INTERVIU Ministrul Finanțelor: Sistemul actual de redevențe va fi prelungit un an; din 2016 va fi un nou mod de taxare
Sistemul actual de redevențe pentru resursele naturale ale României va fi prelungit un an, iar de la 1 ianuarie 2016 va fi introdus un nou mod de taxare, a declarat ministrul Finanțelor Publice, Ioana-Maria Petrescu, într-un interviu acordat AGERPRES.
Noul mod de taxare a fost elaborat împreună cu specialiști în domeniu, după ce au fost solicitate informații și cu privire la implementarea sistemelor de taxare a resurselor naturale de către alte state, și a fost discutat cu Fondul Monetar Internațional, a precizat oficialul MFP.
La acest moment, există pregătit un proiect de lege privind acest nou mod de taxare a resurselor, iar joi încep consultările cu companiile din domeniu. Ministrul Finanțelor spune că s-a dorit să existe suficient timp pentru consultări cu companiile, mediul de afaceri, societatea civilă, pentru dezbateri în Parlament, astfel încât să existe predictibilitate fiscală. Intenția autorităților este ca acest nou mod de taxare să fie aplicat pentru o perioadă de 10-15 ani.
AGERPRES: Veți schimba modul de taxare a resurselor naturale? Veți renunța la redevențe?
Ioana-Maria Petrescu: În primul rând vom avea un nou sistem de taxare a resurselor naturale, dar am gândit acest mod de taxare în așa fel încât să avem predictibilitate fiscală, să dezbatem acest nou sistem de taxare, să-l facem din timp, să nu descurajeze investițiile și să aducă bani la buget. Vom introduce un nou sistem de taxare a resurselor naturale probabil de la 1 ianuarie 2016, pentru a avea timp să-l dezbatem cu companiile petroliere, cu mediul de afaceri, cu societatea civilă, să-l trecem prin Parlament și să-l discutăm cu toată lumea, să fie înțeles și să avem predictibilitate fiscală, să fie cunoscut cu cel puțin un an înainte de toate părțile interesate.
Aici vreau să vă spun că a fost o întreagă saga a rescrierii acestui nou sistem de taxare. Atunci când am venit și am preluat mandatul, în martie, nu se făcuse prea mult pe această zonă, deși se știa că sistemul de redevențe expiră la sfârșitul acestui an și trebuie să avem ceva nou. Am pornit practic de la un studiu al Băncii Mondiale, care exista deja în MFP la acel moment, am tras niște concluzii pe baza acestui studiu și ne-am dat seama imediat că avem nevoie de expertiză tehnică serioasă pentru a face și estimări foarte clare bazate pe resursele naturale care există în România, bazate pe estimări ale resurselor naturale care vor exista probabil în viitorul apropriat și calcule economice bazate pe cât putem să impozităm și cât va aduce la buget.
În acest sens, m-am dus și am cerut ajutor tehnic din mai multe părți. M-am dus la Washington, la FMI, de mai multe ori, și am cerut asistență tehnică. Premierul m-a invitat să vin la întâlnirea din Israel, din iunie, și am cerut să am o întâlnire cu ministrul de Finanțe Lapid (Yair Lapid, ministrul isarelian al Finanțelor — n.r.) și domnia sa m-a ajutat foarte mult, pentru că ei își schimbaseră sistemul de impozitare a resurselor naturale, aveau o comisie formată deja și au dezbătut acest lucru vreo doi ani. Am cerut ajutorul și ne-au trimis specialistul lor, pe profesorul Sheshinski (Eytan Sheshinski — n.r.), aici la București.
Am lucrat împreună cu secretarul meu de stat asupra mai multor aspecte pe impozitarea resurselor naturale și am învățat mai multe lucruri de acolo, faptul că trebuie să fie un sistem pe mai mulți ani, bătut în cuie, stabil, pentru că vrem să facem nou sistem pe 10-15 ani, nu-l poți face peste noapte și trebuie să-l dezbați foarte bine cu toate părțile implicate.
