(Lucian Isar) Unii romani chiar nu inteleg bancurile cu Euro si Grecia?
articol – Lucian Isar – lucianisar.com
Lucian Isar – foto – lucianisar.com
Unii romani nu inteleg fizica cuantica. Unii romani nu inteleg ingineriile financiare. Unii romani nu inteleg nanotehnologiile.
In schimb majoritatea romanilor inteleg foarte bine bancurile. Si inainte si dupa revolutie.
Marea majoritate a romanilor inteleg de ce sunt asa de multe bancuri cu Euro si Grecia si in plus inteleg si lectiile care ar trebui trase din aceste bancuri.
Aderarea la euro este o decizie politica. Altfel spus, daca o noua echipa de politicieni doresc sa o faca, o pot face si miine. Criteriile nominale pot fi fortate (vezi Grecia) iar politicienii romani se pricep la negociat cu partenerii europeni (vezi privatizarile majore).
Anuntul privind intentia Romaniei de a adera la euro in 2019 a aparut in urma unei initiative personale a unui fost ministru al bugetului ce se autopromova la Ecofin. Urmand o perioada de alegeri, nimeni nu l-a bagat in seama in mod serios desi sa afli de asa ceva de pe Reuters era o premiera pentru multe institutii ale statului cu atributii directe intr-o eventuala aderare.
In ultima vreme si cu exemple statale vivide, majoritatea comentatorilor au inteles ca pentru romani este importanta dezvoltarea economica si nu doar cresterea statistica de tip INS, convergenta reala catre media europeana si ca daca nu exista o ameliorare a venitului disponibil, cresterea statistica devine doar subiect de declaratie politica.
Lipsa de intelegere a stadiului economiei romanesti si a necesarului de spatiu fiscal a facut un presedinte in 2010 sa impinga fara negociere Romania in compactul fiscal. Desigur acelasi fost presedinte inca sustine ca pentru a alimenta investitii in terenuri de fotbal in panta erau necesare taieri de salarii si cresterea de pe o zi pe alta a TVA.
Compactul fiscal negociat din pozitia de premiantul clasei este o greseala de amator comparativ cu o pripire referitor la aderarea Romaniei la euro.
articol preluat de pe http://lucianisar.com/
Opriţi construirea gropii de gunoi din vârful muntelui! Susţineţi petiţia Gândul!
foto si articol – gandul.info
Gândul v-a prezentat în ultimele zile radiografia unei crime ecologice: amplasarea unei gropi de gunoi, la marginea drumului, în Pasul Mestecăniş din Bucovina, una dintre puţinele “guri de rai” fără poluare şi cu peisaje de vis care anual atrage circa două milioane de turişti români şi străini. Astăzi, gândul lansează petiţia publică adresată prim ministrului Victor Ponta, ministrului Mediului, Graţiela Gavrilescu, autorităţilor locale, precum şi Comisiei Europene, care finanţează proiectul gropii de gunoi ecologice, prin care le cerem să oprească lucrările şi să evite astfel un dezastru ecologic în Pasul Mestecăniş. Gândul vă invită să semnaţi petiţia şi să o distribuiţi prietenilor de pe Facebook, pentru că doar împreună şi în număr cât mai mare vom reuşi să întoarcem o decizie luată „de sus” în favoarea cetăţenilor.
SEMNATI AICI: gandul.info
De ani buni, Aristide Maxim se luptă cu autorităţile să oprească „monstrul” din inima Bucovinei. O groapă de gunoi ecologică pe care autorităţile au cocoţat-o în vârful muntelui. A făcut-o mai mult singur. Oamenii din jurul său, vreo mie cât trăiesc în cele două sate – Valea Putnei şi Mestecăniş – care ar urma să trăiască, la propriu, cu gunoiul lângă casă – l-au lăsat să ducă lupta singur. Mai mult, de frică. Să nu aibă probleme cu cei „de sus”.
