(Daniel Befu) CARACATIȚA MHC. Cine a distrus râurile din Făgăraș și a băgat România în infringement. De la partenerul ginerelui lui Băsescu la socrul lui Ponta
articol – Daniel Befu – romaniacurata.ro
Daniel Befu – foto – romaniacurata.ro
Gheorghe Badea și Valentin Vișoiu sunt numele investitorului, respectiv antreprenorului general al micro-hidrocentralelor de pe râurile Capra și Buda din Făgăraș, aflate pe lista celor pentru care Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement împotriva României. În ciuda numeroaselor sesizări civice, care reclamau ilegalități în serie, MHC-urile au fost duse la bun sfârșit. România Curată vă prezintă CV-ul mai puțin romanțat al celor doi afaceriști, precum și conexiunile politice care le-au asigurat ”succesul”.
Badea, nașul fiicei primarului Piteștiului
Patronul celor zece MHC-uri de pe râurile Capra și Buda, Gheorghe Badea, a fost (până toamna trecută) șeful Camerei de Comerț și Industrie (CCI) Argeș. E un afacerist local foarte cunoscut în județ, Badea producând subansamble pentru uzinele Dacia și pentru cele ale Ford de la Craiova. A fost partener de afaceri cu influentul Constantin Stroe (ex-șeful uzinelor Dacia, actualmente vicepreședinte în cadrul Renault România) și cu Constantin Scarlat (patronul CNCD, care la rându-i a fost arestat la domiciliu în Dosarul Publitrans, fiind acuzat de complicitate la abuz în serviciu în contractul cu societatea de transport public din subordinea Primăriei Piteşti).
Scarlat ar fi obţinut contractul privind transportul public piteştean prin eludarea procedurilor de licitaţie. Presa locală scria că Scarlat e cercetat de DNA şi pentru afacerea ridicării de maşini, atribuite de același primar Tudor Pendiuc (PSD).
Un apropiat al lui Gheorghe Badea, Inal Cagri, a fost inclus pe parcurs în dosarul mitei către primarul Tudor Pendiuc. Asta după ce Ema Pendiuc, fiica primarului, a declarat că banii de apartament i-a împrumutat de la Inal Cagri, pe care i l-a prezentat Silviu Badea. Ultimul menționat este fiul lui Gheorghe Badea și administratorul afacerii cu MHC-uri. Procurorii susțin însă că dețin dovezi că împrumutul a fost antedatat, fiind doar de fațadă. De notat că Gheorghe Badea e nașul de cununie al Emei Pendiuc (vezi aici). Ca urmare a menționării numelui său în scandalul șpăgii primite de primarul Piteștiului, Tudor Pendiuc, la o zi după ce s-au efectuat percheziții la sediul Subansamble Auto SA, Gheorghe Badea a demisionat de la șefia CCI Argeș.
Gheorghe Badea deține și BACSI Investement Group SRL, care a beneficiat de fonduri UE (REGIO) de la MDRT în mandatul Elenei Udrea în valoare de 6,9 milioane lei pentru extinderea hotelului ESCALADE din județul Brașov. De asemenea BACSI a primit de la primăria Piteștiului, condusă de Pendiuc, un contract pentru livrarea unor echipamente pentru o sală de fitness.
Milionarul Vișoiu, turnătorul VIP-urilor
Constructorul MHC-urilor a fost firma CONARG CONSTRUCT SRL patronată de Valentin Vișoiu, considerat cel mai bogat argeșean în 2014, cu o avere de 70-75 milioane euro. Vișoiu a fost arestat la domiciliu în Dosarul Publitrans, fiind acuzat de spălare de bani şi că ar fi dat mită primarului Tudor Pendiuc un apartament de lux în București pentru a pune mâna pe contractul transportului public de persoane din orașul Pitești. Vișoiu e implicat şi în Dosarul ANRP, care a stat la baza arestării Alinei Bica, prietena Elenei Udrea, mituită de Dorin Cocoș. De la Vișoiu i s-a înfundat și lui Horia Georgescu, fostul șef al ANI. Tot de la Vișoiu i se trage și deputatului PNL Theodor Nicolescu.
În Dosarul ANRP, Vișoiu apare ca beneficiar al unei depăgubiri de 90 milioane euro, el fiind de fapt cureaua de transmisie a unei tranșe din șpaga încasată de Dorin Cocoș de la samsarul Gheorghe Stelian. Elena Udrea interacționase în trecut cu Gheorghe Stelian, care i-a vândut în 2006 ex-liderei PMP terenul din cartierul Floreasca (strada Frederich Chopin).
Valentin Vișoiu apare și într-o altă despăgubire de la ANRP. E vorba de o moșie a cunoscutei familii Brătianu, în urma căreia Vișoiu și alți trei parteneri de afaceri cu drepturi litigioase, printre care şi Radu Pricop, ginerele fostului președinte Traian Băsescu, au primit 10 milioane de euro despăgubiri de la ANRP.
