articol – Cristina Andrei
foto – optzile.ro

august 2015

- Încălcări ale unor drepturi prevăzute de Constituţia României

- Fapte deja încriminate de legislaţia românească

- Autorităţi competente: Institutul Elie Wiesel versus Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

- Tribunalele bolşevice şi victimele lor

- Terminologie obscură

- Contradicţii: Legea Antilegionară versus Legea Siguranţei Naţionale

- Concluzii: este nevoie de un echilibru între libertăţile şi drepturile individuale şi restricţiile impuse de lege

Semnaţi Petiţia Online către Avocatul Poporului: Legea 217/2015 nu este constituţională!

Mărturisesc dintru început că îmi scapă cu totul mecanismul juridic, legislativ şi instituţional al unor ordonanţe de guvern şi legi în România: guvernul dă o OUG, parlamentul o aprobă printr-o lege,  după care o modifică prin altă lege şi în final modifică modificările prin iar altă lege, la 13 ani după iniţiativa legislativă iniţială. Îmi pare că acest proces legislativ este conceput anume pentru a (men)ţine cetăţeanul în absolută ceaţă.

Este vorba, în articolul de faţă, de Ordonanţa 31 din 2002, modificată recent prin Legea Antilegionară: pentru a mă lămuri în privinţa prevederilor ei a trebuit să parcurg câteva acte normative [1], dintre care am selectat pentru comparaţie textul iniţial al Ordonanţei şi textul rezultat în urma ultimelor modificări aduse prin Legea Antilegionară, pe care vi le prezint în tabelul comparativ de  la sfârşitul articolului.

O altă observaţie preliminară: personal nu am înţeles care era urgenţa, unde, cine şi de ce ardea să adopte o astfel de ordonanţă de urgenţă – făcută pe genunchi şi modificată din picioare o dată la câţiva ani, pentru ca după 13 ani să fie întărită de o lege adoptată pe fugă, care scârţâie din toate încheieturile.

S-a vorbit destul despre  Legea Antilegionară. S-au adus argumente pro şi contra, s-a dezbătut şi răs-dezbătut pe tema ei – din păcate post factum. Şi din păcate mai mult pătimaş, cu argumente sentimentale, uneori logice, mai rar cu argumente juridice.

De aceea am simţit nevoia să sistematizez cumva câteva aspecte juridice legate de această lege, precum şi să scot în evidenţă unele hibe ale ei – pe baza unei documentări asupra legislaţiei şi pe baza studierii atente a legii (de fapt, a ordonanţei modificate prin lege).

Încălcări ale unor drepturi constituţionale

1. Legea contravine Constituţiei României, încălcând Art. 29, al (1) (Libertatea conştiinţei), Art. 30, al. (1), (2) (Libertatea de exprimare), Art. 53 (1) (Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi). În ce priveşte ultimul articol menţionat, mi se pare important de reţinut că drepturile sau libertăţile unui cetăţean pot fi restrânse pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

 Semnaţi Petiţia Online către Avocatul Poporului: Legea 217/2015 nu este constituţională!

Or, OUG 31 din 2002 / Legea 217/2015 prevede în câteva rânduri interzicerea unor drepturi (Art. 3, Art. 4 – 1, 2 – Art. 5, Art. 6) – pentru infracţiuni care nu îndeplinesc, în totalitatea lor, prevederea constituţională mai sus menţionată. Interesant este că pedeapsa cu închisoarea  şi interzicerea unor drepturi se aplică şi celor vinovaţi efectiv de genocid şi alte infracţiuni contra umanităţii. Diferenţa  este în ani de puşcărie. Şi astfel am ajuns la punctul 2:

Fapte deja încriminate de legislaţia românească

2. Toate faptele încriminate prin această lege / ordonanţă sunt deja încriminate de legislaţia românească:

- Constituţia României – Art. 30, al (6)-(7) (prin care se interzic prejudicierea demnităţii, onoarei, vieţii, imaginii persoanei, precum şi îndemnul la ură naţională, rasială, de clasă, religioasă, incitarea la discriminare etc.)