După ce am discutat cu profesorul Sheshinski, ne-am dus încă o dată la FMI cu aceste concluzii, le-am discutat cu ei, în final ne-au trimis această echipă tehnică, au venit și au lucrat cu noi la începutul lunii septembrie, au scris un raport. În acel raport s-au analizat mai multe sisteme de taxare, la fel cum se vede în mai multe țări. S-au analizat cumva ‘pros and cons’ (argumentele și contra-argumentele — n.a.) pentru acest sistem de taxare, cum ar fi pentru România și pentru resursele naturale din România și cât putem să aducem noi la buget.
S-a calculat, de asemenea, cât este government take-ul (veniturile totale ale statului în domeniul petrolier, din taxe, redevențe și din participații — n.a.) în România relativ cu alte țări. Practic, ei au calculat, din aceste resurse naturale pe care le exploatează companiile, cam cât ia statul român de la ele. Când au făcut acest calcul au luat în considerare, au pornit de la sistemul actual, unde (companiile — n.a.) plătesc redevențe, impozit pe profit, plătesc taxa pe construcții speciale, i-am rugat să ia în calcul o taxă de 1%, pentru că aveam de gând să o coborâm de la 1,5% la 1%, și au calculat astfel încât noi să ne facem o idee cam cât impozitează alte țări aceste resurse naturale și cam cât impozităm noi toate aceste resurse.
S-a făcut o simulare pe date care există în acest moment, care sunt acum resursele pe teritoriul României — aici vorbim pe de o parte de resursele tradiționale, care există pe teritoriul României — și o estimare a ceea ce există în Marea Neagră și a ceea ce există din punct de vedere al gazelor de șist. S-a făcut și această estimare pentru a vedea cum să facem o metodă de taxare, să luăm în considerare faptul că aceste resurse pe teritoriul României practic scad în fiecare an, dar există acest mare potențial, mai ales în zona de offshore și în Marea Neagră.
După ce s-au făcut aceste calcule, am început să analizăm un pic ce sistem de taxare putem să avem, astfel încât să nu descurajăm aceste investiții în alte tipuri de resurse, dar să aducem și bani mai mulți la buget. S-au pus mai multe lucruri în balanță. După ce s-au analizat mai multe tipuri de taxare a trebuit să luăm în considerare un pic și care sunt implicațiile pentru administrație — fiecare tip de taxă este mai ușor sau mai puțin ușor de administrat și aceste lucruri au fost luate în considerare. Apoi, când s-a luat o decizie cam care ar fi modul de taxare pe care o să mergem în continuare, l-am discutat cu FMI, de mai multe ori, și la Bruxelles și la Washington, în această toamnă. Noi suntem pregătiți în acest moment cu modul în care se vor taxa resursele naturale. Există pregătit un proiect de lege, dar el va fi mai întâi dezbătut cu societatea civilă și apoi trecut prin Parlament.
AGERPRES: Ce se întâmplă în 2015? Cum vor fi taxate resursele naturale anul viitor?
Ioana-Maria Petrescu: Am avut mai multe discuții cu premierul pe această temă, cu specialiștii pe care i-am menționat, am discutat cu profesorul Sheshinski, am discutat și cu profesorul meu de la Harvard și toată lumea a fost de acord că trebuie un nou sistem, care să fie dezbătut, analizat de toate părțile implicate, trecut prin Parlament, nu făcut imediat, nu făcut prin Ordonanță de urgență, lăsate companiile să înțeleagă acest sistem și să aibă timp să se adapteze.
Ca atare, am decis ca de la 1 ianuarie 2015 să prelungim sistemul actual pentru un an, pentru a putea avea aceste dezbateri și pentru a trece această lege prin Parlament. Vrem ca această lege să treacă și să fie văzută și de Opoziție, eventual și votată de Opoziție, pentru că, încă o dată, aici vorbim de un nou sistem de taxare, vrem să fie pe 10-15 ani, deci nu numai cât stăm noi la guvernare ci și după aceea, toată lumea trebuie să îl vadă și să-l aprobe, să treacă prin Parlament.
