(Valeriu Nicolae) Starea Impostorilor #97 – Mai este Elena Lasconi om politic? În pragul smintirii. Discursul georgist
foto si articol (realizat de Valeriu Nicolae – Asociatia Casa Bună) preluate de pe www.youtube.com/@StareaNatiei
18 aprilie 2025
Starea Impostorilor #97 – Mai este Elena Lasconi om politic? În pragul smintirii. Discursul georgist
Un episod greu la Starea Impostorilor, iată câteva idei din sumar:
Elena Lasconi se îndreaptă în mare viteză către cea mai mare realizare: îngroparea USR-ului.
Învață, oare, Elena Lasconi ceva din tâmpeniile pe care le tot face?
Motive de îngrijorare pentru suporterii cei mai îndârjiți ai doamnei Lasconi.
Starea Impostorilor, episodul 97.
Vine suta!
___
Starea Impostorilor este un produs independent al Asociației Casa Bună.
Dacă vreți să susțineți Starea Impostorilor cu Valeriu Nicolae, vă rugăm să donați către:
- Starea Impostorilor cu Valeriu Nicoale
- ASOCIAȚIA CASA BUNĂ RO63BTRLRONCRT0566398304
banii vor fi folosiți în exclusivitate pentru producția și promovarea episoadelor, iar în cazul improbabil al unui profit vor sprijini Grădinița Bună – proiectul de grădiniță pentru 90 de copii din familii foarte sărace care nu ar ajunge niciodată la grădiniță.
___
Bine-ați venit pe canalul oficial Starea Nației, alături de Dragoș Pătraru & friends.
___
Într-o lume în care presa are destule momente în care se abate de la statutul de câine de pază al democrației, lucrurile trebuie rezolvate tot din interiorul breslei. Astfel de emisiuni, care să sancționeze deopotrivă derapajele politicienilor și ale presei, pot contribui serios la însănătoșirea presei.
Nu dăm verdicte, dar vom prezenta faptele. Iar la cum arată ele, de multe ori nici nu mai e nevoie de verdicte.
___
Presa independentă, fără de care o democrație nu poate supraviețui, are nevoie de sprijinul cetățenilor pentru a fi puternică. Jurnalismul nostru este liber de prejudecăți comerciale și nu este influențat de proprietari de trusturi media, politicieni și nici măcar de acționari.
Cum poți susține această fabrică?
Puteți direcționa 3,5% din impozitul pe venit completând formularul de aici https://stareanatiei.ro/formular-230/
Sprijină Starea Nației în fiecare lună: https://www.stareanatiei.ro/sustine sau donează pe Patreon: https://www.patreon.com/user?u=92242417.
Deveniți membru abonat și veți putea urmări emisiunea integrală înaintea tuturor, plus multe alte materiale în exclusivitate: http://bit.ly/YTStareaNatiei
Te așteptăm și în Magazinul Nației: https://www.stareanatiei.ro/magazin/
~ http://bit.ly/Starea-Facebook
~ http://bit.ly/Starea-Instagram
~/ discord
Ne găsești aici pentru sugestii:
~ Contact@StareaNatiei.ro
Valeriu Nicolae
Valeriu Ciolan Nicolae (n. 11 decembrie 1970, Caransebeș, Caraș-Severin, România) este un jurnalist, scriitor și activist pentru drepturile omului român de etnie romă.
Valeriu Nicolae s-a născut la Caransebeș pe data de 11 decembrie 1970 și a fost crescut de tatăl vitreg român și de mama romă.
Între anii 1990 și 1995 a urmat cursurile Facultății de informatică și management industrial la Universitatea din Craiova.
Între 2002 și 2005 a studiat la Academia de Studii Diplomatice din Valletta, Malta, obținând titlul de Master în Diplomație Bilaterală, acordat Summa cum Laude.
Activitate profesională
Între anii 1993 și 2003 lucrează pe post de programator în Craiova, Chicago și Victoria, Columbia Britanică, Canada.
Valeriu Nicolae și-a început munca de activist pentru drepturile omului în anul 2003.
Între 2003 și 2005 a fost director al European Roma Grassroots Organisation, iar între 2006 și 2011 a fost consultant al Open Society Institute Budapest.
În 2009 a fondat și a condus, până în 2013, fundația Policy Center for Roma and Minorities, un think-tank cu sediul în București.
Între 2013 și 2015 a fost director regional al activităților de advocacy al World Vision în Europa de Est, Caucazul de Sud, Orientul Mijlociu, Afganistan și Pakistan.
În 2020 a înființat Asociația Casa Bună care oferă consiliere, meditații, rechizite și acces la servicii medicale copiilor din cartierul Ferentari din București și din comunele Nucșoara și Lerești, județul Argeș.
A publicat articole în limba română în Dilema Veche, Libertatea și Adevărul, în limba engleză în openDemocracy și Politico, și în limba italiană în Internazionale.
Activitate politică
În anii 2015 și 2016, a fost membru al Cancelariei Primului-Ministru și secretar de stat în Ministerul Muncii în Guvernul Dacian Cioloș.
În aceeași perioadă a avut funcția de membru al consiliului Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului din cadrul ONU.
A fost între anii 2016 și 2017 reprezentant special al Secretarului General al Consiliului Europei pentru probleme romilor.
A devenit membru al Partidului Libertate, Unitate și Solidaritate la fondarea acestui, părăsindu-l în 2019.
A candidat ca independent pentru un post de deputat în Parlamentul României la alegerile din 2020 în București, lipsindu-i 17 voturi pentru a fi ales.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org; www.facebook.com
Pentru că impostura, nepotismul, nesimțirea și corupția sunt coloana vertebrală a clasei noastre politice. Și pentru că putem să îi schimbăm. Pentru că trebuie să o facem. Pentru că avem nevoie de decență, bun simț, meritocrație si oameni care au făcut ceva nu oameni care promit că vor face ceva în politică.
