“Cartierul pentru Justiţie”, de 270 milioane de euro, va fi construit vis-a-vis de Tribunalul Bucureşti
Bursa
Terenul situat vis-a-vis de Tribunalul Bucureşti, respectiv fostul amplasament al esplanadei, reprezintă prima variantă pentru construirea “Cartierului pentru Justiţie”, un ansamblu de clădiri, în care vor funcţiona instituţii din acest domeniu, a declarat ieri Liviu Dragnea, ministrul Dezvoltării.
“Cartierul pentru Justiţie” reprezintă un obiectiv de investiţii publice al MDRAP şi include construirea unui complex urbanistic, destinat sediilor unor instituţii aparţinând sistemului judiciar, precum: CSM, Inspecţia Judiciară, CAB, Judecătoriile sectoarelor 2 şi 3, Parchetele de pe lângă Tribunalul Bucureşti, INM şi Şcoala Naţională de Grefieri.
Valoarea acestui proiect este de 270 de milioane de Euro, sursa de finanţare o reprezintă bugetul MDRAP, iar perioada de timp în care urmează a se construi este de cinci ani începând cu 2015.
Master planul “Cartierului pentru Justiţie” cuprinde o clădire de nouă etaje, unde va funcţiona Palatul de Justiţie, o clădire de trei etaje, în care va activa CSM, şi o alta de patru etaje, unde vor funcţiona Parchetele.
“Cartierul pentru Justiţie va avea ca primă variantă terenul amplasat vizavi de Biblioteca naţională, fostul amplasament al esplanadei. Nu e o «fata morgana». Terenul e în administrarea Ministerului Dezvoltării. Sunt mai multe variante la care am lucrat şi e destul de fezabilă varianta cu terenul respectiv. Avem discuţii şi cu Primăria Capitalei, pentru că, pe lângă Cartierul de Justiţie, acolo o să se realizeze un complex cultural şi de agrement şi, de asemenea, câteva clădiri înalte pentru birouri. E un concept integrat şi avem două variante: lucrăm în concept integrat sau lucrăm pe secţiuni”, a spus, ieri, ministrul Dezvoltării, Liviu Dragnea, potrivit Mediafax.
Întrebat ce se întâmplă cu proiectul anunţat anterior, privind construirea pe acel teren a unei săli polivalente, Dragnea a spus că acest lucru rămâne valabil ca posibilitate.
“Rămâne în continuare posibilitatea, repet, pentru trei funcţiuni: sală polivalentă, în care se pot desfăşura spectacole, inclusiv filarmonică, o secţiune destinată pentru clădiri de birouri şi secţiunea Cartierului de Justiţie”, a spus Dragnea.
La rândul său, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a precizat că locul a fost ales pentru că este vis-a-vis de cea mai mare instituţie de justiţie din România, respectiv Tribunalul Bucureşti. Oficialul a mai spus că în planul urbanistic sunt prevăzute o sală de concerte şi clădiri de birouri.
foto observatorulurban.ro
BCE a intrat în istorie dezlănţuind un tsunami de cel puţin 1.080 mld. € pe pieţele şi economiile zonei euro. Va putea sta România pe val?
Autor: Bogdan Cojocaru – Ziarul Financiar
Banca Centrală Europeană a făcut ieri istorie lansând cea mai puternică armă pe care o are în arsenalul de luptă contra deflaţiei şi anemiei economice, achiziţii de active publice şi private, inclusiv de obligaţiuni emise de statele zonei euro, de 60 de miliarde de euro în fiecare lună începând cu martie 2015 până în septembrie 2016.
BCE a luat această decizie – replica europeană la quantative easing-ul de mii de miliarde de dolari al Fed din SUA - pentru a contracara doi factori nefavorabili, inflaţia slabă şi creşterea economică anemică, a spus preşedintele BCE, italianul călit în focurile de pe Wall Street, Mario Draghi.
