Spectacol video-mapping multimedia unic în Europa – iMapp Bucharest 555
Sâmbătă, 20 septembrie, la Palatul Parlamentului a avut loc, începând cu ora 23:00, „iMapp Bucharest 555”, un spectacol multimedia unic în Europa.
La iMapp Bucharest 555 au fost proiectate 5 show-uri a câte 5 minute și 55 de secunde, pe cea mai impresionantă suprafață pe care o poate oferi o clădire. Deși fațada Palatului Parlamentului a mai fost folosită pentru proiecții, a fost prima dată când a fost încorporată într-un proiect de video-mapping, care a presupus o imagine 3D complexă, ce a animat prin forme și culori suprafața clădirii, folosind fiecare element arhitectonic pentru a personaliza și reinterpreta aria gigantică a construcției, de aproximativ 20.000 de metri pătrați.
Selecția echipelor de artiști a fost efectuată în urma unui concurs desfășurat pe site-ul oficial al evenimentului, la care au participat echipe de artiști din întreaga lume. Dintre participanți, au fost selecționate 5 echipe cu un portofoliu deosebit, cărora li s-a oferit posibilitatea de a-și transforma ideile și viziunea în realitate, printr-un show de excepție. După ce au avut loc toate cele 5 video-mappinguri, unul dintre ele a fost desemnat favoritul publicului, în urma unui vot prin sms, în timp real. Astfel, începând cu ora 23.05, show-ul a debutat cu echipa “Maxintensity” din Ungaria, urmată de echipa “The Macula” – Cehia, echipa “Damien Fountain” din Franța, “Les Ateliers Nomad” din România și s-a încheiat cu proiecțiile echipei “SevenZero” din Polonia.
Proiectul a fost organizat de Primăria Municipiului București prin creart și a presupus o imagine 3D complexă, ce animă prin forme și culori suprafața clădirii, folosind fiecare element arhitectonic pentru a personaliza și reinterpreta aria gigantică a construcției, de aproximativ 20 000 de metri pătrați. Astfel, „relieful” clădirii devine protagonistul unui spectacol dinamic de sunet, culoare și lumină.
articol preluat de pe http://www.bucuresti555ani.ro
iMAPP Bucharest, 555 years, 2014 – Bucuresti 555, Constitutiei
Românii din Serbia. Ocupatia militară sârbă a Timocului în 1833
Interviu cu Natașa Tosic, președinta Mișcării Democrate a Românilor din Serbia. (Clubul Țăranului Român 2013) Despre ocuparea militara sârbă a Timocului la 1833. Mărturie video despre deznaționalizarile și opresiunile sârbe la adresa românilor din Timoc.
D-na Natașa Tosic în ciuda faptului ca militeaza pentru drepturile românilor din Serbia, nu a dat curs semnarii alaturi de principalele organizații ale românilor din Valea Timocului (Serbia) a Protocolului de colaborare pentru unirea eforturilor de păstrare a identității naționale românești, inițiativa a parohului bisericii românești de la Malainița, Bojan Aleksandrovic.
articol preluat de pe https://www.facebook.com/pages/CER-SI-PAMANT-ROMANESC/130605936974539?fref=ts
foto www.frequency.com
ANALIZĂ – NATO îşi încheie războiul în Afganistan după 13 ani, insurecţia talibanilor continuă
Valentin Vidu – Mediafax
Forţa combatantă a NATO (ISAF) urma să-şi coboare steagul la cartierul general din Kabul, duminică, după 13 ani de război în Afganistan, într-o ceremonie care marchează retragerea sa definitivă dintr-o ţară devastată în continuare de o insurecţie violentă, relatează AFP.
NATO a comunicat detalii despre această ceremonie abia în ultimul moment, duminică, din cauza ameninţării atentatelor sau atacurilor armate ale talibanilor, care au vizat capitala afgană în mai multe rânduri în ultimii ani.
