Elena Cuza (1825 – 1909)
Elena Cuza (1825 – 1909)
foto si articol preluate de pe ro.wikipedia.org
Elena Cuza (n. 17 iunie 1825, Iași – d. 2 aprilie 1909, Piatra-Neamț), cunoscută și ca Elena Doamna, a fost soția domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Biografie
S-a născut la Iași, în familia Rosetti și a murit la Piatra-Neamț, fiind înmormântată la Solești, Vaslui.
Elena Rosetti era fiica postelnicului Iordache Rosetti-Solescu (1796-1846) și a soției sale Ecaterina Rosetti-Solescu (Catinca), fata logofătului Dumitrache Sturdza din Miclăușeni și sora boierilor cărturari Constantin Sturdza și Alexandru Sturdza. Copilăria și-a petrecut-o la moșia părinților de la Solești, în ținutul Vasluiului, alături de cei trei frați: Constantin (1827-1885), Dumitru (1830-1903) și Theodor (1837-1923) și de sora Zoe (1833-1858).
Primește de mică o educație aleasă, după severele principii pedagogice ale vremii, sub supravegherea directă a mamei. Elena a învățat limba germană și, mai ales, franceza, pe care o folosea cu deosebită eleganță în corespondența întreținută cu prietena sa Hermiona Asachi. De la șapte ani își continuă studiile particulare, cu guvernante și profesori străini, la moșia de la Șcheia a unchiului său Constantin Sturdza, împreună cu copiii acestuia și ai altor rude apropiate.
Elena Cuza – foto preluat de pe en.wikipedia.org
Împlinind cincisprezece ani, Elena s-a stabilit la Iași unde a fost introdusă în înalta societate. Aici îl cunoaște pe Alexandru Ioan Cuza cu care se va căsători la Iași în ziua de 30 aprilie 1844. Rar se întâlnesc două făpturi mai deosebite. Crescută de o mamă aprigă și autoritară, Elena avea o fire cu totul opusă soțului ei: domoală, retrasă, cumpătată, cam stângace și puțin timidă, lipsită de încredere în forțele proprii era stăpânită în societate de puternice complexe de inferioritate. Deși, căsătoria nu a fost din cele mai izbutite, Cuza nefiind un soț prea statornic, între ei s-au păstrat, totuși, întotdeauna relații de respect.
Al. I. Cuza şi Doamna Elena – pictură din Biserica Domnească de la Ruginoasa – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
După înăbușirea revoluției de la 1848, Elena Cuza a dovedit o altă trăsătură de caracter. Pusă în fața unei situații periculoase („revoluționarii fugeau din Iași spre Galați, urmăriți de oamenii domnitorului Mihail Sturdza”) ce amenința siguranța soțului ei, această tânără femeie timidă și aparent lipsită de încredere în sine, a dovedit o extraordinară energie, inițiativă și hotărâre. A pornit singură de la Solești spre Galați, unde a mers să-l vadă pe consulul britanic Cuninghan. Împreună au pus la punct evadarea lui Cuza la Brăila. De acolo, au fugit la Cernăuți și mai departe la Viena și Paris. S-au reîntors în Moldova peste un an, când venise domn Grigore Ghica.
Urmare a importantului eveniment istoric, Unirea din 1859, Elena Cuza a devenit Înalta Doamnă a României. La îndemnul soțului, pentru a nu se expune intrigilor, Elena Cuza pleacă în 1860 la Paris. În această perioadă, în viața domnului intrase Maria Obrenovici, o doamnă de la curte, fiica cea mare a lui Costin Catargiu și mama viitorului principe al Serbiei, Milan. A revenit în țară, la îndemnul soțului, la mijlocul anului 1862 pentru a face onorurile Curții, uimindu-l atât pe soț, cât și pe rivala sa. A contribuit, cu modestia și demnitatea ce o caracterizau, la opera reformatoare a Domnului Unirii, fiind inspiratoarea fericită a legii instrucțiunii publice. De asemenea, s-a aplecat cu deosebită înțelegere asupra situației precare a țărănimii, fiind o susținătoare energică a înfăptuirii reformei agrare.
Elena Cuza – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Calitățile sale sufletești și educația primită au îndemnat-o să-și dedice întreaga sa viață și avere acțiunilor caritabile. Și-a început opera de binefacere la București, patronând Azilul Elena Doamna de la Cotroceni, destinat fetelor orfane, și a încununat-o la Iași, unde a lucrat benevol ca infirmieră la spitalul „Caritatea”. Suflet generos, Elena Cuza a consimțit să-i adopte pe cei doi fii nelegitimi, Alexandru și Dimitrie, pe care soțul său îi avea cu prințesa Maria Obrenovici, acordându-le întreaga sa atenție, ocupându-se de educația lor și înconjurându-i cu o afecțiune maternă.
Elena Doamna, femeia plăpândă și sfioasă, a supraviețuit tuturor celor care i-au marcat viața în vreun fel. Poate că lovitura cea mai grea fusese moartea mamei sale, Catinca, în 1869. A împărtășit cu stoicism exilul soțului detronat și, după moartea acestuia la 16 mai 1873, „i-a păstrat memoria cu o extraordinară devoțiune, neîngăduind să se rostească un singur cuvânt despre slăbiciuni pe care le cunoștea, le îngăduise și – o spunea cu mândrie – le iertase, ca singura care pe lume putea să aibă acest drept” (N. Iorga).
Supraviețuind tuturor celor pe care i-a iubit, și-a petrecut ultimii ani de viață la Piatra Neamț. Acolo s-a stins la 2 aprilie 1909, fiind înmormântată la Solești.
articol preluat de pe ro.wikipedia.org
cititi mai mult despre Elena Cuza si pe: www.historia.ro; www.cnelenacuza.ro; en.wikipedia.org
La ordinea zilei – 16 iunie 2020
16 iunie – Ziua internaţională a remiterilor familiale (ONU)
foto si articole preluate de pe www.agerpres.ro
Sărbătorile Zilei de 16 iunie
Ortodoxe – Sf. Ier. Tihon, Episcopul Amatundei; Sf. Sfințit Mc. Marcu, Episcopul Apoloniadei
Greco-catolice – Sf. ep. Tihon Taumaturgul
Romano-catolice – Ss. Benone, ep.; Iudita, văduvă, m.
Ziua internaţională a remiterilor familiale (ONU)
Ziua internaţională a remiterilor familiale (“International Day of Family Remittances“) este sărbătorită în fiecare an la data de 16 iunie, pentru a recunoaşte contribuţia financiară semnificativă a celor peste 200 de milioane de lucrători migranţi, pentru bunăstarea familiilor pe care le lasă acasă, reprezentând circa 800 milioane de persoane, şi pentru dezvoltarea durabilă a ţărilor lor de origine, peste 125 de state primitoare la nivel mondial, potrivit site-ului oficial al Organizaţiei Naţiunilor Unite, www.un.org.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Ziua Mondială a Limbii Rromani, stabilită de UNESCO
Limba romani (numită și rromani sau țigănească; autonim: romani ćhib) este limba vorbită de romi. Face parte din grupul indic, ramura indo-ariană a limbilor indo-europene. Cu cca. 5–6 milioane de vorbitori, este utilizată în țări de pe toate continentele, cei mai mulți în estul Europei. Limba este similară cu alte limbi din nordul Indiei (în special punjaba), regiune de unde se presupune că provin romii.