Gândul v-a prezentat, în ultimele zile, povestea lui Aristide Maxim, de ce nu renunţă la lupta sa, chiar dacă sătenii nu-l susţin. V-am prezentat, de asemenea, explicaţiile autorităţilor, care pasează responsabilitatea de la una la alta, dar şi cum văd turiştii ce se întâmplă acum în Pasul Mestecăniş.
Astăzi, gândul lansează petiţia publică adresată prim ministrului Victor, Ponta, ministrului Mediului, Graţiela Gavrilescu, autorităţilor locale, precum şi Comisiei Europene, care finanţează proiectul gropii de gunoi ecologice, prin care le cerem să oprească lucrările şi să evite astfel un dezastru ecologic în Pasul Mestecăniş . Gândul vă invită să semnaţi petiţia şi să o distribuiţi prietenilor de pe Facebook, pentru că doar împreună şi în număr cât mai mare vom reuşi să întoarcem o decizie luată „de sus” în favoarea cetăţenilor.
Groapa de gunoi din vârful muntelui
Viitoarea groapă de gunoi se construieşte cu o finanţare europeană în proporţie de 80%, fiind parte a Sistemul de management integrat al deşeurilor (SMID) din judeţul Suceava, proiect aprobat de Comisia Europeană în 30 martie 2011 şi bugetat cu 51,7 milioane de euro( 218 milioane de lei). Groapa de gunoi ecologică este situată, însă, la marginea drumului european E 58, care leagă Vatra Dornei de Câmpulung Moldovenesc.
Groapa de gunoi este amplasată la circa 1100 de metri altitudine în plan deschis, unde curenţii de aer sunt extrem de puternici, iar iarna precipitaţiile sunt abundente. Vizavi de groapa de gunoi ecologică există un popas rutier, unde multitudinea de turişti străini şi români care trec prin zonă opresc să privească unul dintre peisajele parcă rupte din rai ale Bucovinei. În momentul funcţionării, şase maşini cu gunoi vor urca zilnic Pasul Mestecăniş, pe drumul european E 58, pentru a vărsa gunoiul menajer vizavi de ei.
De menţionat că, şantierul gropii de gunoi a rupt păşunea localnicilor din Valea Putnei în două. O parte din sutele de mii de tone de pământ excavate au acoperit fructele de pădure şi ciupercile şi au distrus şi o bună parte din păşunea din afara proiectului. Viitoarea groapă de gunoi se află la mai puţin de 1.000 de metri de o serie de locuinţe din satele Valea Putnei şi Mestecăniş şi de două pensiuni turistice mai vechi de 10 ani şi cu o activitate economică intensă. Totodată, groapa de gunoi este situată şi în apropierea tunelului CFR care face legătura între Moldova şi Transilvania.
Toate acestea informaţii dezvăluie imaginea unui dezastru ecologic în inima Bucovinei. Susţineţi petiţia gândul pentru a-l opri. Este un loc mult prea frumos pentru a fi distrus de gunoaie menajere, fie şi ele şi ecologice. Aşa cum au recunoscut şi unii dintre factorii de decizie care au contribuit la amenajarea gropii de gunoi în acest loc, există alte zone, precum foste cariere miniere, unde gunoaiele pot fi depozitate departe de localnici şi de turişti şi fără a afecta ecosistemul zonei.
„Este absolut incredibil cum o zonă de o frumuseţe care-ţi taie respiraţia ar putea fi distrusă”
Radiografia crimei ecologice din Pasul Mestecăniş prezentată pe larg în ultimele zile de gândul a stârnit indignare şi dezbateri puternice pe Facebook şi în secţiunea de comentarii a site-ului. Vă prezentăm mai jos câteva dintre mesajele transmise de cititori pe acest subiect.
