22 aprilie – Ziua Pământului – Ziua Internaţională a Mamei-Pământ (ONU)
22 aprilie 2026 (articol reeditat)
Într-o lume marcată de schimbări politice rapide și provocări economice fără precedent, protejarea singurei noastre case devine o misiune care depășește granițele guvernelor. În acest an, sub pilonul Planeta Albastră, marcăm Ziua Pământului 2026 cu un mesaj clar: dincolo de tratate și legi, forța reală a schimbării stă în acțiunea fiecărei comunități.
De la prima manifestare din 1970 și până la evenimentele globale de astăzi, Ziua Internațională a Mamei-Pământ ne reamintește că ecosistemele sănătoase sunt fundamentul sănătății umane, al siguranței alimentare și al stabilității economice. Vă invităm să parcurgeți o radiografie detaliată a acestui fenomen global, de la rădăcinile sale istorice până la mizele critice ale prezentului.
La 22 aprilie, sărbătorim, în fiecare an, Pământul prin marcarea Zilei Planetei Pământ, dar şi a Zilei Internaţionale a Mamei-Pământ (ONU), ziua când s-a născut mișcarea pentru protejarea mediului înconjurător.
O mișcare născută din criză
Această mișcare s-a născut în SUA într-o perioadă marcată de evenimente sociale și politice tensionate, precum revoltele studențești împotriva războiului din Cambodgia („Masacrul din 4 mai”), dar și de progrese tehnologice precum apariția fibrelor optice. Era o epocă în care poluarea industrială masivă, cu gaze și fum, era încă privită eronat ca un „semn al prosperității”.
Ziua Pământului a fost fondată de senatorul american Gaylord Nelson în anul 1970, ca zi de luptă împotriva poluării, cu scopul de a trezi clasa politică din dezinteresul față de mediu. Numele oficial a fost inventat de scriitorul publicitar Julian Koenig.
-
22 aprilie 1970: Prima celebrare a mobilizat 20 de milioane de americani, majoritatea tineri. Un partener cheie neașteptat a fost sindicatul United Auto Workers (UAW), sub conducerea lui Walter Reuther, care a oferit sprijin financiar și logistic crucial.
-
Simbolul: Litera grecească teta (Θ) de culoare verde pe fundal alb.
-
Globalizarea (1990): Activistul Denis Hayes a transformat evenimentul într-o manifestare internațională, implicând peste 200 de milioane de oameni din 141 de țări.
Recunoașterea Internațională și Rolul ONU
La 23 aprilie 2009, prin Rezoluția 63/278, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a desemnat oficial 22 aprilie ca „International Mother Earth Day”. Pământul este „mamă” pentru fiecare dintre noi, susținând viața prin resurse esențiale: aer, apă și sol fertil.
Un moment istoric a fost Ziua Pământului din 2016, când Acordul de la Paris privind protecția climei a fost semnat de Statele Unite, China și alte 120 de țări, marcând un angajament global fără precedent.
Mesajul Mamei Pământ: Un apel la acțiune
Natura suferă: oceanele se umplu de plastic, biodiversitatea este perturbată de defrișări și de comerțul ilegal cu animale sălbatice, iar fenomenele extreme afectează milioane de oameni. Restaurarea ecosistemelor deteriorate este singura cale pentru a combate sărăcia și schimbările climatice. Trebuie să trecem la o economie sustenabilă care să funcționeze în armonie cu natura.
Ziua Pământului – Ziua Internaţională a Mamei-Pământ (ONU) 2026: „Puterea noastră, Planeta noastră”
În acest an, Ziua Pământului face parte din Săptămâna Pământului (18-26 aprilie 2026). Tema centrală, „Puterea noastră, Planeta noastră”, subliniază importanța inovației comunitare și a rezolvării problemelor locale, chiar și atunci când politicile globale sunt în schimbare.
Date cheie din Raportul Riscurilor Globale 2026 (Forumul Economic Mondial):
-
Riscurile de mediu domină peisajul global, reprezentând jumătate din primele 10 riscuri pentru următorul deceniu.
