-a cerut Patriarhului Trifon să cedeze scaunul patriarhal. Totuși, Trifon nu a considerat potrivit să cedeze tronul patriarhal unui tânăr atât de lipsit de experiență și a refuzat să o facă. Neputându-l intimida pe Patriarhul Trifon, deoarece viața lui era fără pată, împăratul s-a înfuriat și a vrut să-l aresteze și să-l execute, dar Trifon era foarte iubit de popor pentru virtuțile sale. Atunci, împăratul Roman I s-a întors către sfaturile viclene ale Episcopului Teofil de Cezareea.
Episcopul Teofil a mers la Patriarhul Trifon și a început să-l îndemne cu vicleșug să nu facă pe plac împăratului și să nu demisioneze din scaunul patriarhal. A început să-l sfătuiască pe patriarh să ia măsuri de precauție și să risipească împresia pe care o avea împăratul despre el cum că era analfabet. Și pentru aceasta Episcopul Teofil i-a sugerat cu viclenie să-și scrie numele și titlul în partea de jos a unei pagini goale și să o dea împăratului. Nedându-și seama de fraudă, sincerul patriarh, la un sinod al episcopilor a luat o foaie curată de hârtie și și-a trecut pe ea titlul și semnătura: „Trifon, prin Mila lui Dumnezeu, Arhiepiscop al Constantinopolului și Patriarh Ecumenic al Noii Rome”.
Când hârtia a fost prezentată împăratului, el a dat dispoziție secretarilor imperiali să scrie deasupra semnăturii patriarhului: „Prin prezenta demisionez din funcția de Patriarh, deoarece mă consider nepotrivit pentru această poziție”. După ce acest document fals a fost citit în fața demnitarilor imperiali, slujitorii l-au scos pe Trifon din încăperile patriarhale. Când Trifon și-a dat sema că a fost înșelat, a fost prea târziu, Teofilact fiind deja proclamat Patriarh la 2 februarie 933.
Trifon a suportat cu răbdare nedreptatea care i s-a făcut. El s-a reîntors la propria mănăstire unde a trăit ca simplu călugăr încă un an, înainte să treacă la Domnul în 933. Trupul său a fost adus înapoi la Constantinopol și înmormântat împreună cu ceilalți patriarhi.
Tot în această zi, pomenirea cuviosului Simeon, egumenul sfintei Mănăstiri Filoteu din Muntele Atosului, cel ce avea o singură haină şi umbla desculţ, care a fost şi ctitor, în acelaşi munte, al Flamuriei Sfintei Treimi, care cu pace s-a săvârşit.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
O moștenire a transformării și a curajului
Parcurgerea reperelor din Calendar Ortodox 19 aprilie ne confirmă faptul că istoria mântuirii și a demnității umane se scrie prin alegeri radicale de verticalitate. Povestea Lavrei Vechi, unde o peșteră a fărădelegii a devenit, prin efortul Sfântului Hariton și al Cuviosului Ioan, un far al rugăciunii, rămâne o metaforă vie pentru capacitatea noastră de a ne transforma propriul întuneric în lumină. Această zi ne învață că sfințenia nu este o stare de izolare, ci un act de curaj continuu de a sluji Adevărul, indiferent de contextul istoric.
Prin Memoria Timpului, onorăm jertfa Sfântului Pafnutie și a tuturor mărturisitorilor care au păstrat intactă identitatea noastră spirituală în fața prigoanei. Lecția zilei de 19 aprilie este una de o forță copleșitoare: nici exilul în minele Palestinei, nici amenințarea focului nu pot înfrânge un spirit ancorat în veșnicie. Pe platforma Uniți Schimbăm, ne asumăm misiunea de a duce mai departe aceste valori, reamintindu-ne că fundamentul oricărei comunități rezistente stă în capacitatea membrilor săi de a rămâne drepți, asemenea sfinților de astăzi, în fața oricărei încercări.
Nota Editorială: Documentarea pentru reeditarea acestui material s-a realizat prin consultarea și preluarea de informații de pe platformele: www.calendar-ortodox.ro, basilica.ro, www.trinitas.tv, ro.orthodoxwiki.org și doxologia.ro. Articolul pentru Uniți Schimbăm (2026) a fost restructurat cu sprijinul inteligenței artificiale Gemini, sub îndrumarea echipei editoriale, pentru a evidenția pilonii de Identitate, Verticalitate și Memoria Timpului (Rădăcini).