(Daniel Roxin) România pierde și aurul de la Rovina, la 20 de km de Roșia Montană. Canadienii au primit licența de exploatare pentru 20 de ani
foto – danielroxin.blogspot.ro
articol – Daniel Roxin – danielroxin.blogspot.ro
Agenția Națională pentru Resurse Minerale a acceptat să-i ofere licență de exploatare canadienilor de la Carpathian Gold în zona Vaii Rovina, a anunțat compania într-un comunicat.
Canadienii de la Carphatian Gold au primit licența pentru o perioadă de 20 de ani, timp în care compania va săpa pentru aur și cupru. Perimetrul în cauză se află la doar 20 de kilometri de Roșia Montană. Vestea a făcut ca acțiunile companiei să sară în aer la bursă, acestea crescând cu 200%, într-o zi.
Este pentru prima oară când România oferă o astfel de licență fără nicio implicare a unei companii de stat în proiect.
Subsidiarul din România al Carpathian Gold, Samax România SRL va începe aducerea la zi a Evaluării Economice Preliminare din 2010, pentru a revizui costurile și opțiunile firmei canandiene.
Valea Rovinei face parte dintr-o zonă cunoscută drept „Patrulaterul de Aur”, una din cele mai prolifice areale din Europa în ceea ce privește metalele prețioase.
Carphatian Gold mai acționează și într-un perimetru din Brazilia, pe care îl are în proprietate. Șeful SAMAX România SRL, subsidiarul român al Carpathian Gold, este Alexandru Nicolici, fostul șef al companiei de stat Cuarț SA.
În anul 1989, Cuarț SA avea peste 5.000 angajati, având lucrari raspândite pe teritoriul judetelor Maramures, Satu Mare si Salaj si executa anual peste 40.000 m galerii, 250 m puturi, 1.400 m suitori si 70.000 m foraje cu sondeze, cu o cifra de afaceri anuala de cca. 24mil. USD.
Între timp, compania a fost închisă, titrează activenews.ro
articol preluat de pe http://danielroxin.blogspot.ro
Eurodeputaţii au votat în favoarea reportului de recomandări pe TTIP
foto – acelg.blogactiv.eu
articol – euractiv.ro
Joi (28 mai 2015), eurodeputaţii din cadrul Comisiei pentru Comerț Internațional a Parlamentului European au votat în favoarea propunerilor de recomandări referitoare negocierile Parteneriatului Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP) dintre UE şi SUA. Acordul trebuie însă să treacă şi de plenul Parlamentului European care urmează să îşi dea votul final la începutul lunii iunie.
Acordul comercial dintre cele două părţi este menit să faciliteze accesul UE pe piața SUA însă deputaţii europeni au cerut negociatorilor TTIP asigurări că acest tratat nu va submina standardele UE sau dreptul de a reglementa în interes public, soluţionând totodată şi litigiile dintre investitori şi stat (ISDS).
Astfel, aprobate în comisia parlamentară cu 28 de voturi pentru,13 împotrivă şi nicio abţinere, recomandările făcute negociatorilor Comisiei Europene pentru TTIP au concluzionat totuşi că acea clauză de arbitraj controversată (ISDS), deși revizuită, trebuie să rămână o parte componentă a negocierilor.
În ceea ce priveşte aşa-numitele “red-lines” şi necesitatea reformării clauzei ISDS, părerile au fost împărţite. Pe de o parte, putătorul de cuvânt al Comisiei pentru Comerţ Exterior a PE, Christofer Fjellner, a considerat votul ca o mare victorie a acordului de liber schimb. De cealaltă parte, eurodeputatul german, Ska Keller (Partidul Verzilor) a fost de părere că votul nu a fost concludent, neştiind dacă putem vorbi de o excludere sau de o reformare a ISDS Investor-State Dispute Settlement).
În prezent, ISDS permite investitorilor străini să soluţioneze litigiile pe care le au cu statele în care investesc în cadrul tribunalelor de arbitraj internaţional şi nu în instanţele naţionale. Cu toate că SUA au insistat ca ISDS să fie inclusă în acordul de liber schimb, în urma protestelor pe scară largă din ultimul timp Comisia a decis reformarea întregului sistem.
Astfel, Comisia a propus măsuri care să transforme ISDS-ul într-un sistem care să funcţioneze mai mult în maniera instanțelor tradiționale. Acest lucru presupune atât numirea unor arbitri permanenţi, care să aibă calificări similare celor ale judecătorilor naționali, cât şi introducerea unui sistem de recurs bilateral. În paralel, UE încurajează crearea unei instanţe permanente pentru investiţiile multilaterale, o curte cu judecătorii titulari, care ar urma să înlocuiască între timp mecanismul bilateral existent. Rezoluţia în acest sens urmează să fie votată de Parlamentul European luna viitoare.