-
Sănătatea umană, securitatea alimentară și predictibilitatea economică sunt direct legate de stabilitatea climatică și resursele naturale protejate.
-
Peste 9.000 de evenimente (curățenie, reîmpăduriri, restaurări comunitare) sunt înregistrate la nivel global pe earthday.org în 2026.
Deși politicile de mediu se confruntă cu presiuni din cauza conflictelor și a stresului economic, implicarea publicului rămâne mecanismul de bază pentru menținerea responsabilității instituționale.
Pe măsură ce marcăm Ziua Planetei Pământ 2026, devine evident că viitorul nostru nu se scrie doar în birourile de la New York sau Paris, ci în fiecare acțiune locală de reîmpădurire, în fiecare proiect de energie curată și în fiecare decizie de consum responsabil. Această zi nu este doar o celebrare, ci un raport de progres și un angajament reînnoit. Avem o singură planetă, iar capacitatea ei de a ne susține depinde direct de „puterea noastră” de a acționa colectiv, astăzi, pentru lumea de mâine.
Nota Editorială: Sursă: ro.wikipedia.org; www.un.org; agerpres.ro. Articol realizat cu sprijinul inteligenței artificiale Gemini.
Foto preluat de pe www.facebook.com/unitednations
Privatizări PSD vs Ilie Bolojan: Cine a „vândut” cu adevărat România și cine vrea transparență?
21 aprilie 2026
Sub cupola secțiunii Vă vedem!, astăzi deconstruim unul dintre cele mai toxice sloganuri care au bântuit democrația românească: „nu ne vindem țara”. Lupta pentru privatizări PSD vs Ilie Bolojan nu este despre protejarea patrimoniului național, ci despre o bătălie crâncenă între controlul politic netransparent și nevoia de eficiență prin listări la bursă. În timp ce Guvernul Bolojan caută să introducă disciplina financiară și transparența în companiile de stat, mașinăria de partid a PSD reactivează populismul anilor ’90 pentru a-și păstra „pușculițele” ferite de ochii publicului.
Pe platforma Uniți Schimbăm, sub pilonul Pulsul Schimbării, monitorizăm acest asalt asupra reformelor economice necesare. Este o ipocrizie fără margini ca tocmai cei care au semnat cele mai controversate cedări de active din istoria post-decembristă să acuze astăzi listările minoritare care aduc capital și performanță. Prezentăm în continuare o radiografie factuală a „vânzărilor” de țară, pusă față în față cu viziunea de modernizare a României anului 2026, pentru a înțelege cine vrea cu adevărat o țară puternică și cine vrea doar o țară capturată.
PSD vrea să scape de Ilie Bolojan pentru că „ne vinde țara”, așa că inițiază o lege ca să „apere” ei companiile de stat.
Hai să vedem cine „ne-a vândut țara”:
1. Sidex Galați – privatizată în 2001 de prim-ministrul PSD Adrian Năstase;
2. Petrom – listată și apoi privatizată (2001-2004) de prim-ministrul PSD Adrian Năstase;
3. Distrigaz Sud – privatizată în 2004 de prim-ministrul PSD Adrian Năstase;
4. Distrigaz Nord – privatizată în 2004 de prim-ministrul PSD Adrian Năstase;
5. Nuclearelectrica – listată în 2013 de prim-ministrul PSD Victor Ponta;
6. Romgaz – listată în 2013 de prim-ministrul PSD Victor Ponta;
7. Electrica – listată în 2014 de prim-ministrul PSD Victor Ponta;
8. Hidroelectrica – listată în 2023 de prim-ministrul PSD Marcel Ciolacu.
Astăzi, PSD vine să manipuleze cu același slogan din anii ’90.
E trist că, indiferent căt a evoluat poporul român de atunci, liderii PSD preferă să rămână ancorați în trecut.
Cele mai importante listări din România au fost făcute chiar de cei care astăzi le contestă: Nuclearelectrica (2013), Romgaz (2013), Electrica (2014), Hidroelectrica (2023).
În toate aceste cazuri, statul a rămas acționar majoritar.
