(video) Legea anti-risipa. Cum ajung romanii sa moara de foame intr-o tara care arunca 1,7 milioane de tone de alimente la gunoi

foto - jurnalgiurgiuvean.ro

articol – stirileprotv.ro
foto – jurnalgiurgiuvean.ro

12 august 2015

Niciun kilogram de mancare aflata la un pas sa expire in magazine sau in restaurante nu va mai putea fi aruncata sau distrusa.

Alimentele inca bune pentru consum vor lua drumul caminelor de batrani, orfelinatelor sau spitalelor. Ideea este a unor parlamentari, care au scris o lege dupa reglementarile existente deja in unele state europene. Marii comercianti sunt de acord sa doneze alimentele, insa cer deduceri fiscale pentru acest lucru.

86 de kilograme de alimente pe cap de locuitor ajung anual la ghena, in Romania, adica peste 1.7 milioane de tone de hrana. Iar la nivelul Uniunii Europene, situatia este chiar mai grava: se irosesc aproape 100 de milioane de tone de mancare intr-un an. Si asta pe fondul foametei care la scara planetara afecteaza 800 de milioane de suflete.

In timp ce unii ard mancarea, altii tanjesc dupa un biscuit sau dupa o banana, si-au spus unii parlamentari care au scris o lege anti-risipa.

Florin Alexe, deputat PNL: “Este pacat ca aceste alimente sa fie arse sau distruse si sa nu ajunga la caminele de batrani, la orfelinate, la oameni care au nevoie, la ONG-uri care se implica in ajutorarea oamenilor.”

Legea prevede ca toate alimentele al caror termen de valabilitate se apropie de expirare sa fie donate. Cine nu se supune si este prins ca arunca mancarea, plateste amenzi de 10.000 de lei. Reprezentantii hipermarketurilor sunt de acord cu ideea.

Florin Capatana, vicepresedintele Asociatiei Marilor Retele Comerciale: “Dorim ca sa se intample ca in alte tari europene: o deducere fiscala pentru aceste alimente care urmeaza sa fie donate si bineinteles un cadru legislativ strict.”

Cele mai multe produse alimentare care ajung in situatia de a fi aruncare sunt legumele, frunctele si unele conserve. Toate acestea ar fi binevenite in spitale, orfelinate sau in caminele de batrani.

Batrana dintr-un centru de ingrijire: “Sunt batrani care mor de foame, mor de foame efectiv.”

La un centru de ingrijire si asistenta sociala din judetul Gorj, oamenii asteapta orice donatie care le-ar face masa mai bogata. Astazi la pranz au avut ciorba de pasare si pilaf de orez in meniu.

Recent, si supermarket-urile din Franta au fost obligate, printr-o lege adoptata de Parlament, sa doneze alimente nevandute, dar comestibile.

Didier Pla, manager supermarket: “Uitati, acesta este un bun exemplu. In acest pachet de capsuni doar una este stricata. Nu trebuie sa aruncam tot pachetul de capsuni din cauza unui singur fruct.”

In Romania, legea va fi dezbatura si votata in septembrie. Impotriva risipei alimentare lupta si Comisia Europeana care vrea sa reduca acest fenomen cu 40% pana in 2020.

articol preluat de pe http://stirileprotv.ro/

Românii din diaspora vor cere dizolvarea Parlamentului, dacă nu se aprobă votul prin corespondenţă

foto - politicafarabariere.wordpress.com

articol – euractiv.ro
foto – politicafarabariere.wordpress.com

13 august 2015

Daniel Ţecu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Români din Europa (FADERE), afirmă că românii din diaspora sunt pregătiţi să facă presiuni asupra autorităţilor din România, pentru a avea vot prin corespondenţă şi vot electronic. Eugen Terteleac, preşedintele Asociaţiei Românilor din Italia, se aşteaptă la ”o trădare” din partea parlamentarilor care reprezintă diaspora.

”Am înţeles că va exista o sesiune extraordinară peste puţin timp. Dacă în perioada asta nu se va vota votul prin corespondenţă şi votul electronic, nu mai este posibil. De aceea, sunt pregătit să îi cer preşedintelui României dizolvarea Parlamentului, care nu a fost capabil să creeze o lege pentru românii din diaspora, în timp ce (parlamentarii – n.r.) au fost capabili şi au avut timp să îşi creeze legi pentru a-şi mări salariile şi pentru a-şi crea pensii pentru ei”, a declarat Daniel Ţecu, citat de MEDIAFAX.

Preşedintele FADERE s-a arătat ”optimist”, cu toate că ”din ce în ce mai mulţi factori de decizie, parlamentari şi voci de mai sus”, i-au spus că nu ar mai fi timp pentru aşa ceva. De asemenea, el a susţinut că la alegerile din 2016 numărul românilor care se vor prezenta la urne va fi mai mic decât la scrutinul pentru alegerile prezindeţiale de anul trecut.

”Atunci a fost o anumită emoţie şi mai vreau să mai spun ceva, eu cred că românii votau mai puţini la alegerile preşedintelui dacă nu se crea acea emoţie din lipsa secţiilor de vot. Acum avem o lege care deja a ieşit, sperăm să avem secţii de vot suficiente. Dar chiar dacă vor fi secţii suficiente, sunt persoane care locuiesc în zone foarte depărtate de secţiile de vot şi e nevoie de o formă de vot care să poată înlesni şi votul lor”, a explicat Daniel Ţecu.

La rândul său, Eugen Terteleac, preşedintele Asociaţiei Românilor din Italia, consideră că la alegerile de anul viitor vor vota mulţi români din diaspora, pentru că a fost extinsă posibilitatea de înfiinţare a secţiilor de votare.

”Este de ajuns să prezinţi o listă cu o sută de persoane şi statul român este obligat să înfiinţeze secţii de votare. Preconizez că în Italia putem să avem o mie de secţii de votare, pentru că poate să fie şi va fi un exemplu important pentru clasa politică italienească, care va descoperi că românii sunt activi politic şi se implică. Vom face tot posibilul să mobilizăm comunităţile noastre de români să obţinem secţii de votare în toate satele, oraşele unde comunităţile de români sunt puternice”, a spus Eugen Terteleac.

Deşi este ”încrezător că speranţa moare ultima”, preşedintele Asociaţiei Românilor din Italia se aşteaptă la ”o trădare” din partea parlamentarilor care reprezintă diaspora.”Văzând ce s-a întâmplat în ultima perioadă în Parlamentul României în ceea ce ne priveşte, mă aştept la o altă trădare la fel de mare cum a fost aceea când nu a fost acceptată mărirea numărului de parlamentari (pentru diaspora – n.r.). Parlamentari care reprezintă diaspora au fost în sală şi nu au votat această lege. A lipsit doar un singur vot şi acei parlamentari au stat cu mâinile în buzunar”, a spus Terteleac.

Clasa politică, implicată în dezbinarea comunităţilor româneşti

cititi mai mult pe euractiv.ro