(video) Impozitarea bacşişului. Guvernul a amânat adoptarea Ordonanţei pentru taxarea bacşişului
foto – evz.ro
articol – stiri.tvr.ro
Guvernul amână ordonanţa prin care bacşişul va fi trecut pe nota de plată şi impozitat. În şedinţa de miercuri vor fi propuse şi noi praguri pentru diferenţele dintre banii din casa de marcat şi cei nefiscalizaţi. Înainte de a fi adoptat, proiectul va fi făcut public pentru dezbatere.
La prima abatere firmele scapă de suspendarea activităţii şi de amendă în cazul în care diferenţa dintre sumele înregistrate în casa de marcat şi cele nefiscalizate nu depăşeşte 100 de lei. Abia la a doua abatere şi în caz de astfel de abateri repetate şi când sumele găsite de inspectorii fiscali depăşesc suma de 100 de lei firmele vor plăti amenzi.
Cu cât diferenţa dintre sumele nefiscalizate şi cele fiscalizate este mai mare cu atât amenzile vor fi mai mari. Şi, de asemenea, activitatea acestora va fi suspendată pe o perioadă de 30 de zile, a precizat corespondentul TVR Roxana Neagu, pentru Telejurnalul de la ora 14:00.
Sunt reglementări şi în ceea ce priveşte bacşişul lăsat de clienţi la magazine şi în localuri.
În primul rând, acesta trebuie să apară distinct menţionat pe bonul fiscal. În al doilea rând, patronul decide ce se întâmplă cu aceşti bani: dacă sumele sunt păstrate în firmă ca profit atunci aceşti bani vor fi impozitaţi cu impozit pe profit, iar dacă sumele se împart între angajaţi fiecare dintre angajaţi va trebuie să le declare şi va plăti impozit pe venit.
Deocamdată, această OUG nu a fost încă adoptată. Purtătorul de cuvânt al Guvernului a spus că Guvernul va publica actul normativ, îl va lăsa în dezbatere publică şi îl va adopta cât de curând, a mai precizat Roxana Neagu.
articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/
Bacşişul în lume. Cele mai multe state l-au inclus în nota de plată
articol – stiri.tvr.ro
În întreaga lume sunt doar câteva ţări în care nu se dă bacşiş. În Japonia, de exemplu, orice bănuţ în plus este considerat o ofensă gravă. Inclus sau nu pe nota de plată, bacşişul e o practică obişnuită pe glob. Într-un clasament al sumelor lăsate de clienţi, pe primul loc se află New York, unde serviciul chelnerului poate fi şi de la 20 la sută din consumaţie.
Majoritatea statelor europene au bacşişul inclus în nota de plată. Asta nu înseamnă că este şi obligatoriu. Vorbim însă doar de cel practicat în restaurante unde suma lăsată de clienţi este în medie de 10 la sută. Franţa, Marea Britanie, Germania sau Cehia sunt câteva dintre ţările de pe bătrânul continent unde aceste venituri suplimentare au fost fiscalizate.
În Belgia, plata generalizată cu cardul nu prea lasă loc bacşişului. Nu se lasă niciodată bacşiş taximetriştilor sau recepţionerilor de hotel. La restaurante totul este la latitudinea clientului, în funcţie de cât de mulţumit a fost de servicii, însă nu se va uita nimeni urât la el dacă nu lasă nimic.
Pentru spanioli, propina, cum îi spun ei bacşişului, este sfântă. În baruri sau restaurante toată lumea lasă cel puţin 10 la sută din valoarea notei ospătarilor, dar nici acolo nu e obligatoriu. Dacă, de exemplu, consumul este mic sau serviciul oferit estescurt, nu se lasă nimic ospătarilor. Banii care se strâng pe săptămână nu ajung la o sumă atât de mare încât să fie discutată fiscalizarea bacşişului.
Pe continentul african, regulile sunt un pic diferite faţă de Europa. În Egipt, de exemplu, pe notă este inclusă o aşa-numită taxa de servire la care se mai adaugă până la 10 la sută din valoarea notei.
Sunt însă şi ţări în lume unde nu se dă bacşiş, cele mai multe fiind în Asia.
Nu este clar când a apărut bacşişul. Unii spun că originea sa ar fi la sfârşitul Evului Mediu, când un nobil i-ar fi dat câteva monede unui servitor, în semn de apreciere. Cea mai cunoscută poveste este însă cea a britanicilor. În secolul al XVI-lea, cei care trăgeau peste noapte la un han, lăsau dimineaţă câţiva bani în plus, dacă erau mulţumiţi de servicii. A apărut apoi în Anglia borcanul cu mărunţiş. Dacă voia să fie servit imediat, clientul lăsa de la bun început o monedă pe tejgheaua cârciumarului. Şi aşa tradiţia bacşişului s-a răspândit cu viteza luminii.
articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/
(video) Ethos – Refuzul manipularii colective
articol - gandeste.org
Ethosul nostru este tot ceea ce credem că este advărat în momentul de față. Pe baza lui acționăm, el ne guvernează deprinderile, afacerile și politica.
