Preşedintele CCR Augustin Zegrean acuză presiuni din partea SRI pentru legile Big Brother
de Andrei Luca POPESCU – gandul.info
Curtea Constituţională a fost supusă la presiuni din partea SRI şi a altor instituţii ale statului, cu privire la controlul de constituţionalitate pentru legile supranumite Big Brother, fiind acuzată că creează vid legislativ şi că pune în pericol siguranţa naţională, a declarat joi judecătorul Augustin Zegrean, preşedintele CCR.
Preşedintele CCR Augustin Zegrean a declarat că judecătorii au fost supuşi la presiuni publice din partea SRI şi a altor instituţii ale statului, cu privire la deciziile luate pe legile supranumite Big Brother – legea securităţii cibernetice, legea privind retenţia datelor utilizatorilor pe o perioadă de 6 luni şi legea privind cartelele prepay şi reţelele wifi publice.
„Există presiuni ale instituţiilor statului, nu vreau să intru în contradicţie cu ele. Da, este şi SRI, a existat un comunicat foarte dur la adresa Curţii, când a fost vorba de prima lege Big Brother, unde ni se spunea că am creat un vid legislativ de o gravitate excepţională. Dar vidul acesta exista, dacă e să vorbim de vid, pentru că legea pe care am declarat-o neconstituţională nici nu exista ca lege (ea nu intrase în vigoare -n.r)”, a declarat preşedintele CCR Augustin Zegrean, într-o conferinţă de presă.
„Ni se atrage atenţia că vom da socoteală dacă, Doamne fereşte, se întâmplă ceva, noi vom fi traşi la răspundere. Noi am jurat să respectăm Constituţia, asta facem când analizăm o lege.
Şi noi vrem ca în ţară să fie linişte şi ţara să fie în siguranţă, dar cerem în continuare ca legile să acorde suficiente garanţii pentru populaţie că nu vor fi încălcate dispoziţiile Constituţiei. Nu noi creăm vid legislativ”, a mai spus judecătorul Augustin Zegrean.
articol preluat de pe http://m.gandul.info/
Dosarul Flota, în care Traian Băsescu era acuzat de abuz în serviciu, fals intelectual şi delapidare, CLASAT de procurorii anticorupţie. DNA: Aceste fapte “nu există”
Mediafax
Procurorii anticorupţie au decis clasarea dosarului Flota, în care fostul preşedinte Traian Băsescu era acuzat de abuz în serviciu, fals intelectual şi delapidare, “întrucât faptele nu există”, se arată într-un răspuns al DNA la solicitarea MEDIAFAX.
Decizia de clasare a dosarului a fost luată miercuri de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).
Conform sursei citate, infracţiunea de abuz în serviciu, de care era acuzat Traian Băsescu, nu există, deoarece prin exercitarea funcţiilor de decizie în cadrul Ministerului Transporturilor în perioada 1990-1992 şi 1996-2000, Băsescu nu a produs şi nu a determinat producerea vreunui prejudiciu în patrimoniul CNM Petromin SA Constanţa. Procurorii explică acest lucru prin faptul că navele care fac obiectul dosarului au fost vândute în baza aprobărilor legale date de Fondul Proprietăţii de Stat (FPS) – acţionarul majoritar al CNM Petromin SA în cadrul procesului de privatizare iniţiat de Guvernul României.
“Cele 16 nave aflate în contracte de management cu grupul Klaveness au rămas în proprietatea CNM Petromin SA (cu drept de dispoziţie asupra lor) până în 1999-2000, când acestea au fost vândute la licitaţie. Sumele realizate din vânzarea celor 16 nave au fost în cuantum de 63.134.735 USD.
Decizia vânzării navelor nu a aparţinut Ministerului Transporturilor, ci a aparţinut FPS şi AGA a CNM Petromin SA, întrucât FPS şi nu Ministerul Transporturilor erau acţionarul majoritar al CNM Petromin SA”, arată DNA, în răspunsul la solicitarea MEDIAFAX.
De altfel, potrivit sursei menţionate, CNM Petromin, ca societate comercială pe acţiuni în domeniul transporturilor navale, la data de 31 decembrie 1992, avea datorii de 14.770.000 de dolari.
“Cu privire la infracţiunea de fals intelectual în formă continuată, reţinută prin actul de învinuire ca fiind realizată de faptul că “…în perioada 1991-2000, a emis acte de decizie la nivel de conducere a ministerului în exercitarea atribuţiilor de serviciu, atât prin atestarea unor fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului, cu privire la constituirea şi atribuţiile CIS, CNM Petromin, ordinele de acordare şi retragere a dreptului de arborare a pavilionului românesc de către navele angajate în afacerea “Petroklav”, a notei în baza căreia a dispus radierea din Registrul Matricol a mineralierului “Băceşti” şi a documentelor de plată “P&I” a 500.000 USD din creditul luat prin ipotecarea navei “Băceşti” pentru care asigurarea trebuie să fie plătită de navlositorul Borom Anglia, cât şi prin omisiunea cu ştiinţă a inserării unor date sau împrejurări reale referitoare la proprietatea reală asupra navelor CNM Petromin SA cu prilejul ordinelor de retragere a pavilionului românesc arborat de aceste nave”, se constată că această faptă nu există, deoarece nu se poate susţine au fost atestate fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului ori a fost omisă, cu ştiinţă, inserarea unor date sau împrejurări”, conform anchetatorilor.
În ceea ce priveşte infracţiunea de delapidare, constând în faptul că “în septembrie 1992, în calitate de ministru al Transporturilor şi director (preşedinte) al BOD Petroklav Inc. Bahamas, după încetarea activităţii acesteia a acceptat virarea sumei de 500.000 USD în contul deschis la Citibak Londra, de unde şi-a însuşit-o, prezentând ulterior un extras de cont în care figurează nereal virarea sumei la asiguratorul navei Băceşti”, a rezultat că fostul şef al statului nu şi-a însuşit suma de 500.000 de dolari, aşa cum se arată în actul de învinuire, ci că suma a fost plătită Clubului de asigurări P&I UK Londra şi reprezintă contravaloarea asigurării navelor din exploatarea Petromin.
foto gandul.info
Petro Poroşenko a convocat Statul Major militar pentru a riposta “agresiunii” ruse
Mediafax
Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a convocat o reuniune de urgenţă a comandanţilor Statului Major militar, pentru a organiza o ripostă la “agresiunea” rusă.
“Preşedintele şi comandanţii militari vor discuta despre mijloacele de regrupare a forţelor armate şi de încetare a agresiunii ruse”, potrivit unui comunicat oficial.
Peste 9.000 de militari ruşi se află pe teritoriul Ucrainei, unde are loc un conflict separatist, a declarat miercuri Petro Poroşenko. “Avem peste 9.000 de militari ai Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei, cu peste 500 de tancuri, piese de artilerie grea şi transportoare de trupe”, a declarat Poroşenko la Forumul economic mondial, desfăşurat în oraşul elveţian Davos.
Armata ucraineană a anunţat marţi că a fost atacată direct de militari ruşi care ajută insurgenţii separatişti din sud-estul Ucrainei.
Administraţia prooccidentală de la Kiev a anunţat luni că aproximativ 700 de militari ruşi au pătruns pe teritoriul Ucrainei. Kievul şi NATO au acuzat Rusia de multe ori că a trimis militari pentru susţinerea insurgenţilor separatişti din estul Ucrainei. Moscova a dat asigurări că nu a trimis militari în Ucraina.
Conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit în aprilie 2014, s-a soldat cu cel puţin 4.800 de morţi.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro