BCE a intrat în istorie dezlănţuind un tsunami de cel puţin 1.080 mld. € pe pieţele şi economiile zonei euro. Va putea sta România pe val?

„Tsunamiul“ de bani cu care gar­dianul euro va inunda pie­ţele ar trebui să ajungă în eco­nomiile celor mai mari parte­neri comerciali şi de investiţii ai României şi ai multor state din Europa Centrală şi de Est, ceea ce va avea efecte asupra a tot ce înseamnă activitate financiară, de la curs de schimb valutar la finanţare de pe pieţe şi la fluxuri de capital.

BCE a luat această decizie – replica euro­peană la quantative easing-ul de mii de miliar­de de dolari al Fed din SUA -  pentru a contracara doi factori nefavorabili, inflaţia slabă şi creşterea economică anemică, a spus preşedintele BCE, italianul călit în focurile de pe Wall Street, Mario Draghi.

El a admis că măsurile luate de instituţia sa anul trecut  – reducerea dobânzii de poli­tică mo­netară la minime record şi pe cea de re­fe­rinţă pentru depozite în teritoriu nega­tiv, plus lansarea unui program de achiziţii de titluri fi­nanciare garantate cu active- au fost „insu­ficiente“ pentru a alunga pericolul deflaţiei.

Noile achiziţiile de active vor majora sem­nificativ balanţa BCE şi vor întări încre­derea în proiecţiile BCE privind traiectoria do­bânzilor. Aceşti factori ar trebui să consolideze cererea şi creşterea creditării, du­când în cele din urmă la accelerarea infla­ţiei la aproape 2%, a explicat Draghi.

În noul program, obligaţiunile guverna­mentale vor avea o pondere de 12%, restul ur­mând să fie achiziţii de obligaţiuni aco­perite şi titluri garantate prin active.

În cămara BCE vor intra obligaţiuni din toa­tă gama de scadenţe, de la doi ani la 30 de ani. BCE va cumpăra, de asemenea, obli­gaţiuni cu yielduri negative.

BCE nu va cumpăra mai mult de 25% din­tr-o  emisiune de obligaţiuni ale unui stat şi nu mai mult de 33% din datoria fiecărui emi­tent pentru a permite formarea naturală a preţurilor pe  pieţe.

BCE îşi va asuma riscuri limitate, de­oarece va cumpăra doar 20% din obliga­ţiuni, restul urmând să fie achiziţionate prin intermediul băncilor centrale ale ţărilor din zona euro. Aceasta înseamnă că băncile naţionale vor fi responsabile pentru even­tua­lele pierderi produse de datoriile propriilor guverne. Achiziţiile vor fi proporţionale cu datoria fiecărui stat.

În ceea ce priveşte apariţia bulelor pe pie­ţe, o îngrijorare legată de efectele QE în SUA şi Marea Britanie, Draghi a explicat că pro­blema va fi rezolvată la nivelul fiecărui stat prin instrumente macroprudenţiale şi nu prin politici monetare.

Draghi a asigurat că programul este pro­iectat astfel încât să fie evitată „finanţarea monetară“ a datoriilor guvernelor.

articol preluat de pe http://www.zf.ro/

foto independent.md