Companiile nu au fost „vândute”, ci au devenit mai valoroase, mai transparente și mai bine administrate.
Și totuși, astăzi ni se spune că listarea este periculoasă.
Adevărul este simplu: România a făcut deja privatizări reale — acolo unde statul a cedat controlul, dar nu despre asta vorbim astăzi.
Astăzi vorbim despre listări minoritare (5–10%) prin care:
aduci capital fără dobândă
crești valoarea companiei
introduci transparență și disciplină
creezi oportunități pentru fondurile de pensii ale românilor
Mai bine deții 75–80% dintr-o companie valoroasă, decât 100% dintr-una sortită falimentului.
De ce deranjează listarea?
Pentru că o companie listată nu mai poate fi controlată discreționar. Pentru că trebuie să raporteze public. Pentru că devine mult mai greu de folosit ca instrument politic.
Asta este, de fapt, miza. Nu „vânzarea țării”, ci pierderea controlului netransparent asupra unor resurse ale statului, folosite ca să alimenteze setea băieților deștepți trimiși de la partid.
Ipocrizia este evidentă: același instrument care ieri era „un succes pentru România” devine astăzi „un pericol”.
Economia nu funcționează pe bază de sloganuri. Ea funcționează pe bază de reguli, capital și încredere.
Iar România are nevoie astăzi de companii de stat care creează valoare pentru cetățeni, nu de companii capturate de interese politice.
Voi continua, alături de prim-ministrul Ilie Bolojan, mandatul de a face curățenie în companiile de stat și nu voi accepta în nicio clipă șantajul și populismul PSD.
„Până aici. Ajunge”.
#AprindemLumina
Lupta pentru privatizări PSD vs Ilie Bolojan nu este o simplă dispută economică, ci o confruntare între trecutul opac al „băieților deștepți” și viitorul unei Românii transparente. În secțiunea Vă vedem!, demascăm acest populism de ultimă oră al PSD care încearcă să blocheze listările la bursă – singura metodă prin care cetățeanul român devine cu adevărat acționar, iar statul încetează să mai fie o vacă de muls pentru interesele de partid. Listele „vânzărilor” făcute de Adrian Năstase sau Victor Ponta stau mărturie că frica actuală a social-democraților nu este pierderea patrimoniului, ci pierderea controlului discreționar asupra resurselor publice.
Sub pilonul Pulsul Schimbării, platforma Uniți Schimbăm își asumă rolul de a „aprinde lumina” acolo unde demagogia vrea să lase întunericul. Reforma propusă de tandemul prezidențial-guvernamental în 2026 reprezintă testul de maturitate al statului român: alegem să rămânem captivi în sloganurile anilor ’90 sau mergem spre o economie bazată pe reguli, capital și încredere? Mesajul „Până aici. Ajunge!” trebuie să fie asumat de întreaga societate civilă pentru a pune capat șantajului politic și pentru a proteja modernizarea României.
Nota Editorială:
Acest material este preluat de pe pagina de Facebook a Viceprim-ministrului Oana Gheorghiu. Textul a fost adaptat și structurat pentru platforma Uniți Schimbăm cu sprijinul inteligenței artificiale Gemini.
Sursă Imagine: Pagina de Facebook a Viceprim-ministrului Oana Gheorghiu.
Scrisoare deschisă către Nicușor Dan: Societatea civilă reclamă trădarea mandatului prezidențial
19 aprilie 2026
Secțiunea Vă vedem! de pe platforma Uniți Schimbăm găzduiește astăzi un document esențial pentru sănătatea democrației noastre: o scrisoare deschisă către Nicușor Dan, semnată de 25 de organizații și grupuri civice de referință. Într-un moment în care verticalitatea puterii pare să se clatine sub greutatea vechilor metehne politice, vocea cetățenilor se ridică pentru a cere socoteală. Nu este doar un manifest, ci un semnal de alarmă privind riscul de decuplare a instituției prezidențiale de electoratul care i-a oferit încrederea în speranța unei reforme profunde.