Găzduit de celebrul actor Woody Harrelson, nominalizat de două ori la Premiile Oscar, acest film documentar explorează mecanismele sistemelor noastre care dăunează democrației, mediului și libertății noastre personale.
De la conflictele de interese din politică și puterea corporațiilor la media care servește interesele elitelor aflate la putere, Ethos explorează sistemele care stimulează consumerismul și războaiele. Adesea, media ridică în slăvi aspect ale societății actuale care își au locul doar în Evul Mediu, și în același timp ignoră sau ridiculizează gândirea.
Multe aspecte ale sistemelor noastre actuale aproape garantează distrugerea noastră ca societate: societăți dezbinate, sărăcie, inegalitate, poluare, război.
Cei netreziti nu vor recunoaste ca sunt sclavii sistemului, deoarece nivelul de perceptie al realitatii nu transcede capacitatea de analiza, oprita la “marginea terestrului” – privirea orizontala vs privirea verticala; cu cat tehnologia agatata la brau este mai puternica, cu atat omul devine mai dependent fara a simti ca spiritul, mentalul si fizicul au degenerat (credem ca animalele ne sunt inferioare; un caine are miros pana la sute de metri, pisica vede excelent in noapte – omul are ochelari si ziua pentru a vedea la jumatate de metru; animalele simt daca o persoana este de vibratie joasa, si se indeparteaza, sau ataca.
In trecut omul avea capacitati deosebite, astazi nici macar nu poate simti daca o informatie este reala sau a fost mintit – nici nu mai detine aceste abilitati, ocupat cu tehnologia ce atarna de cingatoare). O mare cantitate de energie transpusa in moneda, este aruncata pe inutilitati si dispozitive ce induc mai devreme sau mai tarziu disfunctionalitati in corpul uman; materii care nu pot fi in mod normal catalogate ca si alimente sunt ambalate in cutii strident colorate cu imagini din filme ce au in scenariu violenta si aruncate in market; adultii le arunca plini de emfaza in cos, satisfacuti de etichete ce creeaza imaginea unei alimentatii de top, cu garantii privind protectia sanatatii.
Mai tarziu se declara surprinsi de atitudinile copiilor lor, sau de starea lor de sanatate precara (esti ceea ce mananci!). Nu se intra in piata de legume si fructe, pentru ca necesita munca suplimentara la bucatarie, si nu este timp; trebuie sa faca bani de market, plasma si 4X4.
Se spune foarte clar: urmareste dorintele maselor, da’le ceea ce cred ca le lipseste, daca nu cred – fa’i sa creada, prin metode verificate in laboratoare psihologice. Omul va sfarsi ca sclav; la finele vietii se va uita pe pereti, in debara, in garaj si boxa, realizand cat de stupid a fost cand prin energia dintr’o viata intreaga a sustinut corporatii sau insi fara moralitate.
articol preluat de pe http://gandeste.org/
Cartografierea grupurilor informale
foto – facebook.com/fundatia
articol – fundatia.ro
Proiectul “Dezvoltarea capacității ONG-urilor și a grupurilor informale” abordează problematica grupurilor informale în România din perspectiva studierii și îmbunătățirii cadrului lor general de funcționare și propune înființarea unui Centru de resurse care să ofere structurilor asociative servicii de training și consultanță care să le sprijine în dezvoltarea și eficientizarea activității lor.
“Dezvoltarea capacității ONG-urilor și a grupurilor informale” este un proiect finanțat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România.
Cartografierea grupurilor informale
În această perioadă, Fundația pentru o societate deschisă derulează un Studiu de context asupra grupurilor informale din Romania. Studiul este primul de acest fel în tara noastra și va fi realizat la nivel național.
Rezultatele studiului vor avea două consecințe directe: vor contribui la fundamentarea unei propuneri de politici publice care să încurajeze această formă de asociativitate și să înlesnească cadrele de funcționare a grupurilor informale și de asemenea vor sprijini Centrul de Resurse înființat în cadrul fundației să răspundă în mod adecvat la nevoile de training și consultanță ale grupurilor informale.
Ne puteți ajuta la acest studiu completând acest scurt chestionar, dacă reprezentați sau dacă cunoașteți un grup informal. Ne puteți ajuta și popularizând chestionarul.
Vă mulțumim!
Informații generale despre grup
Reprezentați un grup informal sau doriți să ne indicați un grup pe care doar îl cunoașteți? *
Vă rugăm să completați câte un chestionar pentru fiecare grup pe care îl reprezentați sau îl cunoașteți.
completati aici http://www.fundatia.ro/cartografierea-grupurilor-informale-0
articol preluat de pe http://www.fundatia.ro