- Legea 51/1991 privind siguranţa naţională a României – Art. 3, lit. h)

- Codul Penal: Art. 367 (Constituirea unui grup infracţional organizat), Art. 368 (Instigarea Publică), Art.  369 (Incitarea la ură sau discriminare), Art. 371 (Tulburarea ordinii şi liniştii publice), etc.

- OG 137 / 2000 pentru prevenirea şi sancţionarea discriminării: Art. 15 – pe care îl redau integral aici, pentru că mi se pare destul de acoperitor  şi demonstrează inutilitatea acestei legi speciale antilegionare:

Constituie contravenţie, conform prezentei ordonanţe, dacă fapta nu intră sub incidenţa legii penale, orice comportament manifestat în public, având caracter de propagandă naţionalist-şovină, de instigare la ură rasială sau naţională, ori acel comportament care are ca scop sau vizează atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptat împotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunităţi şi legat de apartenenţa acestora la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală a acestuia.

 Semnaţi Petiţia Online către Avocatul Poporului: Legea 217/2015 nu este constituţională!

Autorităţile competente: Institutul Elie Wiesel versus Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

3. Deşi nu este menţionat explicit în lege, am înţeles din numeroasele dezbateri că infracţiunile prevăzute de lege vor fi semnalate de către Institutul Elie Wiesel şi verificate de SRI. În forma ei iniţială, OUG 31/2002 prevedea la Art. 8 (abrogat): Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către personalul imputernicit în acest scop de către ministrul culturii şi cultelor, precum şi de către personalul special abilitat din cadrul Ministerului de Inteme. E adevărat, articolul se referea explicit la persoane juridice şi iniţial era vorba despre contravenţii, nu despre infracţiuni – aşa cum au rămas în final categorisite faptele.

Foarte important mi se pare de menţionat aici este faptul că avem deja o autoritate competentă care funcţionează conform menţionatei ordonanţe pentru prevenirea şi sancţionarea discriminării (OG 307/2000). Este vorba despre Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, care are atribuţii acoperitoare pentru toate faptele prevăzute prin legea specială antilegionară.

Tribunalele bolşevice şi victimele lor

4. Legitimitatea tribunalelor bolşevice ale poporului, necesitatea (re)judecării fiecărui caz în parte, a reabilitării unor personalităţi condamnate de regimul comunist – sunt aspecte asupra cărora n-am să insist prea mult, s-a vorbit destul despre ele. Este de la sine înţeles că NU poţi condamna în masă persoane / cultul persoanelor condamnate de un regim declarat de către însuşi statul român drept criminal. Istoria trebuie rescrisă, procesele – rejudecate. Exemplele sunt prea destule. Iuliu Maniu, Ion Mihalache şi ceilalţi condamnaţi din Lotul Tămădău au fost reabilitaţi abia la al patrulea recurs, în 1998, după 51 de ani de la condamnare! Alţii, mulţi, încă îşi aşteaptă poate o reabilitare – care probabil nu va veni nicicând.

Iar faptul că nu s-a început încă un adevărat proces al comunismului ne-a adus astăzi aici. Dar un proces al comunismului va trebui făcut pe modelul Nurnberg. Adică: judecarea membrilor reprezentativi ai conducerii politice, militare şi economice a conducerii PCR (PMR), care s-au făcut vinovaţi de crime împotriva umanităţii, şi condamnarea lor, chiar şi post mortem. Este jalnic, ridicol şi trist că la 25 de ani de la Revoluţie avem doar doi vinovaţi de genocid (soţii Ceauşescu) şi un singur vinovat de crime împotriva umanităţii (torţionarul Al. Vişinescu) – plus un acuzat (torţionarul Ion Ficior).

În nici un caz condamnarea nu trebuie să se facă în masă. Simpla apartenenţă la partidul comunist (cca 4 mil membri în 1989) nu ar trebui să atragă oprobriul public şi / sau eticheta de “infractor” – aşa cum implicit se întâmplă în cazul legionarilor (cca 1 mil membri în 1940), conform Legii 217. Şi astfel mă întorc la această lege antilegionară care păcătuieşte şi prin

5. Terminologie obscură.

Ce înseamnă caracter legionar? Ordonanţa, în varianta ei de dinaintea modificării prin Legea 217, încrimina fapte cu caracter fascist, rasist sau xenofob (deja incriminate de legea română, aşa cum am văzut anterior). Principala modificare adusă de lege este introducerea caracterului legionar pentru faptele încriminate. De aceea pe drept a fost denumită “Legea Antilegionară”. Să nu ne ascundem după deget. Este o lege cu ţintă precisă.