Nicușor Dan – Candidat Independent la Președinția României
foto preluat de pe www.facebook.com/NicusorDan.ro
articol preluat de pe nicusordan.ro
22 aprilie 2025
Nicușor Dan – Candidat Independent la Președinția României
Avem trei probleme mari în România.
1. Instituții nefuncționale
Instituțiile statului sunt capturate de grupuri de interese. Competența a fost înlocuită de pila de partid. Reforma trebuie să cuprindă partidele politice și toate instituțiile.
2. Țara nu are direcție
România nu are o direcție clară. Legi și strategii se bat cap în cap. Nimeni nu știe încotro ne îndreptăm ca țară.
3. Lipsă de încredere între noi
Suntem divizați, nu mai vedem interesul comun. Preocupările legitime ale diverselor categorii de români au fost ignorate de clasa politică. Am ajuns de disperare să ne vărsăm frustrarea și umilința în propuneri suveraniste, falimentare din toate punctele de vedere.
Ce vă propun
Nicușor Dan – Candidat Independent la Președinția României – foto preluat de pe nicusordan.ro
1. Un președinte care cunoaște mecanisme administrative și juridice și poate strânge forțe sănătoase din societate pentru reforma statului.
Propun un lider care nu învață funcționarea statului din mers, ci vine cu o bună înțelegere a instituțiilor, a legislației și a sistemului administrativ. Un președinte capabil să identifice și să mobilizeze oamenii integri, profesioniști și motivați din societate – din mediul public, privat și academic – pentru a construi împreună un stat funcțional, eficient și echitabil.
2. Un președinte care să aducă împreună diferitele Românii. Să prețuiască ce avem în comun și să lupte împotriva a ceea ce le desparte.
România nu este una singură – este urbană și rurală, prosperă și vulnerabilă, tânără și în vârstă, din țară și din diaspora. Avem nevoie de un președinte care să nu divizeze, ci să unească. Care să asculte fiecare voce și să construiască punți între comunități, regiuni și generații. Să cultive solidaritatea, nu polarizarea. Să promoveze respectul, nu resentimentul.
3. Un set de valori sănătoase: onestitate, competență, muncă, curaj.
Viziunea mea se bazează pe un fundament moral clar. Onestitatea – pentru a recâștiga încrederea cetățenilor. Competența – pentru decizii corecte și bine fundamentate. Munca – o valoare care trebuie respectată și răsplătită. Curajul – de a lua poziție, de a înfrunta sistemele strâmbe, de a conduce cu fermitate, chiar și în fața presiunilor. Aceste valori nu sunt simple idealuri, ci principii pe care le voi urma în fiecare acțiune.
Am reușit de multe ori împreună. O putem face din nou!
Vino alături de noi în campanie! Te rugăm completează formularul.
Tratatul de la Zaragoza (22 aprilie 1529)
Meridianul Tratatului Tordesillas din 1494 (violet) și antimeridianul Moluccas (verde), stabilite prin Tratatul de la Zaragoza, 1529
foto preluat de pe en.wikipedia.org
articol preluat de pe ro.wikipedia.org
Tratatul de la Zaragoza ( 22 aprilie 1529)
Tratatul de la Zaragoza, numit și Capitulația de la Zaragoza (în scriere alternativă Saragossa) a fost un tratat de pace între Castilia și Portugalia, semnat la 22 aprilie 1529 de regele Ioan al III-lea al Portugaliei și împăratul castilian Carol al V-lea, în orașul aragonez Zaragoza.
Tratatul definea zonele de influență castiliană și portugheză din Asia, pentru a rezolva „problema Molucas”, care a apărut deoarece ambele regate au revendicat Insulele Moluce pentru sine, afirmând că se aflau în zona lor de influență, așa cum se specifică în 1494 de către Tratatul de la Tordesillas.
Detaliu al ediției din 1529 a lui Diogo Ribeiro a Padrón Real , ilustrând afirmația spaniolă conform căreia Insulele Mirodeniilor se încadrau în sfera lor de influență, folosită ca justificare pentru implicarea spaniolă în Sultanatul Tidore în 1521 – foto preluat de pe en.wikipedia.org
Conflictul a început în 1520, când expedițiile ambelor regate au ajuns în Oceanul Pacific, deoarece nu fusese stabilit un meridian de longitudine convenit în Orient.
Tratatul de la Zaragoza a stabilit că granița de est dintre cele două zone de domeniu era de 297+1⁄2 leghe (1.763 de kilometri, 952 de mile marine)[nota 5], sau 17° est, de Insulele Moluku, ceea ce însemna că Portugalia a obținut recunoașterea controlului teritoriilor care erau sau ar fi fost descoperite la vest de acestă linie de demarcație, iar Castilia controla ceea ce era la est.
Practic, împreună cu demarcația agreată prin Tratatul de la Tordesillas, s-a obținut o împărțire a sferei pământului între cele două puteri.
Tratatul de la Tordesillas (7 iunie 1494) – Prima pagină a tratatului, Biblioteca Naţională a Lisabonei – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Porțiunea Portugaliei era de aproximativ 191° din circumferința Pământului, în timp ce porțiunea Castiliei (Spaniei) era de aproximativ 169°.
Nu s-a ajuns la clamata egalitate de 180° întrucât existau marje de eroare destul de semnificative (+/-4°) iar locația precisă a liniei agreate de la Tordesillas nu a întâmpinat unanimitatea părților.
cititi mai mult despre Tratatul de la Zaragoza (22 aprilie 1529) pe en.wikipedia.org