Starea Impostorilor #49 – Anca Alexandrescu, Realitatea TV. O viață lângă comuniști, lepre & scursuri

Starea Impostorilor #49 - foto preluat de pe Starea Natiei

foto preluat de pe www.youtube.com/@StareaNatiei

 

foto preluat de pe www.youtube.com/@StareaNatiei

 

Starea Impostorilor #49

Anca Alexandrescu, Realitatea TV. O viață lângă comuniști, lepre & scursuri

23 februarie 2024

Ce destin pe unii oameni! Ieri mâna dreaptă a unor penali din politică, astăzi jurnalist onest la postul TV al unui alt penal: Anca Alexandrescu de la Realitatea TV. O lumină în întuneric. Un fulg de nea într-o mlaștină sulfuroasă. Un suflet… gata, gata, ați înțeles. Starea Impostorilor, episodul 49.

Starea Impostorilor.
___
Bine-ați venit pe canalul oficial Starea Nației, alături de Dragoș Pătraru & friends.
___
Într-o lume în care presa are destule momente în care se abate de la statutul de câine de pază al democrației, lucrurile trebuie rezolvate tot din interiorul breslei. Astfel de emisiuni, care să sancționeze deopotrivă derapajele politicienilor și ale presei, pot contribui serios la însănătoșirea presei.

Nu dăm verdicte, dar vom prezenta faptele. Iar la cum arată ele, de multe ori nici nu mai e nevoie de verdicte.
___
Presa independentă, fără de care o democrație nu poate supraviețui, are nevoie de sprijinul cetățenilor pentru a fi puternică. Jurnalismul nostru este liber de prejudecăți comerciale și nu este influențat de proprietari de trusturi media, politicieni și nici măcar de acționari.

Cum poți susține această fabrică?

Sprijină Starea Nației în fiecare lună: https://www.stareanatiei.ro/sustine sau donează pe Patreon: https://www.patreon.com/user?u=92242417.

Deveniți membru abonat și veți putea urmări emisiunea integrală înaintea tuturor, plus multe alte materiale în exclusivitate: http://bit.ly/YTStareaNatiei

Te așteptăm și în Magazinul Nației: https://www.stareanatiei.ro/magazin/

~ http://bit.ly/Starea-Facebook
~ http://bit.ly/Starea-Instagram
~ http://bit.ly/Starea-Twitch
~ http://bit.ly/SN-magazin
~ http://bit.ly/SN-podcast
~ http://bit.ly/SN-newsletter
~/ discord

 

Ne găsești aici pentru sugestii:
~ Contact@StareaNatiei.ro

 

Valeriu Nicolae

Valeriu Nicolae, antreprenor civic - foto preluat de pe ziare.com

Valeriu Nicolae - foto preluat de pe ziare.com

Valeriu Ciolan Nicolae (n. 11 decembrie 1970, Caransebeș, Caraș-Severin, România) este un jurnalist, scriitor și activist pentru drepturile omului român de etnie romă.

Valeriu Nicolae s-a născut la Caransebeș pe data de 11 decembrie 1970 și a fost crescut de tatăl vitreg român și de mama romă.

Între anii 1990 și 1995 a urmat cursurile Facultății de informatică și management industrial la Universitatea din Craiova.

Între 2002 și 2005 a studiat la Academia de Studii Diplomatice din Valletta, Malta, obținând titlul de Master în Diplomație Bilaterală, acordat Summa cum Laude.

Activitate profesională

Între anii 1993 și 2003 lucrează pe post de programator în Craiova, Chicago și Victoria, Columbia Britanică, Canada.

Valeriu Nicolae și-a început munca de activist pentru drepturile omului în anul 2003.

Între 2003 și 2005 a fost director al European Roma Grassroots Organisation, iar între 2006 și 2011 a fost consultant al Open Society Institute Budapest.

În 2009 a fondat și a condus, până în 2013, fundația Policy Center for Roma and Minorities, un think-tank cu sediul în București.

Între 2013 și 2015 a fost director regional al activităților de advocacy al World Vision în Europa de Est, Caucazul de Sud, Orientul Mijlociu, Afganistan și Pakistan.

În 2020 a înființat Asociația Casa Bună care oferă consiliere, meditații, rechizite și acces la servicii medicale copiilor din cartierul Ferentari din București și din comunele Nucșoara și Lerești, județul Argeș.