Unul dintre aceştia, Sorin Brânză, absolvent al Facultăţii de Construcţii din Iaşi, care trăieşte în Slobozia, ne-a scris pe Facebook că a făcut două revelioane la Mestecăniş şi a trecut de mai multe ori prin zonă numai pentru a-şi “clăti ochii”. „Numai de acolo poţi vedea perspectiva zonei, fiind vârf de munte ce străjuieşte peste sute de hectare de păduri şi păşuni pe care numai în Bucovina le poţi întâlni. Trebuie să fii, cel puţin, criminal să comiţi acest genocid… Unde este profesionalismul autorităţilor? Cum au analizat care este impactul asupra suprafeţelor de teren adiacente, asupra şoselei naţionale care a fost modernizată de curând, asupra populaţiei din zonă, asupra milioanelor de turişti ce trec anual, asupra faunei, asupra activităţii comerciale şi turistice, etc. Cine sunt cei ce au întocmit documentaţia? Nu cumva au diminuat efectul acestei investiţii?”, se întreabă el.
cititi mai mult pe: gandul.info
Proteste în Retezat
Protestul din zona cascadei Lolaia.
foto - Daniel Guţă – ADEVĂRUL
“Mafiile din munţi şi acoliţii lor să înţeleagă că le-a venit sfârşitul!” – Protest în Parcul Retezat
articol – Loredana Diacu – epochtimes-romania.com
Păduri masacrate (Matt Cardy / Getty Images)
foto – epochtimes-romania.com
Zeci de activişti de mediu din toată ţara au pornit sâmbătă din Haţeg spre Parcul Naţional Retezat, în cadrul unei acţiuni de protest împotriva defrişărilor abuzive.
Evenimentul, organizat pe Facebook, a avut drept factor declanşator agresiunea împotriva preşedintelui asociaţiei Agent Green şi a mai multor tineri care au fost atacaţi duminica trecută, în timp ce încercau să documenteze pe teren proiectul hidrocentralei de pe Râul Alb, din Geoparcul Dinozaurilor din Ţara Haţegului precum şi tăierile abuzive de păduri din zonă.
Intitulat Mobilizare naţională în Parcul Retezat! Uniţi împotrivă mafiei din munţi, protestul de astăzi şi-a propus să atragă atenţia atât asupra tăierilor de păduri cât şi asupra construcţiei de microhidrocentrale pe Râul Alb din Retezat, unul dintre puţinele râuri pe care omul nu a intervenit.
Potrivit lui Alexandru Alexe, unul din organizatorii evenimentului, deşi factorul declanşator al protestului de sâmbătă este agresiunea împotriva activiştilor de mediu, putem vorbi de o întreagă campanie de reformare din temelii a cadrului legislativ vizând exploatările forestiere şi protecţia mediului în general.
“Vrem alt Cod Silvic! Am susţinut Codul Silvic întors de Iohannis în Parlament doar fiindcă prevedea de limitare la 30% a prelucrării unei specii de lemn de către un operator economic. Nu este însă suficient. Vrem ca politicienii să vadă pădurile drept o resursă strategică, nu să se uite la fiecare copac ca la un mănunchi de bani!”, a declarat Alexe pentru Epoch Times.
“Am fost pe masivul Retezat şi am văzut suprafeţe uriaşe tăiate la ras! Pădurile nu sunt doar o resursă ci sunt Plămânul Verde al ţării. Politicienii sunt iresponsabili, când defrişăm, scobim plămânii verzi ai României pentru bani. Aşa cum am luptat pentru Roşia Montană, vom lupta şi pentru păduri!”, a adăugat Alexe.
Acţiunea din Parcul Naţional va continua cu un protest în centrul oraşului Deva, spre care activiştii se îndreptau la ora redactării acestei ştiri.
Campania nu se va opri aici, ci va continua cu ample proteste pe 5 şi respectiv 7 iunie. Pe 5 iunie, de ziua Mediului, cetăţenii îşi vor apăra pădurile în faţa Ministerului Mediului iar pe 7 iunie, tot în Capitală, este programat un marş pentru păduri, având ca punct de pornire Piaţa Universităţii, a precizat Alexe. Mai mult, acţiunile societăţii civile nu se vor rezuma la proteste ci se vor desfăşura pe mai multe planuri, pe termen lung, până la adoptarea unor legi care să nu mai permită distrugerea pădurilor.