Deci: ce înseamnă caracter legionar? Ca adjectiv, conform DEX, legionar înseamnă “1.Referitor la legionari (2), de legionar”. Unde legionar ca substantiv este “Membru al mișcării social-politice de extrema dreaptă, reprezentată de partidul Garda de Fier; gardist”. Nesemnificativ pentru analiza de faţă – adică nu implică sensurile negative pe care legea antilegionară le dă acestui cuvânt.

Ca atare, să apelăm la Academia Română pentru lămuriri. Aceasta specifică (în 2004) următoarele:

Mişcarea Legionară este o organizaţie care aparţine extremei drepte din România, creată la 24 iunie 1927 de către Corneliu Zelea Codreanu, Ionel Moţa, Ilie Gârneaţă, Radu Mironovici, sub numele de Legiunea Arhanghelul Mihail (şi NU Arhanghelului). […] care pune accentul pe crearea elitei politice ca proces de acumulări lente şi pe educarea tineretului în spiritul naţionalismului, al promovării vechilor tradiţii ale poporului român, antibolşevismul, reformarea economică, socială şi politică a societăţii româneşti, avînd o componentă religioasă puternică, aceasta din urmă conferind un caracter original Mişcării Legionare în contextul mişcărilor de extremă dreaptă europene ale vremii. Prin valorile promovate, Mişcarea Legionară nu poate fi inclusă automat, a priori, în curentul „fascist“, încă nedefinit complet şi perceput astăzi ca „depersonalizat” la scară europeană pentru că se nesocotesc trăsăturile fundamental naţionale. (Notă: de altfel, chiar Tribunalul de la Nurnberg a scos Garda de Fier de sub acuzaţia de fascism) […] Elementele de doctrină legionară apără şi promovează tradiţionalismul, specificul şi realităţile româneşti, apărarea creştinismului ortodox, cerinţa instaurării unui stat autoritar, formarea unei elite disciplinate, naţionaliste.

Din cele de mai sus reiese, pe cale de consecinţă, că, de fapt, caracterul legionar se referă la  principiile şi valorile doctrinei legionare – printre care: tradiţionalismul, creştinismul, antibolşevismul. (Nu ştim exact care dintre ele, dacă doar unele sau toate la un loc) Întrebare retorică: oare câţi dintre români împărtăşesc astfel de valori în prezent?

În lipsa unei clarificări terminologice putem specula oricât şi oricum. Iar exemplul caracterului legionar este doar unul. Mai sunt şi altele, desigur (ce înseamnă cultul persoanei, de pildă), dar timpul şi spaţiul nu-mi îngăduie să le abordez pe toate.

De altfel, orice lege serioasă debutează cu definirea termenilor şi conceptelor cu care va opera (sau le explică clar pe parcurs). În lipsa acestor definiri şi clarificări, se pot produce grave erori de interpretare şi, ca atare, abuzuri nu mai puţin grave. Astfel se poate întâmpla, desigur, şi în cazul nefericitei legi antilegionare. Deja au apărut speculaţii asupra unor ipotetice situaţii juridice – nu tocmai fericite – pe care aceasta le poate produce.

 Semnaţi Petiţia Online către Avocatul Poporului: Legea 217/2015 nu este constituţională!

Spre comparaţie, interesantă îmi pare Legea 51/1991 privind siguranţa naţională a României, care include (Art. 3, lit. h) printre ameninţările la adresa siguranţei: initierea, organizarea, savirsirea sau sprijinirea in orice mod a actiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunista, fascista, legionara sau de orice alta natura, rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste care pot pune in pericol sub orice forma unitatea si integritatea teritoriala a Romaniei, precum si incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept.