Unii consideră că romani este un grup de dialecte, în timp ce alții cred că există mai multe limbi romani înrudite. Potrivit publicației Ethnologue, șapte varietăți de romani sunt suficient de divergente pentru a fi considerate limbi de sine stătătoare. Cele mai mari dintre acestea sunt romani vlax (peste 500.000 de vorbitori), romani balcanică (în jur de 600.000 de vorbitori nativi) și romani sinte (200.000 de vorbitori). Unele comunități rome vorbesc limbi mixte bazate pe limba regiunii în care locuiesc, dar care păstrează vocabularul romani. Aceste limbi sunt cunoscute de lingviști mai degrabă ca varietăți para-romani, decât dialecte ale limbii romani propriu-zise. Diferențele dintre multele varietăți de romani pot fi la fel de mari ca, de exemplu, diferențele dintre limbile slave.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org
Guvernul a decis prelungirea cu 30 de zile a stării de alertă
Guvernul a decis, marţi, prelungirea stării de alertă cu 30 de zile, a anunţat ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru. “După un număr de 166 de cazuri noi ieri, astăzi am avut 250 de cazuri, 10 decese de ieri până astăzi, avem peste 4.500 de cazuri active, în acest context şi tocmai în evoluţia focarelor care se află în diseminare, s-a decis prelungirea cu 30 de zile a stării de alertă”, a declarat Tătaru, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria. El a adăugat că în aceste condiţii se gestionează în continuare şi un al treilea pachet de măsuri de relaxare.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Instabilitate atmosferică accentuată în Capitală, în următoarele trei zile
Conform specialiştilor, în intervalul 16 iunie, ora 10:00 – 18 iunie, ora 10:00, în Capitală vor fi perioade cu instabilitate atmosferică temporar accentuată în care se vor semnala averse torenţiale, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului şi, posibil, vijelii şi grindină.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Cod portocaliu de furtuni în trei sferturi din ţară, până la ora 23:00; Cod galben de instabilitate în rest, până joi
Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, marţi, o nouă avertizare Cod portocaliu de vreme instabilă şi ploi, ce vizează până la ora 23:00, peste trei sferturi din ţară, precum şi o alertă Cod galben de instabilitate atmosferică temporar accentuată în alte şapte judeţe şi Municipiul Bucureşti, până joi dimineaţa.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Situația din România – 16 iunie, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 – Grupul de Comunicare Strategică
Până astăzi, 16 iunie, pe teritoriul României, au fost confirmate 22.415 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 16.071 au fost declarate vindecate și externate.
Până astăzi, 1437 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.
În intervalul 15.06.2020 (10:00) – 16.06.2020 (10:00) au fost înregistrate 10 decese (7 bărbați și 3 femei)
Toate decesele sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.
De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 250 de noi cazuri de îmbolnăvire.
În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 3.393 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus). De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 114 cetățeni români aflați în străinătate. Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 29 au fost dec larați vindecați.
Grupul de Comunicare Strategică
cititi mai mult pe www.facebook.com/ministeruldeinterne
Situația din România – 16 iunie, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 – Grupul de Comunicare Strategică – foto preluat de pe www.facebook.com
articole preluate de pe www.agerpres.ro
cititi si:
- Evenimentele Zilei de 16 iunie în Istorie;
- Legea 55/2020, zisă a stării de alertă. Sancţiuni și aberaţii
DNA-ul Pădurilor a fost votat astăzi în Senat. Legea merge la promulgare
DNA-ul Pădurilor a fost votat astăzi în Senat (16 iunie 2020)
foto preluat de pe www.facebook.com/USRNational
articol preluat de pe www.usr.ro
Uniunea Salvați România – USR – foto preluat de pe facebook.com
16 iunie 2020
USR scrie istorie în Parlament: A fost votat DNA-ul Pădurilor. Legea merge la promulgare
Proiectul de lege al USR de înființare a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu – DIIM (DNA-ul Pădurilor) a fost votat în Senat cu 119 voturi pentru, niciun vot împotrivă și 11 abțineri și va merge la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare. S-au abținut la acest vot senatorii UDMR, care de-a lungul timpului au încercat să vâneze pădurile statului și au profitat în urma defrișărilor.