“Mafiile din munţi şi acoliţii lor să înţeleagă că le-a venit sfârşitul!” a adăugat Alexe, precizând că după ce au luptat pentru Roşia Montană şi au fost în Parcul Naţional Retezat, activiştii au acum în vizor zona Caransebeş, unde mafia pădurilor este ceva îngrozitor.
articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com/
Hunedoara: Activiști de mediu cer stoparea tăierilor de păduri din Retezat
articol – AGERPRES/(A, AS — autor: Sorin Blada, editor: Andreea Rotaru)
Câteva zeci de activiști de mediu, din mai multe orașe ale țării, s-au strâns sâmbătă la Hațeg și apoi au plecat spre Parcul Național Retezat în cadrul unei acțiuni de protest prin care au cerut oprirea tăierilor de păduri din zonele protejate.
“Protestăm împotriva defrișărilor abuzive, atât ilegale cât și legale-acoperite cu acte, mai ales în parcurile naționale. Romsilva, care administrează parcurile naționale, le și exploatează. Nu este normal ca exploatatorul de pădure să administreze cele mai importante zone naturale protejate ale României. Avem 14 parcuri naționale, toate sunt la Romsilva și ei scot mare profit din asta”, a declarat Alin Cuilă de la Asociația Altitudine din Timișoara.
În opinia sa, cadrul legislativ ar trebui modificat și pus accentul pe conservarea biodiversității și păstrarea valorilor naturale.
“Ne interesează interzicerea totală a tăierilor din zonele protejate. Protestul nostru are legătură cu natura, cu viața, cu ceea ce lăsăm urmașilor noștri”, a afirmat un bărbat venit la protest din București.
Protestul a dorit să atragă atenția și asupra construcției de microhidrocentrale pe Râul Alb, din Retezat, apreciat ca fiind unul dintre puținele din România pe care omul nu a intervenit direct.
“În Retezat, cel puțin zece afluenți au fost captați în barajul Gura Apei. Au mai rămas puține râuri pe care nu s-a intervenit. Valea Râului Alb este una dintre puținele neatinse”, a explicat un alt activist de mediu.
Activiștii de mediu și-au organizat acțiunea pe o rețea de socializare, iar locul de întâlnire a fost în parcarea unui supermarket din Hațeg, acolo unde au venit militanți din București, Timișoara, Brașov, Cluj-Napoca, Alba Iulia și Mangalia, după cum a precizat Alex Alexe, unul dintre inițiatorii protestului.
Protestatarii au plecat apoi, cu mașinile, spre Parcul Național Retezat, în zona refugiului montan Cârnic, una dintre porțile de intrare în aria protejată, acolo unde activiștii mediu susțin că în anii trecuți au fost efectuate tăieri masive de copaci.
articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/
Primele proteste în Retezat, după scandalul de pe Râul Alb: activiştii au căutat locurile defrişate, dar s-au certat pe drum între ei şi cu jurnaliştii
articol – Daniel Guţă – ADEVĂRUL
Zeci de oameni au participat astăzi la o acţiune de protest în Parcul Naţional Retezat şi au cerut oprirea defrişărilor din ariile protejate. Protestul ecologiştilor, organizat la o săptămână după scandalul de pe Râul Alb, în urma cărora un om de afaceri a rămas paralizat de la gât în jos iar doi activişti au fost agresaţi, a avut parte şi de incidente.
Peste 40 de persoane au ajuns în această dimineaţă, în jurul orei 11:00, în parcarea unui hipermarket din Haţeg, aleasă ca loc de întâlnire pentru activiştii de mediu care manifestau pentru oprirea defrişărilor de pădure din zonele protejate.