Trei aspecte mi-au atras atenţia la acest articol de lege – care este mult mai explicit şi mai clar din punct de vedere terminologic:

- se specifică în mod clar că este vorba de acţiuni totalitariste sau extremiste;

- include şi acţiunile totalitariste sau extremiste de sorginte comunistă;

- include, de asemenea, acţiunile totalitariste sau extremiste de orice altă natură (căci, evident, manifestările extremiste nu aparţin în mod exclusiv comuniştilor, fasciştilor sau legionarilor)

6. Contradicţii: Legea Antilegionară versus Legea Siguranţei Naţionale

Şi mai interesant îmi pare articolul următor al Legii 51 – Art. 4:

Prevederile art. 3 nu pot fi interpretate sau folosite in scopul restringerii sau interzicerii dreptului de aparare a unei cauze legitime, de manifestare a unui protest sau dezacord ideologic, politic, religios ori de alta natura, garantate prin Constitutie sau legi. Nici o persoana nu poate fi urmarita pentru exprimarea libera a opiniilor sale politice si nu poate face obiectul unei imixtiuni in viata sa particulara, in familia sa, in domeniul sau proprietatile sale ori in corespondenta sau comunicatii, nici al unor atingeri ale onoarei sau reputatiei sale, daca nu savirseste vreuna din faptele ce constituie, potrivit prezentei legi, o amenintare la adresa sigurantei nationale.

Cu alte cuvinte: dacă-i trăsneşte cuiva prin cap să strige în public că Ceauşescu a fost bun pentru că a construit linii de metrou sau să-şi exprime o admiraţie exagerată (= cult) pentru acesta pentru  că s-a opus invaziei Cehoslovaciei, nu este pasibil de urmărire sau acuzare pentru activităţi împotriva siguranţei naţionale. Însă, conform Legii Antilegionare (Art. 5), s-ar putea să se aleagă cu puşcărie între 3 luni şi 3 ani.

 Semnaţi Petiţia Online către Avocatul Poporului: Legea 217/2015 nu este constituţională!

            Analizând aceste acte normative şi urmărind dezbaterile asupra lor, nu pot să nu observ o contradicţie majoră:

Consilierul prezidențial Andrei Muraru a anunțat că s-a început urmărirea persoanelor care promovează, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracţiuni de genocid, crime contra umanităţii și de crime de război, precum şii ideile sau concepţiile cu doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe (conform evz.ro)

            Or, urmărirea nu o poate face decât SRI: Atribuţii în aplicarea noii legi are Serviciul Român de Informaţii (SRI) (stiripesurse.ro)

            Însă această urmărire intră în contradicţie cu sus-amintita Lege a Siguranţei Naţionale, care reglementează atribuţiile SRI (şi nu numai) conform căreia, nu-i aşa,  nici o persoana nu poate fi urmarita pentru exprimarea libera a opiniilor sale politice .

Nu este exclus, aşadar, să apară modificări ale Legii Siguranţei Naţionale, ca să fie în conformitate cu Legea Antilegionară, nu-i aşa?

CONCLUZII

Unele infracţiuni pe care le prevede Legea Antilegionară sunt acoperite de alte acte normative (Codul Penal, de pildă), alte prevederi încalcă atât Constituţia, cât şi alte legi. Cu alte cuvinte, este o lege atât inutilă, cât şi periculoasă, încălcând grav unele drepturi şi libertăţi cetăţeneşti.

Iar dacă, potrivit sugestiilor UE (mai degrabă implicite decât explicite), avem nevoie de o lege antinegaţionistă, aşa cum îşi doreşte Institutul Elie Wiesel, nu avem decât să o elaborăm şi să o adoptăm (cum au făcut 18 ţări europene) în mod clar, separat şi explicit, nu într-un talmeş-balmeş interpretabil,  sau să nu o adoptăm deloc, cum au făcut celelalte ţări din Europa, unele dintre ele – precum Marea Britanie –  invocând libertatea de expresie.

În orice caz, nu pot să nu remarc, de pildă, că în Franţa (ţară de inspiraţie pentru sistemul nostru juridic cândva), persoanele care se fac vinovate de fapta de a pune la îndoială una sau mai multe infracţiuni împotriva umanităţii este pasibilă de o pedeapsă cu închisoarea de la o lună la un an sau cu amendă. Spre comparaţie: legea noastră antilegionară stabileşte o pedeapsă cu închisoarea (Art. 6) între 6 luni şi 3 ani – sau până la 5 ani dacă fapta este comisă prin intermediul unui sistem informatic. Căci, evident, e mai grav să te manifeşti pe un forum pe Internet decât să ţipi în piaţa publică, nu-i aşa?