Uniunea Salvați România transmite că votarea proiectului de lege înseamnă un moment istoric pentru combaterea infracționalităților de mediu din țara noastră. Prin înființarea DNA-ului Pădurilor Parlamentul arată că protejarea mediului devine o prioritate pentru România.
“Sunt Președinte al Comisiei pentru Mediu și mare parte dintre semnalele pe care le-am primit în ultimii ani fac trimitere directă la infracționalitate de tip mafiot din domeniul mediului. Mafia din domeniul mediului din România este un lucru cert, reliefat în cifre – 20 de milioane de metri cubi ce dispar din pădurile României, 25.000 de morți anual din cauza poluării, infringement pe deșeuri care ne va costa sute de milioane de euro anual, gropi de gunoi care sunt adevărate bombe ecologice, albii ale răurilor distruse de balastiere ilegale. Ce a făcut statul român împotriva acestei mafii până acum? Aproape nimic – doar câteva dosare pe infracționalitate forestieră, cu un volum total departe de dimensiunea prejudiciului și ZERO dosare pe restul infracțiunilor de mediu. Din aceste motive am inițiat înființarea DIIM și mă bucur că, începând de astăzi, mafia mediului are ca adversar o instituție specializată, cu personal pregătit corespunzător”, transmite senatorul USR Allen Coliban, președintele Comisiei pentru Mediu, inițiator al proiectului de lege.
Proiectul USR de înființare a unei Direcții de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, “DNA-ul pădurilor”, ar urma să fie o structură specializată de parchet, pe modelul DIICOT, care să aibă în competență investigarea infracțiunilor de mediu, și a cărei activitate va fi prezentată Parlamentului, periodic, prin rapoarte.
“Înființarea DNA-ul Pădurilor nu reprezintă un cost – așa cum au susținut unii critici – ci o investiție într-un astfel de viitor sănătos. Studiile validate științific ne arată că nu mai putem ignora distrugerile de mediu și efectele lor devastatoare asupra calității vieții umane, dar și asupra economiei. Una dintre cauzele principale ale apariției pandemiei de COVID 19, cu care luptăm în aceste zile, este asociată direct de către cercetători cu distrugerea biodiversității.”, declară senatorul USR Mihai Goțiu, membru în Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, inițiator al legii.
Amintim că și Consiliul Uniunii Europene a recomandat țării noastre, prin Raportul pentru România al Grupului de lucru privind chestiuni generale, inclusiv evaluare (GENVAL), înființarea unei structuri speciale de magistrați profesionalizați în domeniul combaterii infracțiunilor împotriva mediului.
”Infracțiunile de mediu ne revoltă atunci când devin știri de ultimă oră, dar mult prea rar corelăm aceste fapte cu repercusiunile directe asupra vieții și sănătății noastre. Dar atunci când media de vârstă tindă să scadă sau copiii dezvoltă unele afecțiuni atipice, ar trebui să ne amintim că tăierile ilegale de copaci, poluarea mediului și afacerile cu deșeuri prost gestionate produc profit cu un preț mult prea mare: viața noastră”, a declarat senatorul USR George Dircă, unul dintre inițiatorii legii.
Anual, dispar peste 20 milioane de metri cubi de lemn din țara noastră. Volumul de lemn recoltat fără acte din păduri s-a dublat între 2014 și 2018, dar numărul dosarelor penale legate de aceste infracțiuni trimise în instanță s-a redus cu aproape 50% între 2016 și 2019.
Propunerea legislativă a fost depusă în data de 9 martie 2020 în Parlament și a fost inițiată de parlamentarii USR din Comisiile pentru Mediu și Juridice: Stelian Ion, Silviu Dehelean, Daniel Popescu, Cornel Zainea, George Dircă, Mihai Goțiu și Allen Coliban.
articol preluat de pe www.usr.ro
cititi si Senatul a adoptat proiectul de înfiinţare a ‘DNA-ului Pădurilor’