AGERPRES: Ați menționat consultările cu specialiști din domeniu. Când vor urma consultări cu mediul de afaceri, cu companiile, cu societatea civilă?
Ioana-Maria Petrescu: Evident. Practic de mâine (joi, 27 noiembrie — n.a.) vom începe să ne consultăm cu companiile care fac extragere de resurse naturale, vom continua să ne sfătuim și cu mediul de afaceri în general. De asemenea, foarte important este să ne sfătuim și cu societatea civilă. Aici vorbim de taxarea resurselor naturale, aici vorbim nu numai de faptul că impozităm aceste companii, dar și de faptul că vrem să fim siguri că aceste resurse naturale sunt extrase în mod sigur și că acești bani sunt folosiți pentru lucruri bune în România.
Acest subiect interesează pe toată lumea, nu numai companiile care vor fi taxate în acest mod. Vreau să discutăm cu societatea civilă, cu mediul de afaceri, să fie discutat foarte bine în Parlament, vreau să fie înțeles de toată lumea și aici, evident, nu discut numai de specialiști. Este foarte important pentru mine ca aceste informații să fie date din timp pentru mediul de afaceri.
Premierul a insistat foarte mult, în toate discuțiile pe care le-am avut, ca în lege să scrie că acest sistem se va menține 10 ani, 15 ani, pentru a fi siguri că aceste companii înțeleg că avem un sistem fiscal foarte stabil și ele știu cum să își facă planul de acum în 10 ani, pentru că toate aceste companii investesc în România, investesc în resurse alternative, pun banii foarte mult în aceste explorări și vor să știe de la început, exact, cât vor fi taxați, câți bani pun în investiții, câți bani le rămân. Ei fac aceste planuri pe foarte mult timp înainte și noi trebuie să le dăm această stabilitate fiscală.
AGERPRES/(AS-autor: Ady Ivașcu, editor: Nicoleta Gherasi)
articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/
Succesul Podemos in 5 pasi.
Cum a reusit Podemos in doar 4 luni sa se organizeze in asa fel incat sa ocupe 5 locuri in Parlamentul European?
1. Implicarea in dezbaterile televizate.
Pablo Iglesias incepe sa apara in dezbateri pe teme politice la televiziuni mai putin cunoscute inca din noiembrie 2010 ceea ce l-a ajutat sa capete experienta dupa cum declara chiar el. In 2013 avea deja un nume asa ca l-au invitat primele televiziuni cunoscute pentru a participa la emisiuni de analize si dezbateri pe teme politice . Audienta acestora a crescut o data cu venirea lui in emisiune asa ca “inamicul” a continuat sa-l invite.Moment in care televiziunile una dupa alta au dorit ca el sa fie in platouri alaturi de alti analisti politici cunoscuti. Confruntarile de idei intre el si analistii opozitiei au crescut audienta canalelor T.V. si de aici au ajuns in retelele de socializare.Asa s-a facut cunoscut, folosind mass-media.
2.Saltul catre politica.
” Vreau sa va spun ca ma voi implica in politica doar daca voi avea ocazia sa o fac intr-o formatiune constituita de catre cetateni , cu participarea directa a acestora , ca protagonisti nu doar ca spectatori” a declarat pentru un ziar la un moment dat. Ideea sa era de a “transforma indignarea cetatenilor in schimbare politica” si cand a cerut sprijin “indignatilor” a reusit sa stranga 50.000 de semnaturi in 24 de ore prin intermediul paginii web podemos.info .
Acesta a fost primul pas.
3.Cercurile.
Urmatorul pas era extinderea. La sfarsitul lui februarie au inceput sa puna in practica ideea asa numitelor ” Cercuri Podemos”.Adunari populare , unde poate participa oricine doreste sa se implice in realizarea aestui proiect.