A publicat articole în limba română în Dilema Veche, Libertatea și Adevărul, în limba engleză în openDemocracy și Politico, și în limba italiană în Internazionale.

Activitate politică

În anii 2015 și 2016, a fost membru al Cancelariei Primului-Ministru și secretar de stat în Ministerul Muncii în Guvernul Dacian Cioloș.

În aceeași perioadă a avut funcția de membru al consiliului Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului din cadrul ONU.

A fost între anii 2016 și 2017 reprezentant special al Secretarului General al Consiliului Europei pentru probleme romilor.

A devenit membru al Partidului Libertate, Unitate și Solidaritate la fondarea acestui, părăsindu-l în 2019.

A candidat ca independent pentru un post de deputat în Parlamentul României la alegerile din 2020 în București, lipsindu-i 17 voturi pentru a fi ales.

cititi mai mult pe ro.wikipedia.orgwww.facebook.com

Nu tot ei

Pentru că impostura, nepotismul, nesimțirea și corupția sunt coloana vertebrală a clasei noastre politice. Și pentru că putem să îi schimbăm. Pentru că trebuie să o facem. Pentru că avem nevoie de decență, bun simț, meritocrație si oameni care au făcut ceva nu oameni care promit că vor face ceva în politică.

Găsește-i aici!

Trimite-ne CV-uri

Ghiocelul

foto realizat de Cristian Verzea

foto realizat de Cristian Verzea

 

Ghiocelul

Ghiocelul (Galanthus L.; din limba greaca: gala – lapte, anthos – floare) este un gen de aproximativ 20 de specii de plante erbacee perene bulboase din familia Amaryllidaceae, plante care înfloresc printre primele la începutul primăverii.

Plantele au două frunze liniare și o singură floare mică, albă, care atârnă în formă de clopot, cu șase petale în două cercuri (verticil).

Petalele interioare mai mici au semne verzi.

Cel mai reprezentativ membru al genului Galanthus este Ghiocelul comun (Galanthus nivalis).

Cele aproximativ 20 de specii apar din Europa Centrală și de Sud până în Orientul Apropiat și Caucaz.

Au fost plante ornamentale populare de secole.

Doar ghiocelul mic este originar din Europa Centrală.

Alte specii apar aici în sălbăticie pe alocuri.

Principala zonă de distribuție a ghiocelului este în țările din jurul Mării Negre.

Ghioceii au fost cunoscuți din cele mai vechi timpuri sub diferite denumiri, dar au fost numiți Galanthus în 1753.

Pe măsură ce numărul speciilor recunoscute a crescut, s-au făcut diferite încercări de a împărți speciile în subgrupe, de obicei pe baza modelului frunzelor care apar (vernație).

În epoca filogeneticii moleculare, această caracteristică s-a dovedit a fi nesigură și acum sunt recunoscute șapte clade definite molecular care corespund distribuției biogeografice a speciilor.

Noi specii continuă să fie descoperite.

Majoritatea speciilor înfloresc iarna, înainte de echinocțiul de primăvară (20 sau 21 martie în emisfera nordică), dar unele înfloresc la începutul primăverii sau la sfârșitul toamnei.

Ghioceii nu trebuie confundați cu 2 plante asemănătoare, lușca (Leucojum vernum) și ghiocelul bogat (Leucojum aestivium); acestea sunt mult mai mari și au toate cele șase petale de aceeași mărime, deși unele specii de Galanthus au segmentele interioare de aceeași mărime cu cele exterioare.

De asemenea sunt diferite de cele din genul Acis,

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

foto realizat de Cristian Verzea

foto realizat de Cristian Verzea

 

Ce simbolizează ghiocelul

Ghioceii au multe semnificații și simboluri asociate. Ei pot însemna puritate, inocență și simpatie.

În Anglia victoriană, dacă vedeai un ghiocel era un semn al morții, dar și al norocului.

De asemenea, era considerat un noroc să poți culege florile și să le folosești în interiorul casei.

În vechime, se credea că atunci când ai cules un ghiocel, acesta va afecta calitatea laptelui de vacă și a untului.

Albul ghiocelului simbolizează inocența și puritatea.

Pentru că este prima floare care înflorește la sfârșitul iernii și începutul primăverii, simbolizează și speranța.

foto realizat de Cristian Verzea

foto realizat de Cristian Verzea

 

Legende despre ghiocel

În 1983, Duvoisin a sugerat că planta misterioasă care apare în Odiseea lui Homer este de fapt un ghiocel.