Sub pilonul Pulsul Schimbării, monitorizăm cu atenție modul în care contractul social dintre președinte și societate este respectat. Această scrisoare deschisă către Nicușor Dan taxează direct aroganța decizională, numirile controversate din justiție și continuarea unui sistem pe care actualul șef al statului a promis că îl va demantela. Pentru noi, identitatea civică se manifestă prin refuzul de a rămâne spectatori la restaurarea statului capturat. Vă invităm să parcurgeți textul integral al acestui demers colectiv, o dovadă că spiritul civic din România anului 2026 este mai treaz ca niciodată.
Scrisoare deschisă către Președintele Romaniei, Nicușor Dan
Domnule Președinte,
Organizațiile și grupurile civice semnatare vă adresează această scrisoare deschisă, profund îngrijorate de direcția în care ați ales să vă exercitați mandatul – un mandat câștigat pe baza unui angajament clar față de cetățeni, într-un context politic deja puternic radicalizat.
Într-o democrație funcțională, relația dintre votant și politician se întemeiază pe un veritabil contract social. Este o relație mutuală, în care cetățenii aleg să susțină un candidat în baza unor clauze explicite – promisiunile publice. Acestea nu sunt simple declarații de campanie, ci obligații morale și politice.
Solicitările noastre, la care ați făcut referire cu ironie, nu sunt revendicări arbitrare, ci vizează exclusiv propriile dumneavoastră angajamente. Ați fost ales pe un val de speranță: promisiunea unui stat funcțional, și fără ingerințe politice, a unei justiții independente și a unor reforme administrative și electorale autentice. Astăzi, la aproape un an de la preluarea mandatului, suntem obligați să constatăm nu doar că aceste obiective nu au fost atinse, ci că acțiunile dumneavoastră susțin în continuare status quo-ul.
Ați ales să răspundeți criticilor nu cu argumente, ci cu aroganță. Nu cu responsabilitate, ci printr-o mimare a cinismului specific celor pe care ați promis că îi veți combate. Mai grav, ați tratat cu superioritate oameni care au susținut activ schimbarea în bine, care și-au asumat costuri reale pentru a vă susține și care v-au acordat încredere în baza programului pe care dumneavoastră vi l-ați asumat.
Deciziile adoptate până în prezent indică, în mod îngrijorător, o continuitate a practicilor din mandatul fostului președinte Klaus Iohannis, un mandat care a contribuit la erodarea încrederii publice, la tolerarea corupției și la amplificarea tensiunilor sociale și politice.
Numirea Liei Savonea – percepută public drept unul dintre simbolurile justiției capturate – a reprezentat un semnal devastator pentru încrederea în independența sistemului judiciar. Nu este doar o decizie controversată, ci o declarație politică în sine, care contrazice frontal promisiunile asumate.
Mai mult, numirea șefilor de parchete a fost însoțită de o pledoarie amplă în favoarea unor magistrați a căror activitate în trecut nu este doar lipsită de rezultate și profesionalism, ci care au sabotat însuși actul de justiție.
În schimb, am observat o tăcere asurzitoare în contextul în care mai mulți magistrați au semnalat public, recent, disfuncționalități grave din sistemul judiciar, susținute de dovezi și informații din interior. Aceștia și-au asumat riscuri reale, expunându-se în fața unui sistem judiciar represiv față de vocile critice, în speranța unei implicări din partea dumneavoastră în sprijinul unei justiții funcționale, echitabile și reformate.
În paralel, asistăm la o intensificare a fenomenului de dezincriminare de facto a marilor corupți, prin eliberări succesive și anulări de pedepse. Lipsa unei reacții ferme din partea instituției prezidențiale nu poate fi interpretată decât ca o abdicare de la rolul constituțional de garant al statului de drept.
Eșecul serviciilor în gestionarea amenințărilor de tip război hibrid și rolul supradimensionat în societate ridică semne de întrebare serioase privind capacitatea de coordonare la nivelul cel mai înalt al statului. În loc de claritate și fermitate, am asistat la ezitare și reacții întârziate.
În plan extern, poziționarea României a devenit oscilantă și lipsită de coerență strategică, fiind prea des aliniată unor oportunități de moment, în detrimentul interesului național pe termen lung.
