Opriți Boko Haram! Opriți domnia terorii!
Alice Jay – Avaaz
Dragi prieteni de pretutindeni,
Boko Haram a folosit o fetiță de 10 ani pentru detonarea unei bombe și a masacrat 2.000 de oameni într-un alt atac recent. În nordul Nigeriei domnește teroarea.
Dar președintele Jonathan nu a declarat NIMIC,iar armata extrem de violentă pe care o conduce nu face altceva decât să amplifice conflictul, în loc să ofere protecție civililor.
Lumea a etichetat această criză ca fiind ”prea greu de rezolvat” – momentan, nici un diplomat renumit nu se ocupă de acest conflict, spre deosebire de Siria sau Sudan.
Singura veste bună: după valul de violențe recente, presiunile pentru acțiune urgentă au crescut.
Haideți să amplificăm aceste presiuni și să ne convingem liderii și Națiunile Unite să trimită un emisar puternic în Nigeria, pentru a pune bazele unui plan eficient de protecție și restabilire a păcii.
Semnați acum apelul urgent, în numele acelei fetiței nevinovate și al tuturor celor care sunt în același pericol:
https://secure.avaaz.org/ro/
Nigeria e devastată de un război civil extrem de violent, care deși pare a fi un conflict între creștini și musulmani, e de fapt cauzat de tensiunile dintre o elită coruptă, îmbogățită de pe urma afacerilor cu petrol și nordul țării, sărac, neglijat și privat de drepturi. Boko Haram are sub control o regiune la fel de mare ca Costa Rica. 20.000 de oameni au fost uciși în conflict, iar peste un milion au fost nevoiți să își părăsească locuințele..
Politicienii au întețit până acum conflictul, iar violențele recente au loc în mijlocul unei campanii electorale în care se calcă pe cadavre. În mod șocant, reacția lipsită de noimă a președintelui Jonathan ar putea fi o manevră dintr-un joc sângeros: haosul din Nord îl ajută să rămână la putere, pentru că susținătorii săi se află în sud, iar o prezență masivă la vot în nord ar reprezenta o amenințare.
La fața locului au fost trimiși deja consilieri militari internaționali și forțe speciale. Dar chiar și aceștia sunt retrași pentru a nu își păta reputația luptând alături de unități ale armatei nigeriene vinovate de atacuri asupra civililor. În loc să se retragă, comunitatea internațională ar trebui să pună în aplicare un plan eficace, care să includă pregătirea trupelor de securitate pentru a pune bazele unei forțe de luptă legitime, mediere internațională, o strategie de investiții pentru nordul țării și un program anti-corupție care să pună capăt jafului sistemic.
Nu e o strategie-fulger, de termen scurt și cu efecte imediate: această criză nu poate fi rezolvată în câteva zile. Dar e imoral ca ea să fie ignorată în continuare. Comunitatea noastră îi poate convinge pe cei mai importanți aliați ai Nigeriei să susțină numirea unui emisar puternic și să îl convingă pe acesta să își înceapă misiunea cu un plan eficient pentru restabilirea păcii.
Dacă nu vom face nimic, alți mii de oameni vor fi uciși, iar Boko Haram va deveni o amenințare din ce în ce mai mare. Atacurile din Paris ne-au reamintit că teroarea nu are granițe. Semnați acum petiția urgentă:
https://secure.avaaz.org/ro/
Politicienii nu au reușit să își ajute țara, iar comunitatea internațională a stat prea mult pe gânduri, încercând să găsească cea mai bună soluție și permițând ca situația să se agraveze. Nu mai putem aștepta, iar dacă va avea suficientă susținere, noul emisar ar putea face mișcarea decisivă. Hai să folosim această șansă.