O substanță activă din ghiocel este numită galantamină, care, precum anticolinesteraza, putea acționa ca antidot contra otrăvurilor lui Circe.

Potrivit unei alte legende legendei, ghiocelul a devenit simbolul speranței atunci când Adam și Eva au fost goniți din Grădina Edenului.

Când Eva era pe cale să renunțe la speranța că iernile reci nu se vor termina niciodată, a apărut un înger.

El a transformat unii dintre fulgi de zăpadă în flori de ghiocei, dovedind că iernile cedează în cele din urmă loc primăverii.

foto realizat de Cristian Verzea

foto realizat de Cristian Verzea

O altă legendă spune că, în vremuri îndepărtate, copiii vântului de primăvară şi-au pierdut mama, iar tatăl lor s-a căsătorit cu fiica vântului de miază-noapte care avea o fire rece şi ursuză.

Doar că mama-vitregă alunga copiii de acasă în absenţa soţului ei pe o vreme rea, vijelioasă, tocmai când se lupta mai amarnic frigul cu căldura.

Pentru că nu mai puteau să rabde frigul şi foamea, copiii se rugau lui Dumnezeu să le vină în ajutor, iar Acesta îi preface în primele flori ale primăverii – ghiocelul.

Tatăl i-a căutat ce i-a căutat și neaflând nimic de soarta lor, se transformă și el în floarea numită ghiocel.

cititi mai mult pe www.libertatea.ro

foto realizat de Cristian Verzea

foto realizat de Cristian Verzea

 

Datini, tradiții și obiceiuri populare românești 

Când Dumnezeu a făcut toate câte sunt pe Pământ, iarbă, buruieni și flori, le-a împodobit cu culori frumoase.

Când a făcut zăpada, i-a zis:

- Pentru că tu umbli peste tot, să-ți cauți singură culoarea ce-ți place.

Zăpada s-a dus mai întâi la iarbă:

- Dă-mi și mie din culoarea ta verde atât de frumoasă!

Iarba a refuzat-o.

A rugat atunci trandafirul să-i dea culoarea roșie, vioreaua să-i dea culoarea albăstruie, floarea-soarelui să-i dea culoarea galbenă.

Niciuna nu asculta rugămintea zăpezii.

Tristă și amărâtă ajunge în dreptul ghiocelului căruia îi spune și lui necazul:

- Nimeni nu vrea să-mi dea culoarea sa. Toate mă alungă și-și bat joc de mine!

Înduioșat de soarta zăpezii, ghiocelul i-a spus:

- Dacă-ți place culoarea mea albă, eu o împart bucuros cu tine.

Zăpada primi cu mulțumire darul ghiocelului.

De atunci ea poartă veșmântul alb ca al ghiocelului.

Drept recunoștință, zăpada îl lasă să-și scoată căpșorul afară, de cum începe să se arate primăvara.

Ion Ghinoiu – Calendarul țăranului român. Zile și mituri (Univers Enciclopedic Gold, 2019) – preluat de pe www.facebook.com/MuzeulTaranului

foto realizat de Cristian Verzea

foto realizat de Cristian Verzea

 

Curiozități și lucruri interesante despre ghiocel

- Bulbii ghioceilor sunt otrăvitori. Tocmai din acest motiv trebuie să fie manevrați cu grijă. Copiii și animalele de companie trebuie să evite contactul cu acești bulbi de ghiocei. Tocmai pentru că sunt otrăvitori, bulbii de ghiocel fac ca nici un rozător să nu le atace rădăcina în timpul iernii, în condițiile în care aceste plante sunt în perioada de vegetație când altele sunt în repaus.

- Cunoscut sub mai multe denumiri diferite, ghiocelul a fost numit oficial Galanthus în 1753, de către botanistul suedez Carl Linnaeus.

- În emisfera nordică se pot observa ghiocei apărând încă din ianuarie, dacă vremea o permite. De obicei, înfloresc între lunile ianuarie și aprilie.

- Galantofili este numele dat celor cărora le plac ghioceii. Există chiar și evenimente regionale, în care galantofilii pot cumpăra diferitele soiuri.

- Galantamina este o substanță naturală care se găsește în plantă și despre care se știe că ajută în cazul bolii Alzheimer.

- Floarea ghiocelului era folosită și în ceremoniile religioase. În secolul al XV-lea, călugării plantau ghiocei în grădinile mănăstirii.