Printre participanţi s-au numărat mulţi hunedoreni, dar şi oameni veniţi din Bucureşti, Arad, Cluj-Napoca şi din alte localităţi. Au venit simpli iubitori de natură, dar şi reprezentanţi ai unor ONG-uri, însă numărul lor a fost mai mic decât se aşteptau organizatorii. Membrii asociaţiilor neguvernamentale au fost mai vocali, însă dincolo de ţelul comun, de a protesta împotriva defrişărilor şi a ilegalităţilor din zonele naturale protejate, fiecare a avut şi alte obiective în propria agendă.
Protest restrâns
Doi dintre activiştii implicaţi în urmă cu o săptămână în scandalul de pe Râul Alb, Alin Andrioni şi Gabriel Păun, nu au venit la acţiunea programată. Aceasta a fost pornită tocmai din cauza conflictelor în urma cărora un om de afaceri a fost călcat cu maşina de Andrioni şi lăsat paralizat de la gât în jos, pe viaţă cel mai probabil, iar Păun şi un alt ecologist au fost bătuţi crunt.
Timp de aproape o oră şi jumătate, oamenii s-au consultat asupra locului spre care grupul urma să se îndrepte pentru a manifesta pentru salvarea pădurilor. În cele din urmă cei peste 40 de oameni au pornit spre Nucşoara, una din porţile de intrare în Parcul Naţional Retezat, renunţând la planul iniţial de a protesta mai întâi, fie în faţa Ocolului Silvic din Haţeg, fie în faţa Geoparcului ori în locul unde este construită microhidrocentrala de pe Râul Alb, din satul Coroieşti.
S-au certat pe drum
Discuţiile asupra locului ales pentru miting au continuat pe drum şi au dat naştere unor neînţelegeri între membrii ONG-urilor. Plutonul maşinilor însoţite de forţele Jandarmeriei şi Poliţiei s-a oprit pe traseu, între cătunul Nucşoara şi zona turistică Lolaia din Retezat. În valea pustie din apropiere de cascada Lolaia, membrii unor ONG-uri s-au certat între ei, pentru că din locul respectiv nu se vedeau zonele unde au avut loc tăierile de copaci. Activiştii au cerut explicaţii de ce au fost aduşi acolo şi nu într-o zonă unde au loc tăieri de pădure. Apoi unii dintre ei şi-au vărsat nervii asupra jurnaliştilor care îi însoţeau. „De ce nu veniţi cu noi să filmaţi defrişările?”, le-au strigat jurnaliştilor. Zona indicată de militanţi, unii fiind la prima călătorie în Retezat, nu era una în care au avut loc defrişări.
La pas, în căutarea zonelor defrişate
În cele din urmă, spiritele s-au calmat, grupul de protestatari, însoţit de jurnalişti, şi-a continuat drumul, până când, la câţiva kilometri distanţă, acesta s-a înfundat definitiv pentru autoturisme, în apropierea cascadei Lolaia. Activiştii au oprit motoarele, au scos pancartele şi au căzut de acord asupra temei principale a protestului, cea împotriva defrişării pădurilor.
Protest cu scandal la poalele Retezatului
Activistii din Retezat, suparati pe presa
Au adăugat că îşi manifestă solidaritatea cu ecologiştii agresaţi în timpul incidentelor petrecute la sfârşitul săptămânii trecute, pe Râul Alb. După fotografiile şi interviurile de la faţa locului, cea mai mare parte a oamenilor şi-au continuat drumul pe jos, în căutarea zonelor din Parcul Naţional Retezat, unde au loc defrişări. Potrivit unui comunicat recent dat pentru adevarul.ro de Direcţia Silvică Hunedoara, în Retezat este exploatată de la începutul anului o suprafaţă de patru hectare de pădure, cu un volum de 427 de metri cubi. În anii următori, vor fi tăiaţi progresiv circa 3.800 de metri cubi de lemn, de pe o altă suprafaţă de 31 de hectare. Parcul Naţional Retezat are o suprafaţă de circa 40.000 de hectare, iar aproximativ o jumătate din ea era acoperită de păduri, potrivit planului de management eleborat în 2012.
Neînţelegeri între protestatari
Participant la protest
Protestatari in Retezat
articol preluat de pe http://adevarul.ro/