(video) Legea nr. 217/2015 – “1984″ – Liberticid
foto (captura) si articol – youtube.com
1 august 2015
Legea nr. 217/2015
Aleșii națiunii s-au ocupat (definitiv) de Istorie: au (re)votat legea „antifascistă“ și „antinegaționistă“.
Această lege, despre care s-a spus (inexact) că este (doar) „antilegionară“, vizează mult mai mult, căci atacă fundamentele libertății de expresie și ale cercetării științifice.
Din păcate, ea nu a fost criticată decât de „legionari“ sau de cei cu simpatii de acest gen, fapt explicabil, căci sunt printre primii vizați, deși, cum am spus, nu sunt singurii și nici cei mai importanți. Că ataci idei sau organizări (asocieri) politice, asta este una, dar istoricii nu-și pot face partid politic pentru a se apăra de asemenea producții care se vor legale (ba chiar, se vede, devin legi).
Unde sunt apărătorii libertății de conștiință? Absenți!
Unde sunt istoricii (pe noi nu ne punem la socoteală)? Absenți și ei!
Presupunem că sunt cu toții culpabilizați, speriați, șantajați cu „antisemitismul“, „negaționismul“, „minimalismul“ și „deflectivismul“ (sic!) acestei „legi Big Brother a istoriei“.
Prin urmare, nu ne rămâne decât să reproducem integral petiția Asociației „Libertate pentru Istorie“ din Franța, care constată ce efecte nocive pot avea asemenea legi, și reamintește principiile care stau la baza științei:
„Paris, 13 decembrie 2005
Iritați de intervențiile politice din ce în ce mai frecvente în aprecierea evenimentelor trecutului, și de procedurile judiciare care îi vizează pe istorici și pe cei înclinați spre reflecție, ținem să reamintim următoarele principii:
Istoria nu este o religie. Istoricul nu acceptă nici o dogmă, nu respectă nici o interdicție și nu cunoaște tabúuri; el poate să deranjeze.
Istoria nu este morală. Rolul istoricului nu este să glorifice sau să condamne; el explică.
Istoria nu este sclava actualității. Istoricul nu aplică trecutului scheme ideologice contemporane și nu introduce în evenimentele din trecut sensibilitatea de azi.
Istoria nu este memorie. Într-un demers științific, istoricul strânge amintirile oamenilor, le compară între ele, le confruntă cu documentele, cu obiectele, cu urmele, și stabilește faptele. Istoria ține seama de memorie, dar nu se reduce la ea.
Istoria nu face obiectul justiției. Într-un Stat liber, nu este nici dreptul Parlamentului, nici al Puterii Judecătorești să definească adevărul istoric. Politica Statului, chiar atunci când este animată de cele mai bune intenții, nu este politica istoriei.
Violând aceste principii, articole de legi succesive au restrâns libertatea istoricului, căruia i s-a spus, sub sancțiuni penale, ce trebuie să cerceteze și ce să descopere, i s-au prescris metode și i s-au impus limite.
Cerem abrogarea acestor dispoziții legislative nedemne de un regim democratic.
Semnează: Jean-Pierre Azéma, Elisabeth Badinter, Jean-Jacques Becker, Françoise Chandernagor, Alain Decaux, Marc Ferro, Jacques Julliard, Jean Leclant, Pierre Milza, Pierre Nora, Mona Ozouf, Jean-Claude Perrot, Antoine Prost, René Rémond, Maurice Vaïsse, Jean-Pierre Vernant, Paul Veyne, Pierre Vidal-Naquet et Michel Winock. “
articol p[reluat de pe https://www.youtube.com
Scandal în justiţia germană: Ministrul Justiţiei l-a demis pe procurorul general
foto si articol – jurnal.md
5 august 2015
Ministrul german al Justiţiei, Heiko Maas, l-a demis pe procurorului general, Harald Range, în urma deciziei sale de a lansa o investigaţie pentru înaltă trădare a doi jurnalişti care au publicat planurile bugetare ale agenţiei secrete de securitate a ţării.
Ministrul a luat decizia de a-l destitui pe Range cu susţinerea cancelarului german Angela Merkel, iar procurorul general de 67 de ani va fi pensionat anticipat, notează Financial Times.