(Georgiana Tănăsescu) Aurescu salută decizia Guvernului de la Chișinău de a permite accesul cetățenilor români în R. Moldova cu buletinele
articol – AGERPRES/(AS — autor: Georgiana Tănăsescu, editor: Andreea Rotaru)
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, salută decizia adoptată de Guvernul Republicii Moldova prin care accesul cetățenilor Uniunii Europene, inclusiv al cetățenilor români, pe teritoriul moldovean este permis în baza cărților naționale de identitate aflate în prezent în circulație, și nu doar a pașaportului, ca până în prezent.
”Această măsură reprezintă un semnal politic clar al angajamentului Republicii Moldova față de parcursul său european, un instrument concret de încurajare a contactelor și schimburilor celor mai diverse între cetățenii de peste Prut și cei ai Uniunii Europene, inclusiv ai României, precum și de susținere a racordării statului vecin la spațiul european”, a declarat Bogdan Aurescu, potrivit unui comunicat al MAE remis marți AGERPRES.
Pornind de la așteptările exprimate la nivelul opiniei publice din România, subiectul facilitării accesului cetățenilor UE, inclusiv români, pe teritoriul statului vecin cu cartea de identitate a fost ridicat de ministrul Bogdan Aurescu în cursul întrevederii din 25 martie, de la București, cu președintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, precizează sursa citată.
Ulterior, Ministerul român al Afacerilor Externe a abordat această temă în dialogul sectorial cu autoritățile Republicii Moldova, inclusiv în cadrul consultărilor pe linie consulară cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al țării vecine.
”Adresez deosebite mulțumiri autorităților de la Chișinău pentru această decizie care vine în sprijinul întăririi legăturilor dintre cetățenii de pe cele două maluri ale Prutului și care reconfirmă trăinicia Parteneriatului Strategic dintre statele noastre”, a spus ministrul Bogdan Aurescu.
Guvernul Republicii Moldova a adoptat în ședință Hotărârea nr. 63/ 2015 prin care se amendează cadrul legislativ existent cu privire la documentele în baza cărora este permis accesul cetățenilor străini în Republica Moldova.
Astfel, se prevede acordarea unei facilități unilaterale în favoarea cetățenilor Uniunii Europene, care vor avea posibilitatea de a intra pe teritoriul Republicii Moldova în baza cărților naționale de identitate. Măsura va intra în vigoare la data publicării acestei hotărâri în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Prin măsura adoptată în urma demersurilor inițiate de MAE român, Republica Moldova se aliniază la practica instituită deja de statele din Balcanii de Vest care au aspirații similare cu cele ale R. Moldova în raport cu UE și se bucură de același regim de circulație în spațiul comunitar european.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, va efectua miercuri și joi o vizită în Republica Moldova.
articol preluat de pe http://www.agerpres.ro
(Constantin Balaban) Aportul albinelor sălbatice la polenizarea culturilor agricole ajunge la miliarde de dolari (studiu)
articol – AGERPRES/(AS — autor: Constantin Balaban, editor: Oana Tilică)
Aportul pe care albinele sălbatice îl au în polenizarea culturilor agricole este evaluat la peste 3.250 de dolari (2.880 de euro) pe hectar anual, potrivit unui studiu publicat, marți, în revista Nature Communications, transmite AFP.
Pe ansamblu, contribuția albinelor sălbatice la sistemul alimentar mondial este evaluată la ‘miliarde de dolari’ subliniază autorii studiului, care au urmărit timp de trei ani peste 90 de proiecte cu privire la polenizare derulate în 1.394 de câmpuri din întreaga lume. În total, au fost urmărite peste 74.00 de albine din mai mult de 785 de specii.
Concluzia studiului este că aportul albinelor sălbatice este de 3.251 de dolari pentru fiecare hectar de cultură, iar cel al coloniilor de albine domestice de 2.913 dolari per hectar.
De asemenea, studiul arată că doar 2% din speciile de albine sălbatice sunt responsabile pentru 80% din culturile polenizate de albine la nivel mondial.
În SUA, principala specie de albine sălbatice este Bombus impatiens, iar în Europa este albina bondar (Bombus lapidarius). Celelalte specii de albine sunt importante pentru ecosistem, dar mai puțin pentru agricultură.
‘Specii rare și amenințate pot juca un rol economic mai puțin important, dar aceasta nu înseamnă că protecția lor este mai puțin importantă’, a subliniat David Kleijn, profesor la Universitatea din Wageningue (Olanda), care a condus aceste studii, insistând pe importanța menținerii biodiversității în sânul speciilor.
În Europa, la fel ca și în America de Nord, albinele, în special cele domestice, producătoare de miere sunt afectate de mai mulți ani de o diminuare semnificativă a numărului de colonii, cauza principală fiind pesticidele, dar și virușii sau paraziții.
Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), aproximativ 80% dintre speciile de plante cu flori sunt polenizate de insecte, precum și de păsări sau lilieci. Începând de la cacao și cafea și până la numeroase soiuri de fructe și legume, cel puțin o treime din recoltele mondiale depind de acești lucrători neplătiți, subliniază FAO.
În 2005, valoarea economică a polenizării a fost estimată la 153 miliarde de euro, adică 9,5% din producția alimentară mondială destinată omului.
articol preluat de pe http://www.agerpres.ro