Una peste alta, dacă avem nevoie de o lege care să condamne negarea Holocaustului (precum şi a altor genociduri – cel comunist, de pildă), important este ca o astfel de lege – ca şi toate celelalte legi, de altfel – să fie făcută cu cap, cu raţiune, fără ură şi părtinire, asigurând un echilibru între libertăţile individuale şi restricţiile impuse, şi, desigur, să fie dezbătută public, aşa cum ar trebui să se întâmple cu toate proiectele legislative înainte de a ajunge în parlament spre votare.

 Semnaţi Petiţia Online către Avocatul Poporului: Legea 217/2015 nu este constituţională!

 

Tabel comparativ: OUG 31/2002 – Legea 217/2015

OUG 31 din 2002 – forma iniţială	FORMA FINALĂ A ORDONANŢEI, după modificare şi completare prin L 217/2015
CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art. 1 Pentru prevenirea şi combaterea incitării la ură naţională, rasială sau religioasă, la discriminare şi la săvârşirea de infracţiuni contra păcii şi omenirii, prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.	CAPITOLUL I Dispoziţii generale     Art. 1 - Pentru prevenirea şi combaterea incitării la ură naţională, rasială sau religioasă, la discriminare şi la săvârşirea de infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război
Art. 2 În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă:	Art. 2 În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă:
a) prin organizaţie cu caracter fascist, rasist sau xenofob se înţelege orice grup format din trei sau mai multe persoane, care îşi desfăşoară activitatea temporar sau permanent, în scopul promovării ideilor, concepţiilor sau doctrinelor fasciste, rasiste sau xenofobe, precum ura şi violenţa pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unor rase şi inferioritatea altora, antisemitismul, incitarea la xenofobie, recurgerea la violenţă pentru schimbarea ordinii constituţionale sau a instituţiilor democratice, naţionalismul extremist. În această categorie pot fi incluse organizaţiile cu sau fără personalitate juridică, partidele şi mişcările politice, asociaţiile şi fundaţiile, societăţile comerciale, precum şi orice alte persoane juridice care îndeplinesc cerinţele prevăzute la prezenta literă;	a) prin organizaţie cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob se înţelege orice grup format din trei sau mai multe persoane, care îşi desfăşoară activitatea temporar sau permanent, în scopul promovării ideilor, concepţiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum ura şi violenţa pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unor rase şi inferioritatea altora, antisemitismul, incitarea la xenofobie, recurgerea la violenţă pentru schimbarea ordinii constituţionale sau a instituţiilor democratice, naţionalismul extremist. În această categorie pot fi incluse organizaţiile cu sau fără personalitate juridică, partidele şi mişcările politice, asociaţiile şi fundaţiile, societăţile reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte persoane juridice care îndeplinesc cerinţele prevăzute la prezenta literă;
b) prin simboluri fasciste, rasiste sau xenofobe se înţelege: drapelele, emblemele, insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum şi orice alte asemenea însemne, care promovează ideile, concepţiile sau doctrinele prevăzute la lit. a);	b) prin simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se înţelege: drapelele, emblemele, insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum şi orice alte asemenea însemne, care promovează ideile, concepţiile sau doctrinele prevăzute la lit. a);
c) prin persoană vinovată de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii se înţelege orice persoană condamnată definitiv de către o instanţă judecătorească română sau străină, printr-o hotărâre recunoscută potrivit legii, pentru una sau mai multe infracţiuni contra păcii şi omenirii, precum şi orice persoană condamnată de către o instanţă penală internaţională pentru crime de război sau crime contra umanităţii;	c) prin persoană vinovată de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război se înţelege orice persoană condamnată definitiv de către o instanţă judecătorească română ori străină sau prin orice hotărâre recunoscută în România, potrivit legii, pentru una sau mai multe infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, precum şi persoana din conducerea unei organizaţii al cărei caracter criminal a fost constatat prin hotărârea unei instanţe penale internaţionale