- Ghioceii sunt una dintre puținele flori care vin într-o singură culoare – alb. Acesta este probabil motivul pentru care ghiocelul simbolizează puritatea, semnificația tradițională florilor albe.

cititi mai mult pe www.libertatea.ro

Triodul

foto preluat de pe ziarullumina.ro

foto preluat de pe ziarullumina.ro
articol preluat de pe ro.orthodoxwiki.org

 

Triodul

Etimologic, cuvântul triod provine din grecescul triodion τριώδιον, format din cuvintele tria (τρια), trei, și odi (ώδή), odă, adică cântare în trei ode/ strofe.

Practic, în viața liturgică, Triodul are două sensuri:

 

1 – Triodul este una dintre cele trei mari perioade ale anului liturgic. Numită și perioada prepascală, Triodul precede perioada Penticostarului (opt săptămâni de la Paști) și urmează perioadei celei mai lungi, Octoihul.

Timpul Triodului ține de la Duminica Vameșului și Fariseului și până în Sâmbăta Mare (înainte de Paști), în total 10 săptămâni care ne pregătesc și ne provoacă la o sinceră cercetare de sine și la un serios demers al întregii noastre ființe pentru întâlnirea și viețuirea cu și în Hristos cel răstignit și înviat.

 

2 – Triodul este și cartea de cult care cuprinde cântările, citirile și regulile tipiconale din perioada liturgică a Triodului.

Denumirea cărții provine de la numărul odelor (cântărilor/ peasnelor) din canoanele utreniei acestei perioade.

Spre deosebire de canoanele cuprinse în Octoih (carte) și Minei (cărți ce cuprind slujbele sfinților din fiecare lună) în Triod acestea nu sunt formate din opt (nouă) ode ci de regulă numai din trei.

Compunerea celor mai multe canoane ale Triodului a fost făcută de Sfântul Teodor Studitul (†826) și de fratele acestuia Iosif Studitul (†830), care au completat cântările mai vechi ale Sfinților Cosma al Maiumei și Andrei Criteanul, din secolul al VIII-lea.

cititi si Triodul, sinteză a teologiei ortodoxe

 

Duminicile pregătitoare

Cele trei săptămâni de dinainte de Postul Mare – care încep cu a patra duminică de dinainte de Postul mare – reprezintă săptămânile pregătitoare.

Fiecare din aceste săptămâni are o temă proprie, care se reflectă în lecturile din Sfânta Scriptură prescrise în aceste zile la slujbe sau la Sfânta Liturghie:

 

1. Duminica Vameșului și Fariseului (Luca 18,9-14 – prima duminică a Triodului),

 

2. Duminica Fiului Risipitor (Luca 15,11-32),

3. Duminica Înfricoșatei Judecăți (numită și Duminica lăsatului sec de carne; Matei 25,31-46).

4. Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (numită și Duminica iertării sau Duminica lăsatului sec de brânză; Matei 6,14-21).

În această perioadă premergătoare, Biserica ne pregătește pentru postire, dar ne și introduce încet-încet în atmosfera Postului Mare.

Săptămâna care urmează Duminicii Vameșului și Fariseului este una de dezlegare la toate (nici miercurea și vinerea nu se postește în această săptămână).

Săptămâna care urmează Duminicii Fiului Risipitor este una normală – adică se postește miercurea și vinerea.

După Duminica Înfricoșatei Judecăți, nu se mai mănâncă carne, ci doar ouă, pește și produse lactate.

Cu Duminica Izgonirii lui Adam din Rai se încheie această perioadă pregătitoare, a doua zi, luni, începând Postul Mare.

Vecernia din seara acestei Duminici cuprinde un ritual al iertării, iertare pe care creștinii și-o cer unii de la alții și și-o dau unii altora la intrarea în Postul Mare.

Această vecernie este prima slujbă a Postului Mare.

 

Postul Mare

Postul mare începe în lunea care urmează după Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (sau Duminica lăsatului sec de brânză);

Duminicile următoare poartă denumiri specifice, după cum urmează:

1. Duminica Ortodoxiei (Ioan 1,43-51),

2. Duminica Sfântului Grigorie Palama,

3. Duminica Sfintei Cruci,

4. Duminica Sfântului Ioan Scărarul

5. Duminica Sfintei Maria Egipteanca.

 

Săptămâna Patimilor

Postul mare se încheie cu Duminica Floriilor (sau: Intrarea Domnului în Ierusalim), după care începe Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare, care precede Paștile.