Cu speranță și determinare,
Alice, Pascal, Mike, Melanie, Marigona, Ricken și restul echipei Avaaz
MAI MULTE INFORMAȚII (ÎN ENGLEZĂ)
Why did the world ignore Boko Haram’s Baga attacks?(The Guardian)
http://www.theguardian.com/
Honor every death: Paying attention to terror in Baga, Nigeria as well as Paris (EthanZuckerman.com)
http://www.ethanzuckerman.com/
Girl says father gave her to Boko Haram (Al-Jazeera)
http://www.aljazeera.com/news/
Nigeria: two suspected child suicide bombers attack market (The Guardian)
http://www.theguardian.com/
Uniting Against Boko Haram(BloombergView)
http://www.bloombergview.com/
Nigeria’s Jonathan Slams Paris Attack, Ignores Baga Massacre (Bloomberg)
http://www.bloomberg.com/news/
Nigeria’s Boko Haram: Baga destruction ‘shown in images’ (BBC)
http://www.bbc.co.uk/news/
Protestele de la Sebeș cresc în intensitate. Români din alte orașe din țară și diaspora li s-au alăturat
Romania Curata
Localnicii din Sebeș au ieșit duminică în stradă în număr și mai mare față de săptămâna trecută pentru a protesta împotriva poluării produse de Kronospan. Acțiuni de solidarizare cu protestul celor din Sebeș au avut loc și în alte orașe din România, dar și din străinătate.
După protestul de săptămâna trecută, Ministerul Mediului a anunțat suspendarea procedurii de avizare pentru o nouă fabrică de formaldehidă a Kronospan, până la analizarea contestațiilor depuse de către grupurile civice care se opun proiectului. Opozanții au decis să continue protestele săptămânal, până la soluționarea completă a revendicărilor lor (detalii aici).
Protest from ciontea silviu on Vimeo.
***
Sebeș (foto 3: abnews.ro)
articol preluat de pe http://www.romaniacurata.ro/
Solidarizare împotriva formaldehidei, în fața sediului Ministerului Mediului, din București
Brașov
Mississauga, Ontario (Canada)
Wurzburg
PRESS-ACCESS Transparența dezbaterilor pe Codul electoral
PETIȚIE pentru transparența dezbaterilor din Parlament pe legile electorale
Accesul liber şi direct al jurnaliştilor la dezbaterile privind viitoarele legi electorale a fost limitat de către membrii Comisiei de Cod electoral, parlamentari care reprezintă toate partidele parlamentare şi care s-au prevalat de o prevedere controversată a regulamentului de funcţionare a Comisiei.
Prezenta PETIŢIE reprezintă un demers civic, bazat pe conştientizarea importanţei deosebite pe care elaborarea viitoarei legislaţii electorale o are pentru societate , dar şi pe interesul public justificat pentru acest domeniu, prin care semnatarii solicită accesul liber şi direct al mass-media la dezbaterea viitoarelor legi electorale, pe toată durata acestora, precum şi la procedura de vot, ca observatori.
ARGUMENTE
Principalul argument al demersului vizează satisfacerea directă, imediată, fără limitări, a interesului public privind modul în care vor fi aleşi viitorii primari, preşedinţi de Consilii Judeţene, senatori, deputaţi, preşedinţi ai României, dar şi privind modul în care se va face efectiv votarea.
Lipsa de transparenţă a lucrărilor Comisiei de Cod electoral, printr-o abodare opacă a dezbaterilor, nu poate fi un bun augur pentru modul în care se vor elabora viitoarele legi electorale, dar, cu precădere, pentru modul în care va arăta viitoarea clasă politică a României.
De aceea, considerăm că accesul direct, imediat, fără limitări a mass-media se impune cu necesitate atât pentru asigurarea transparenţei depline a dezbaterilor viitoarelor legi electorale, dar şi pentru a oferi opiniei publice posibilitatea de a evalua, din timp, efectele unor mecanisme şi prevederi legislative în materie electorală, precum si concordanța dintre declarațiile și deciziile politicienilor.
Actualul cadru normativ, definit de Regulamentele parlamentare, precizează că şedinţele comisiilor parlamentare permanente sunt publice.
