test

de Irina Tacu – Mediafax

Procurorul Alberto Nisman, care l-a acuzat pe preşedintele Argentinei Cristina Fernandez de Kirchner de muşamalizarea unei investigaţii asupra atentatului antiisraelian din 1994 din Buenos Aires, a fost găsit mort în apartamentul său cu o urmă de glonţ în cap, potrivit unui anunţ făcut luni de guvernul argentinian.

Corpul neînsufleţit al lui Nisman, care ancheta de zece ani bombardamentul din 1994 asupra sediului Asociaţiei israeliene de ajutor reciproc (AMIA) din Buenos Aires, soldat cu 85 de morţi, a fost descoperit în noaptea de duminică, relatează Business Insider. Procurorul trebuia să depună mărturie luni în cadrul unei anchete privind acuzaţiile sale.

Gărzile de securitate ale lui Nisman au anunţat-o pe mama acestuia, duminică după-amiază, că procurorul nu răspundea nici la telefon, nici la uşa apartamentului său din regiunea de lux Puerto Madero a capitalei Buenos Aires.

Mama procurorului a găsit apoi uşa apartamentului său încuiată pe dinăuntru şi a avut nevoie de ajutorul unui lăcătuş pentru a o deschide, după care a găsit corpul fiului său pe podeaua băii.

O armă cu calibrul 22 şi un singur înveliş de glonţ au fost găsite lângă corpul său, iar politicieni cu o vechime mai mare au spus că suspectează mai mult decât un suicid, menţionând şi posibilitatea unei mişcări din partea mafiei.

Rezultatele preliminare ale autopsiei au sugerat că “nu a existat intervenţia unei alte persoane în moartea lui Nisman”, potrivit unui comunicat al biroului procurorului general Viviana Fein. Acelaşi procuror, însă, a informat şi că “nu poate elimina ipoteza unei sinucideri provocate” prin care cineva l-ar fi forţat sau şantajat pe Nisman să se sinucidă.

Potrivit cotidianului Clarin, Nisman spusese într-un interviu cu câteva zile în urmă că “aş putea sfârşi mort din cauza asta”.

Israelul a emis un comunicat în care deplânge moartea lui Nisman şi insistă pe lângă autorităţile argentiniene să continue munca acestuia. Organizaţiile evreieşti principale din Argentina, AMIA şi DAIA, au menţionat “impulsul său nealterabil de a ajunge la adevăr”.

Judecătorul care se ocupă de cazul bombardamentului din 1994 l-a criticat însă pe Nisman, săptămâna trecută, pentru că a luat asupra sa datoria de a “iniţia o investigaţie fără control judiciar” şi a spus că dovezile pe care le înaintase erau slabe.

Săptămâna trecută procurorul afirmase că preşedintele Cristina Fernandez demarase discuţii secrete cu Iranul şi cu cel puţin unul dintre bărbaţii suspectaţi în cazul bombardamentului şi că schema avea scopul de a elimina suspiciunile pentru ca Argentina să încerce să facă rost de petrol din Iran, care neagă orice legătură cu atacul.

Zeci de mii de argentinieni au ieşit luni seara pe străzi ca să protesteze faţă de moartea lui Nisman şi să ceară intervenţia justiţiei. Cel puţin 2.000 de oameni au demonstrat în faţa reşedinţei prezidenţiale din Buenos Aires, strigând “criminală” şi lovind cu umbrelele de baricadele poliţiei.

Tot luni, Fernandez a publicat o notă lungă pe Facebook, îndemnându-i pe argentinieni să ia în considerare întreaga complexitate a cazului şi să nu creadă “minciunile”.

“Nu există doar uimire şi semne de întrebare, dar şi o istorie care este prea lungă, prea grea, prea dificilă şi, peste toate, foarte sordidă”, a scris preşedintele Argentinei. Fernandez a cerut desecretizarea informaţiilor serviciilor secrete care fuseseră cerute de Nisman.

Cazul ar putea deveni o problemă majoră înaintea alegerilor prezidenţiale din octombrie.

Atentatul din 18 iulie 1994 care a vizat sediul Asociaţiei israeliene de ajutor reciproc (AMIA) din Buenos Aires a fost cel mai grav din istoria Argentinei, ţară în care trăiesc aproximativ 200.000 de evrei. Atacul a fost soldat cu 85 de morţi şi aproximativ 300 de răniţi.

Mai multe instanţe din Argentina au acuzat Iranul de sponsorizarea bombardamentului din 1994, o acuzaţie pe care Teheranul o neagă. În 2013, Fernandez a încercat să formeze împreună cu Iranul o “comisie a adevărului” în vederea unei investigaţii comune. Preşedintele Argentinei a spus că va reactiva ancheta, dar Israelul şi grupurile evreieşti au spus că mişcarea ameninţa să submineze cercetarea. Nisman a afirmat atunci că scopul comisiei era să ajute la anularea mandatelor de arestare în ideea normalizării relaţiilor bilaterale şi deschiderii uşii către obţinerea petrolului iranian necesar pentru plata datoriilor de 7 miliarde de dolari de an ale Argentinei.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/