Protest la TVR. Sindicatul TVR va acţiona în instanţă decizia de reducere a salariilor cu 20%
foto si aericol – stiri.tvr.ro
29 iulie 2015
Sindicatul reprezentativ din TVR va ataca în instanţă hotărârea Consiliului de Administraţie de reducere a salariilor cu 20 la sută. Angajaţii au continuat să picheteze biroul preşedintelui-director general. Marţi, conducerea TVR a anunţat reducerea săptămânii de lucru de la cinci la patru zile şi, implicit, tăierea venitulor. Măsurile fac parte din planul de redresare financiară a televiziunii publice.
Sindicaliştii susţin că tăierea salariilor nu respectă Codul Muncii şi de aceea au sesizat Inspectoratul Teritorial de Muncă.
În jur de 100 de angajaţi ai televiziunii publice au protestat şi astăzi în curtea instituţiei.
Protestatarii susţin că nimeni nu le-a prezentat cifre care să demonstreze eficienţă măsurii.
Protestatarii susţin că nimeni nu le-a demonstrat, cu cifre, eficienţa măsurii de tăiere a salariilor.
Conducerea TVR a anunţat marţi că de la 1 august şi până la sfârşitul anului vor fi tăiate cu 20 la sută salariile angajaţilor, mai puţin ale celor care lucreză la foc continuu. De asemenea, vor fi reduse şi sumele pentru drepturile de autor şi pentru contractele pe durată determinată. Măsurile fac parte din planul de redresare financiară a Televiziunii Publice.
ANAF a blocat conturile TVR pentru neplata unei datorii de 10 milioane de lei. Datoriile totale ale instituţiei se ridică însă la aproape 200 de milioane de euro.
articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/
Aviaţia turcă a lansat un atac în forţă asupra militanţilor kurzi din nordul Irakului
articol si foto – stiri.tvr.ro
29 iulie 2015
Aviaţia militară turcă a lansat un nou atac în forţă asupra poziţiilor militanţilor kurzi din nordul Irakului. Este cea mai amplă operaţiune din momentul lansării raidurilor aeriene de săptămâna trecută. Ministerul german de externe se aşteaptă la intensificarea activităţii radicalilor kurzi şi a avertizat în privinţa unor posibile atacuri asupra reţelei de transport public din Istanbul.
Avioanele F 16 au bombardat 6 obiective din nordul Irakului. Premierul turc spune că au fost vizate baze ale militanţilor kurzi şi depozite de armament, iar misiunea a fost un succes.
Atacul a avut loc la scurt timp după ce preşedintele Recep Erdogan a anunţat suspendarea de facto a procesului de pace cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan. El a calificat drept imposibilă continuarea negocierilor, cât timp rebelii kurzi comit atacuri împotriva forţelor de securitate turce.
Autorităţile de la Ankara vorbesc acum despre o aşa numită luptă sincronizată împotriva terorismului, pe doua fronturi: PKK şi jihadiştii din Statul Islamic.
Guvernul a autorizat SUA să utilizeze baza de la Incirlik în lupta împotriva grupării jihadiste. Un purtător de cuvânt al ministerului turc de externe a precizat că nu există un acord scris, dar că baza va fi folosită de câte ori este necesar.
În plus, Statele Unite şi Turcia vor colabora pentru a crea o aşa numită zonă libera de jihadişti la graniţa turco-siriană. Un sprijin puternic pentru Turcia în lupta antiteroristă a venit şi din partea NATO.
articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/
(Cristian Preda) Piraţii schimbă legi
articol – Cristian Preda – adevarul.ro
29 iulie 2015
Presa n-a ratat vestea. În Islanda, la începutul lui iulie, blasfemia a fost legalizată. Mai precis, a fost de-penalizată, fiindcă era pedepsită din 1940 încoace. Oricine insulta credinţa unei comunităţi religioase era pasibil de amendă şi chiar de trei luni în închisoare.