Măsura privind îngrădirea accesului mass-media la dezbateri şi la vot în cadrul comisiilor, decisă de membrii acestora, este reglementată, dar reprezintă o excepţie, iar aceasta este justificată doar atunci când caracterul public al şedintelor ar afecta interesul statului sau al unor persoane (securitatea națională / proceduri judiciare).
Hotărârea Parlamentului de înființare a Comisiei de Cod electoral stipulează că ședințele acesteia nu sunt publice, dar conţine, ulterior, şi următoarea prevedere: ”condițiile în care reprezentanții mijloacelor de informare în masă au acces la lucrările Comisiei se stabilesc de plenul acesteia”.
Considerăm că impunerea, prin hotărârea votată de Parlament, a unui caracter nepublic NU se justifică, dezbaterile nefiind subsumate securităţii naţionale.
Lipsa de transparență a dezbaterilor parlamentare din comisii a condus, de-a lungul timpului, la decizii controversate. Un astfel de moment a fost cel denumit ”Marțea Neagră”, care a fost posibil din cauza lipsei de transparență a parlamentarilor din Comisia juridică a Camerei Deputaților în momentul în care au dezbătut și redactat un raport departe ochii jurnaliștilor. Exemplul menționat nu este unul singular în raport cu deciziile controversate luate în mod netransparent la nivelul unor comisii parlamentare.
PRECEDENTE
Ultima situație în care a fost vorba despre o dezbatere parlamentară amplă și s-a pus în discuție accesul jurnaliștilor la lucrările unei comisii speciale, pentru a asista la dezbateri, a fost cea a revizuirii Constituției. Cu acel prilej, în urma demersurilor jurnaliștilor, a fost permisaccesul reporterilor pe întreaga durată a dezbaterilor, în timp ce accesul camerelor de luat vederi a fost permis doar în debutul şedinţelor, pentru cinci minute, pentru ”oportunități de imagini”.
Anterior, atât la Comisia de anchetă în cazul ministrului Monica Iacob-Ridzi, cât și la Comisia de anchetă în cazul ministrului Elena Udrea, accesul presei a fost nerestricționat.
Totodată, în 2012 Parlamentul înființa o altă comisie privind legile electorale în care nu se menționa dacă ședințele acesteia sunt sau nu publice.
De asemenea, în hotărârea Parlamentului din 2006 privind înființarea Comisiei de Cod electoral se menționa că ”ședinţele comisiei sunt publice”, acest for fiind cel care a finalizat proiectul de lege privind alegerile parlamentare în 2008.
În plus, a fost cazul și a altor comisii parlamentare speciale, înființate pentru elaborarea proiectelor de lege de importanță majoră, a căror ședințe erau publice. Un astfel de caz a fost cel al Comisiei speciale comune pentru dezbaterea în fond, în procedură de urgentă, a Codului penal, a Codului de procedură penală, a Codului civil și a Codului de procedură civilă, înființată în martie 2009.
SITUAȚIA în 2015
Argumentul invocat de membri ai Comisiei a fost că în prezența jurnaliștilor acest for NU ar putea lucra ”eficient”, deoarece parlamentarii ar folosi ”declarații politice” în dezbateri la vederea camerelor de luat vederi sau a jurnaliștilor.
Dacă membrii Comisiei au putut conveni ca jurnaliștii să nu poată asista la dezbateri, în mod similar pot să ajungă la un acord să nu facă ”declarații politice” în Comisie, ci eventual în afara sălii de ședințe.
CEREM:
În consecinţă, având în vedere cele expuse anterior, cerem permiterea accesului liber, imediat, direct şi fără limite a reprezentanţilor mass-media la şedinţele Comisie de Cod electoral, pe toată durata acestora.
Andi Manciu, Liviu Dădăcuș, Cristina Dediu, Aniela Nine, Cristina Caliu, Ionel Dancu, Lucian Negrea, Contacteaza autorul petitiei
SEMNATI AICI – - – >>> http://www.petitieonline.com/press_access_cod_electoral
foto portal.ro-trans.net