Totodată, eurodeputații au cerut negociatorilor protejarea standardelor de siguranță a UE în zonele în care reglementările SUA sunt “extrem de diferite”, cum este de exemplu cazul autorizaţiei produselor chimice, clonarea sau substanțele chimice care afectează sistemul endocrin uman. În acest sens, eurodeputaţii au insistat pe respectarea principiului UE privind precauţia.
În ceea ce priveşte sectorul agricol, deputaţii susţin că, în încercarea de a elimina toate tarifele vamale, cei doi parteneri ar trebui să negocieze o ”listă exhaustivă” a ”produselor agricole și industriale sensibile” care ar putea fi exceptate de la liberalizarea comercială sau ar putea face obiectul unor perioade mai lungi de tranziție. În acelaşi timp, ei cer introducerea unei ”clauze de salvgardare”, rezervându-și dreptul de a închide piețele pentru produse specifice în cazul unor importuri care amenință să afecteze serios producția internă de alimente.
cititi mai mult pe http://www.euractiv.ro/video/Eurodeputatii-au-votat-in-favoarea-reportului-de-recomandari-pe-TTIP-667
(Catiusa Ivanov) Delta Bucureștiului, un pas înainte pentru a deveni Parcul Natural Văcărești. Mai e nevoie doar de hotărârea Guvernului
foto – romaniacurata.ro
articol – Catiusa Ivanov – romaniacurata.ro
Catiusa Ivanov – foto – romaniacurata.ro
Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) şi-a dat din nou acordul ca “Delta Bucureştiului” să capete statutul de parc natural. Proiectul de hotărâre a revenit pe ordinea de zi a CGMB deoarece precedenta hotărâre a fost atacată în contencios administrativ de prefectul Capitalei. Pentru ca “Delta Bucureştiului” să capete statutul de parc natural mai trebuie să îşi dea acordul şi Guvernul României.
“În această zonă s-a dezvoltat un ecosistem natural specific unei delte cu numeroase canale, bălți, zone mlăștinoase, alimentate de ape subterane ce au favorizat dezvoltarea unei vegetații bogate cu sute de specii de plante, precum și existența a peste 90 de specii de pasări și mamifere. Dezvoltarea zonei Văcărești reprezintă unul din obiectivele cuprinse în conceptul Strategic București 2035, zonă cu potențial natural la nivelul modelelor de referință din capitale europene precum: Londra, Viena sau Praga”, se arată în proiectul de hotărâre supus aprobării Consiliului General.
La şedinţa de Consiliu General de joi a participat şi alpinistul Alex Găvan care a vorbit din partea Asociaţiei Salvaţi Dunărea şi Delta care a luptat pentru transformarea acestei zone în arie protejată: “Bucureştiul este una dintre capitalele europene cu cea mai mică suprafaţă verde. Acest parc poate să ne ofere câteva zeci de hectare de spaţiu verde pentru a reface ce s-a distrus în ultimii 25 ani. Parcul Natural Văcăreşti va fi doar cel mai mare parc din Bucureşti”.
Prima dată, CGMB şi-a dat acordul pe 29 aprilie 2014 ca Delta Bucureștiului să capete statutul de arie protejată, însă hotărârea a fost atacată în instanţă de Prefectul Capitalei, pe motive de procedură. De atunci nu s-a mai întâmplat însă nimic, iar fără avizul dat de Consiliul General al Municipiului București, Guvernul nu putea emite hotărârea prin care Parcul Văcărești devine arie protejată.
În timp ce aleșii locali au amânat tranşarea acestei situaţii, ecosistemul a cărui valoare a fost confirmată de avizul științific al Academiei Române a fost supus mai multor agresiuni și este amenințat cu distrugerea. Pe 3 septembrie 2014 un incendiu a avut loc în Delta Bucureștiului – Lacul Văcărești, zeci de hectare de vegetație fiind distruse și animale omorâte, potrivit unui comunicat emis de Asociația Salvați Dunărea și Delta. Un incendiu similar a avut loc şi în primăvara acestui an.
Delta Bucureștiului se află pe locul fostului lac Văcărești, pe teritoriul Sectorului 4, între Calea Văcărești, Șoseaua Olteniţei, Șoseaua Vitan-Bărzești și Splaiul Independenţei. Aceasta are o suprafață de circa 183 de hectare însă circa 40 de hectare sunt proprietate privată, fiind terenuri restituite sau în curs de restituire. Pentru amenajarea parcului, Ministerul Mediului ar trebui să exproprieze terenurile proprietate privată. În plus, o parte din această suprafață este concesionată încă de pe vremea premierului Adrian Năstase, dar concesionarul este în faliment.
Inițiativa ca acest loc să fie transformat în parc natural aparține mai multor ONG-uri.
articol preluat de pe http://www.romaniacurata.ro/