De-acum înainte, nu va mai fi aşa. Decizia de a anula pedeapsa pentru blasfemie a fost propusă după atacul din ianuarie de la redacţia Charlie Hebdo. O largă majoritate parlamentară a fost de acord. Biserica luterană, care reuneşte patru cincimi din totalul societăţii islandeze, a dat şi ea un aviz favorabil, susţinând că legea de acum 75 de ani ar fi în dezacord cu „lumea modernă a drepturilor omului”. Catolicii şi penticostalii s-au opus, dar au fost consideraţi prăfuiţi. A prevalat ideea potrivit căreia e inacceptabil să-ţi fie frică să spui ceva, orice.
La originea iniţiativei legislative se află deputaţii din Partidul piraţilor. Nu sunt mulţi în Althingi, camera de la Reykjavik. Doar 3 din totalul de 63 şi toţi au ţinut să repete, de la tribuna legislativului, formula devenită celebră: „Je suis Charlie”. Pentru piraţi, nimic mai firesc decât susţinerea unei libertăţi de expresie fără limite! În fond, e o extindere a ambiţiei lor iniţiale, aceea de a impune un acces neîngrădit la internet şi, mai cu seamă, la informaţii de tipul celor oferite de WikiLeaks. Ralierea în jurul piraţilor în Parlament are o explicaţie: sondajele îi plasează într-o poziţie foarte bună, în perspectiva alegerilor viitoare. Ar putea lua chiar o treime din voturi. Cei pe care premierul Sigmundur Davíð Gunnlaugsson i-a descris ca „revoluţionari” ar stabili astfel un record. Piraţii n-au avut nicăieri altundeva un aşa scor.
Această familie politică nu a fost inventată în Islanda. Certificatul de naştere a fost emis într-o altă ţară nordică, Suedia, acum aproape zece ani. Dar ideea s-a răspândit şi, azi, avem partide ale piraţilor pe toate continentele, din Australia în Tunisia şi din Argentina în Rusia. Cele mai multe se află, însă, în UE, iar deunăzi s-a ţinut la Bruxelles prima reuniune a reţelei numite European Pirate Party, cu delegaţi din 16 state-membre, plus Islanda şi Elveţia. Rezultatele din alegeri nu sunt, cum sugeram deja, prea încurajatoare. În Germania, piraţii au obţinut în câteva landuri şapte-opt procente, în Spania şi Belgia, la alegeri regionale, media lor electorală a fost de 2-3%, iar la scrutinul european de anul trecut, piraţii luxemburghezi şi cei cehi au strâns puţin peste patru procente, depăşindu-i cu mult pe colegii lor din celelalte ţări.
Un partid al piraţilor s-a născut şi în România. El se află la originea unei modificări importante a legislaţiei noastre referitoare la organizaţiile politice. Într-adevăr, trei membri fondatori ai acestei formaţiuni au ridicat în faţa CCR o excepţie de neconstituţionalitate, cu privire la obligaţia de a avea 25 de mii de semnături pentru a crea un partid. În februarie a.c., Curtea constituţională a admis excepţia, statuând că legislativul trebuie să reducă numărul minim de cetăţeni care înfiinţează o organizaţie politică. Peste câteva săptămâni, parlamentarii au decis ca partidele să aibă nevoie de doar trei semnături, pentru a fi înregistrate în faţa unui judecător.
E vreo legătură între de-penalizarea blasfemiei şi simplificarea condiţiilor de înfiinţare a unui partid? Prima decurge din libertatea de expresie, în vreme ce a doua ţine de sfera libertăţii de asociere. Asemănarea ţine mai curând de strategia piraţilor: ei au profitat de curente de opinie din societate, pentru a forţa schimbări legislative care pun în discuţie diferite tipuri de autoritate, cea a religiei – în cazul islandez –, cea a partidelor născute pe solul tranziţiei postcomuniste – în cazul românesc. Unii au modificat legea din interiorul parlamentului, ceilalţi – din afara lui. La drept vorbind, pentru piraţi, legislativul nu e prea important. Ei mizează mai degrabă pe aşa-numita „democraţie lichidă”, o formă de participare care se foloseşte de forumuri online şi de un soft capabil să decanteze opţiunile. Acesta să fie viitorul politicii?
articol preluat de pe http://adevarul.ro/
foto – adevarul.ro