El a admis că măsurile luate de instituţia sa anul trecut – reducerea dobânzii de politică monetară la minime record şi pe cea de referinţă pentru depozite în teritoriu negativ, plus lansarea unui program de achiziţii de titluri financiare garantate cu active- au fost „insuficiente“ pentru a alunga pericolul deflaţiei.
Noile achiziţiile de active vor majora semnificativ balanţa BCE şi vor întări încrederea în proiecţiile BCE privind traiectoria dobânzilor. Aceşti factori ar trebui să consolideze cererea şi creşterea creditării, ducând în cele din urmă la accelerarea inflaţiei la aproape 2%, a explicat Draghi.
În noul program, obligaţiunile guvernamentale vor avea o pondere de 12%, restul urmând să fie achiziţii de obligaţiuni acoperite şi titluri garantate prin active.
În cămara BCE vor intra obligaţiuni din toată gama de scadenţe, de la doi ani la 30 de ani. BCE va cumpăra, de asemenea, obligaţiuni cu yielduri negative.
BCE nu va cumpăra mai mult de 25% dintr-o emisiune de obligaţiuni ale unui stat şi nu mai mult de 33% din datoria fiecărui emitent pentru a permite formarea naturală a preţurilor pe pieţe.
BCE îşi va asuma riscuri limitate, deoarece va cumpăra doar 20% din obligaţiuni, restul urmând să fie achiziţionate prin intermediul băncilor centrale ale ţărilor din zona euro. Aceasta înseamnă că băncile naţionale vor fi responsabile pentru eventualele pierderi produse de datoriile propriilor guverne. Achiziţiile vor fi proporţionale cu datoria fiecărui stat.
În ceea ce priveşte apariţia bulelor pe pieţe, o îngrijorare legată de efectele QE în SUA şi Marea Britanie, Draghi a explicat că problema va fi rezolvată la nivelul fiecărui stat prin instrumente macroprudenţiale şi nu prin politici monetare.
Draghi a asigurat că programul este proiectat astfel încât să fie evitată „finanţarea monetară“ a datoriilor guvernelor.
articol preluat de pe http://www.zf.ro/
foto independent.md
Klaus Iohannis anunţă că a invitat partidele la consultări, pe tema legilor electorale
Mediafax
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, joi seară, la Realitatea TV, că a invitat partidele la consultări pe tema legilor electorale, pentru a se discuta pe marginea soluţiilor legislative susţinute de fiecare formaţiune politică, menţionând că ”trebuie să se lucreze pe Codul electoral”.
Iohannis a declarat, la Realitatea TV, că trebuie să existe o reformă atât în privinţa partidelor, cât şi a Parlamentului, în cazul căruia “toată lumea este de acord, este prea mare, prea mulţi parlamentari”.
El a menţionat că este nevoie de un Parlament “mai mic, mai eficient şi mai credibil”.
”Am invitat pentru una din zilele viitoare partidele la consultări exact pe această tenă. Vreau să discutăm, să vedem unde ar trebui intervenit, ce pachete legislative propun partidele, ce pachete legislative se impun în această perioadă. De exemplu, cred că trebuie să se lucreze, dacă vrem să avem un parlament mai mic şi mai performant, trebuie să se lucreze pe Codul electoral, care la rândul lui va influenţa şi alegerile locale din 2016, care şi acestea trebuie gândite şi organizate în aşa fel încât oamenii să se simtă reprezentaţi de aleşii locali”, a declarat preşedintele Iohannis.
El a menţionat că nu vrea să se pronunţe asupra unui sistem de vot sau altul deoarece vrea ”un dialog autentic” cu partidele.
”Vreau să invit partidele la un dialog autentic, nu eu să le spun ce vreau, ei să-mi spună cum văd calea cea mai bună pentru o schimbare, evident, în bine”, a mai spus Iohannis.articol preluat de pe http://m.mediafax.ro/