La 1 ianuarie misiunea “Susţinere Hotărâtă” vizând ajutorarea şi formarea armatei afgane, va prelua ştafeta, cu 12.500 de oameni, de la misiunea de luptă a ISAF, care a pierdut 3.485 de militari din 2001 încoace.
Drapelul ISAF va fi coborât duminică, la Kabul, dar talibanii nu depun armele.
“Cei 13 ani de misiune americană şi NATO au fost un eşec absolut în Afganistan. Ceremonia de astăzi (duminică) este eşecul lor”, a declarat pentru AFP Zabihullah Mujahid, un purtător de cuvânt al insurgenţilor.
El a repetat condiţiile impuse de către talibani în vederea oricăror negocieri de pace. “Nu vom participa la negocieri de pace în prezenţa trupelor NATO în Afganistan”, a subliniat Mujahid.
Forţele de securitate afgane, din care fac parte 350.000 de oameni, asigură de-acum singure securitatea împotriva talibanilor, care au condus ţara în perioada 1996-2001.
ISAF a fost alcătuită din 130.000 de militari provenind din aproximativ 50 de ţări în 2011, perioada de vârf a angajării NATO în această ţară.
Ceremonia urmează să fie condusă de către generalul american John Campbell, comandantul ISAF, în incinta fortificată a cartierului general al forţei din Kabul. Niciun alt detaliu nu a fost făcut public duminică dimineaţa, din motive de securitate.
“În câteva zile, misiunea noastră de luptă în Afganistan se va încheia”, a declarat preşedintele Barack Obama în discursul pe care l-a susţinut de Crăciun. “Cel mai lung război pe care l-am purtat se va încheia în mod responsabil”, a adăugat el.
Pierderi grele
Însă violenţele recente, mai ales la Kabul, au subliniat imposibilitatea ca forţa internaţională să pună capăt insurecţiei talibanilor.
Potrivit ONU, numărul victimele civile a crescut cu 19% în 2014, la sfârşitul lui noiembrie înregistrându-se 3.188 de morţi.
Poliţia şi armata afgane au suferit pierderi grele, de peste 4.600 de morţi, în cursul primelor zece luni din 2014, pierderi mai mari decât au suferit împreună ţările contributoare NATO din 2001.
Din 2001, ajutoare în valoare de miliarde de dolari au fost cheltuite de către comunitatea internaţională în Afganistan, dar cu o eficienţă relativă, având în vedere corupţia endemică din ţară.
În 2014, alegerile prezidenţiale – care ar fi urmat să prezinte o ţară reconciliată, cu o tranziţie democratică fără fisură – au fost marcate de acuzaţii de fraudă şi o confruntare periculoasă între cei doi candidaţi din turul doi şi susţinătorii lor.
Ashraf Ghani a obţinut până la urmă victoria împotriva rivalului său Abdullah Abdullah, dar cei doi, care urmau să formeze un Guvern “de uniune naţională”, nu au ajuns încă la un acord prin care să numească noi miniştri, la trei luni de la învestirea preşedintelui.
La rândul lor, talibanii speră să profite de acest vid politic pentru a rămâne pe o poziţie de forţă, în cazul unor eventuale negocieri cu noul Guvern.
Atacurile talibanilor comise în ultime săptămâni la Kabul au vizat domicilii ale unor rezidenţi străini, convoaie diplomatice, autobuze ale armatei afgane şi Centrul Cultural Francez.
Fostul preşedinte Hamid Karzai (2001-2014) a deschis negocieri preliminare cu talibanii, dar acestea au eşuat anul trecut.
Până la sfârşitul lui 2015, trupele americane din Afganistan vor fi reduse la jumătate. La sfârşitul lui 2014, va mai exista doar o “forţă reziduală” pentru a proteja Ambasada de la Kabul.
Însă Statele Unite vor continua să furnizeze o susţinere aeriană afganilor şi ar putea să intervină în mod direct în cazul unei avansări rapide a talibanilor.
articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/