Numirile recente în fruntea parchetelor generale – persoane asupra cărora planează suspiciuni serioase de incompetență sau conexiuni cu rețele de interese – consolidează această direcție. Ele nu pot fi justificate nici prin criterii de profesionalism, nici prin cele de integritate.
Domnule Președinte Nicușor Dan,
Prin deciziile și atitudinea dumneavoastră recentă, ați demonstrat nu doar o abatere de la promisiuni, ci o decuplare profundă de la electoratul cre v-a susținut. Ați ales să minimalizați această ruptură, în loc să o corectați.
Votul primit nu a fost unul de încredere oarbă, ci un mandat condiționat de reforme reale și de respectarea angajamentelor asumate. Astăzi, acest mandat este grav compromis.
La fel ca predecesorul dumneavoastră, riscați să rămâneți în istorie nu ca un reformator, ci ca un continuator al unui sistem pe care ați promis că îl veți destructura.
Societatea civilă nu va rămane spectator. Vom acționa, vom documenta și vom sancționa public fiecare decizie care trădează acest mandate, Nu vom mai accepta să fim păcăliți și disprețuiți prin promisiuni făcute doar pentru a fi încălcate.
Ați avut șansa să schimbați sistemul; dacă ați ales să îl serviți, veți fi judecat ca parte a lui.
1. Federația Initiativa Timisoara
2. Valea Jiului Society
3. Corupția ucide
4. Agent Green
5. Reset
6. Codrii Iașilor
7. Grupul de Inițiativă Civică „În Stradă”
8. Asociația Civică Tineri Liberi din Timișoara
9. Societatea Timișoara
10. Freedom House România
11. #activAG Pitești
12. Asociația Împreună pentru A8
13. Activism Civic Craiova
14. Braşov Community
15. Rezistența Civică Galați
16. VeDem Just – Voci pentru Democraţie şi Justiţie
17. Inițiativa România
18. Asociația Civica
19. Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei
20. Centrul pentru Inovare Publică
21. Asociația Respiro Human Rights Research Centre
22. Declic
23. Miliția Spirituală
24. Bankwatch România
25. Asociația dexonline
Atașăm scrisorii și o selecție a opiniilor exprimate de voci puternice din societatea civilă.
Această scrisoare deschisă către Nicușor Dan nu reprezintă doar un inventar al dezamăgirilor, ci un act de reziliență al societății civile. În cadrul pilonului Pulsul Schimbării, mesajul este fără echivoc: mandatul prezidențial nu este un cec în alb, ci o responsabilitate continuă față de cei care au crezut în promisiunea verticalității. Atunci când deciziile de la cel mai înalt nivel încep să oglindească vechile practici de capturare a justiției și a instituțiilor statului, tăcerea devine complicitate. Secțiunea Vă vedem! rămâne activă tocmai pentru a reaminti că puterea aparține cetățenilor, nu sistemelor care se autoreproduce prin compromisuri.
La Uniți Schimbăm, susținem acest demers colectiv al celor 25 de organizații semnatare, considerând că monitorizarea constantă este singura cale de a proteja identitatea democratică a României. Președintele are acum în față o alegere istorică: să revină la dialogul onest cu electoratul său și să reia calea reformelor autentice sau să rămână o simplă verigă în continuitatea unui sistem eșuat. Până atunci, noi vom continua să documentăm, să sancționăm și să acționăm, pentru că în 2026 am învățat că libertatea și dreptatea se apără în fiecare zi, nu doar la urne.
Nota Editorială: Acest material reprezintă textul integral al documentului asumat de cele 25 de organizații și grupuri civice semnatare. Republicarea sa pe platforma Uniți Schimbăm (2026), în secțiunea Vă vedem! (Pilonul I: Pulsul Schimbării), face parte din misiunea noastră de monitorizare a instituțiilor statului și de susținere a acțiunii civice directe. Structura editorială a fost realizată cu sprijinul inteligenței artificiale Gemini
Sursă Imagine: www.facebook.com