De asemenea, Maas a specificat că încrederea în capacitatea procurorului a fost puternic afectată.
La rândul său, procurorul general l-a acuzat pe ministrul Heiko Maas că intervine într-o anchetă, iar Asociaţia Germană a Judecătorilor la susţinut pe Range, precizând că este inacceptabil pentru un ministru ca să intervină într-un caz legal atunci când posibilele rezultate ale anchetei „par să fie nedorite politic”.
Procurorii investighează dacă site-ul Netzpolitik.org a dezvăluit secrete de stat în articolele publicate pe tema intenţiei autorităţilor de a spori supravegherea de stat. Cazul a stârnit un val de proteste şi mesaje de sprijin din partea organizaţiilor media din toată ţara şi din străinătate.
Totodată, editorul Netzpolitik, Markus Beckedahl, a scris că a văzut această situaţie ca o „încercare de a intimida jurnaliştii şi sursele lor, dar şi de a suspenda procesul de informarea cu privire la aspectele celui mai mare scandal de urmărire din istoria omenirii”.
În context, reprezentanta OSCE pentru libertatea presei, Dunja Mijatovic, a publicat ieri un comunicat pe site-ul organizaţiei în care spune că i-a trimis o scrisoare în legătură cu acest caz ministrului german de Externe Frank, Walter Steinmeier.
„Ameninţarea de a fi acuzaţi de trădare are un efect paralizant general clar asupra jurnaliştilor angajaţi în investigaţii”, notează Dunja Mijatovic în scrisoare.
Procurorul Range a suspendat ancheta, dar nu a anunţat dacă aceasta ar putea fi reluată.
Cazul a început în aprilie, când Netzpolitik.org a publicat mai multe documente privind planurile agenţiei germane de spionaj intern de a extinde supravegherea comunicaţiilor online.
articol preluat de pe http://www.jurnal.md/
(Iulia Modiga) Ucraina susține inițiativa Chișinăului de a reintegra regiunea transnistreană
articol – Iulia Modiga – infoprut.ro (obiectiv.info)
foto – infoprut.ro
Iulia Modiga – foto – facebook.com/iulia.modiga
7 august 2015
Ucraina susține inițiativa Chișinăului cu privire la elaborarea unui ,,calendar al reintegrării” regiunii transnistrene în componența Republica Moldova. Despre acest aspect a scris pe pagina sa de Facebook deputatul ,,Blocului lui Petro Poroșenko”, Irina Friz, președinte al unui subcomitet al Comisiei pentru securitate națională și apărare din Parlamentul de la Kiev, citată de UNN.
,,Salut declarația prim-ministrului Republicii Moldova, Valeriu Streleț, privind disponibilitatea de a elabora un calendar al reintegrării regiunii transnistrene în componența Republicii Moldova. Poziția solidară a premierului Republicii Moldova, liderilor Alianței pentru Integrare Europeană și a Partidului Liberal-Democrat cu privire la necesitatea restabilirii integrității Republicii Moldova oferă motive de optimism în ceea ce privește restabilirea stabilității și securității la granițele de sud-vest ale Ucrainei”, a precizat Irina Friz.
Friz a subliniat că demersurile forțelor politice de la Chișinău vor beneficia de susținerea autorităților ucrainene. De asemenea, aceasta și-a exprimat convingerea că toate barierele economice vor fi eliminate de pe segmentul transnistrean al graniței dintre Republica Moldova și Ucraina, în cazul evacuării necondiționate a contingentului de trupe ruse dislocate în regiune și al înlocuirii acestuia cu o misiune civilă sub egida ONU sau UE.
Deputatul consideră că administrația de la Tiraspol ar trebui să se grăbească să susțină propunerile Guvernului Republicii Moldova, având în vedere că de pe 1 ianuarie 2016 regiunea transnistreană nu va mai putea beneficia de preferințele comerciale din partea UE, ceea ce ar putea provoca un colaps al economiei acesteia.
Încă de la învestirea sa în funcție, noul premier de la Chișinău, Valeriu Streleț, a declarat că un obiectiv prioritar al guvernării este reintegrarea regiunii transnistrene în componența Republicii Moldova.
articol preluat de pe http://infoprut.ro/