“Fiecare “cerc” este un spatiu deschis pentru oricine doreste sa participe , unde societatea civila poate sa redacteze si sa apere un program cu ajutorul caruia sa poata face fata situatiei de urgenta prin care trec tarile din sudul Europei ,este un spatiu unde cetateanul de rand este protagonist in aceasta campanie pentru alegeri parlamentare europene. In acelasi timp fiecare “cerc” este un spatiu unde se construieste unitatea populara unde cetateanul nu doar asculta discutii interminabile ci ia decizii impreuna cu ceilalti si lucreaza impreuna cu ei.”
4.Alegeri unde toata lumea poate candida.
Au candidat 150 de persoane care au semnat o scrisoare angajament din mai mult de 200 de “cercuri”.Votarea a avut loc in real dar si on-line.Prima faza a votarii a decis castigatorul iar in cea de-a doua faza pe cei care urmau in lista. 33.156 de votanti au ales a Pablo Iglesias si urmatorii in lista Teresa Rodríguez, Carlos Jiménez Villarejo, Pablo Echenique y Lola Sánchez.
Tot la sfarsitul lui martie , o data cu alegerile ,dupa multe dezbateri si votari ale cetatenilor au prezentat si programul electoral.40 de pagini , rezumate in 6 puncte :recuperarea economiei , recastigarea libertatii , recuperarea fraternitatii , castigarea independentei , recuperarea pamantului toate imbinate cu “construirea democratiei”
5. Castigarea celor 5 locuri in parlamentul European
Podemos trimite la Bruxelles :doi profesori ( Pablo Iglesias si Tereza Rodriguez) un om de stiinta ( Pablo Echenique) un politilog in somaj ( Lola Sanchez)
si un fost sef al fiscului anticoruptie (Carlos Jiménez Villarejo).
Nu se declara insa multumiti deoarece aveau ca obiectiv infrangerea celor doua partide lider din Spania PP si PSOE.
Rezumat dupa acest articol : http://www.huffingtonpost.es/2014/05/26/podemos-claves-exito_n_5393149.html
articol preluat de pe https://www.facebook.com/podemosromania
UDMR a decis să iasă din coaliţia de guvernare. Kelemen Hunor: Nu vrem să dăm vot negativ Guvernului
de Mona Hera
UDMR a decis să iasă de la guvernare, a anunţat, joi, liderul Uniunii, Kelemen Hunor, precizând că aceasta este o recomandare a Consiliului Permanent al Uniunii, iar decizia urmează să fie validată în şedinţa CRU din 13 decembrie.
Kelemen Hunor a anunţat, în urma şedinţei Consiliului Permanent al UDMR, care a durat mai bine de cinci ore, că recomandarea membrilor acestui for este ca UDMR să iasă de la guvernare.
El a precizat că o decizie în aceas sens ar urma să fie luată în şedinţa din 13 decembrie a Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU) al UDMR.
Kelemen Hunor a spus că în urma alegerilor prezidenţiale UDMR a înţeles mesajul electoratului, respectiv ca Uniunea să se întoarcă mai mult către alegători.
”Am înţeles mesajul electoratului nostru: trebuie să ne întoarcem mai mult către alegătorii noştri, către maghiarii din România care ne-au susţinut în momentele grele, dificile, în special când am intrat în coaliţia de guvenare”, a afirmat preşedintele UDMR.
El a mai spus că Uniunea nu vrea să creeze instabilitate prin ieşirea de la guvernare şi că a ajuns la concluzia că Guvernul poate funcţiona şi poate avea stabilitate şi fără UDMR.
”Am constatat că şi fără noi Guvernul Ponta are majoritate. (..) Stabilitatea politică nu depinde de participarea noastră la guvernare. Nu vrem să creăm instabilitate, să dăm jos guverne, nu există nicio astfel de intenţie de a da un vot negativ Guvernului, care şi fără noi poate funcţiona (…) Recomandarea Consiliului Permanent pentru Consiliul Reprezentanţilor Unionali care va avea loc pe 13 decembrie este continuarea a ceea ce ştim foarte clar că este de făcut. Ne întoarcem şi ne ocupăm de comunitatea noastră, în Parlament vom susţine toate demersurile pentru susţinerea comunităţii noastre”, a adăugat liderul UDMR.
articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/