d) prin holocaust se înţelege persecuţia sistematică sprijinită de stat şi anihilarea evreilor europeni de către Germania nazistă, precum şi de aliaţii şi colaboratorii săi din perioada 1933–1945. De asemenea, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, o parte din populaţia romă a fost supusă deportării şi anihilării.	d) prin holocaust se înţelege persecuţia sistematică sprijinită de stat şi anihilarea evreilor europeni de către Germania nazistă, precum şi de aliaţii şi colaboratorii săi din perioada 1933–1945. De asemenea, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, o parte din populaţia romă a fost supusă deportării şi anihilării.
	e) prin holocaust pe teritoriul României se înţelege persecuţia sistematică şi anihilarea evreilor şi a rromilor, sprijinită de autorităţile şi instituţiile statului român în teritoriile administrate de acestea în perioada 1940- 1944;
	f) prin Mişcarea Legionară se înţelege o organizaţie fascistă din România care a activat în perioada 1927-1941 sub denumirile de «Legiunea Arhanghelului Mihail», «Garda de Fier» şi «Partidul Totul pentru Ţară».”
CAPITOLUL II Infracţiuni şi contravenţii Art. 3 (1)Constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist sau xenofob se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. (2)Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi aderarea la o organizaţie cu caracter fascist, rasist sau xenofob, precum şi sprijinirea sub orice formă a unei organizaţii având acest caracter. (3)Tentativa se pedepseşte.	CAPITOLUL II Infracţiuni şi contravenţii   Art. 3 (1)Constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist sau xenofob se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. (2)Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi aderarea la o organizaţie cu caracter fascist, rasist sau xenofob, precum şi sprijinirea sub orice formă a unei organizaţii având acest caracter. (3)Tentativa se pedepseşte.
Art. 4 (1) Răspândirea sau vânzarea, prin orice mijloace, ori confecţionarea de simboluri fasciste, rasiste sau xenofobe, precum şi deţinerea, în vederea răspândirii sau vânzării, a unor astfel de simboluri se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi. (2)Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi utilizarea în public a simbolurilor fasciste, rasiste sau xenofobe. (3)Nu constituie infracţiune fapta prevăzută la alin. (1) sau (2), dacă este săvârşită în interesul artei sau ştiinţei, cercetării ori educaţiei.	Art. 4. - (1) Confecţionarea, vânzarea, răspândirea, precum şi deţinerea în vederea răspândirii de simboluri fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi. (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi utilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. (3)Nu constituie infracţiune fapta prevăzută la alin. (1) sau (2), dacă este săvârşită în interesul artei sau ştiinţei, cercetării ori educaţiei.
Art. 5 (1)Promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unei infracţiuni contra păcii şi omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propagandă, săvârşită prin orice mijloace, în public, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi. (2)Propaganda constă în răspândirea în mod sistematic sau în apologia unor idei, concepţii ori doctrine, cu intenţia de a convinge şi de a atrage noi adepţi.	Art. 5 Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi.
Art. 6 Negarea, contestarea, aprobarea sau justificarea, prin orice mijloace, în public, a Holocaustului, genocidului sau a crimelor contra umanităţii ori a efectelor acestora se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă.	Art. 6 (1) Negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. (2) Negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a genocidului, a crimelor contra umanităţii şi a crimelor de război, astfel cum sunt definite în dreptul internaţional, în Statutul Curţii Penale Internaţionale şi în Carta Tribunalului Militar Internaţional înfiinţat prin Acordul de la Londra, la data de 8 august 1945, şi recunoscute ca atare printr-o hotărâre definitivă a Curţii Penale Internaţionale, a Tribunalului Militar Internaţional înfiinţat prin Acordul de la Londra, la data de 8 august 1945, a Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, a Tribunalului Penal Internaţional pentru Rwanda sau a oricărui alt tribunal penal internaţional înfiinţat prin instrumente internaţionale relevante şi a căror competenţă este recunoscută de statul român, ori a efectelor acestora, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. (3) Săvârşirea faptelor prevăzute la alin. (l) şi (2) prin intermediul unui sistem informatic constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Art. 7 În cazul infracţiunilor prevăzute la art. 3–6 urmărirea penală se efectuează, în mod obligatoriu, de către procuror.	Art. 7. În cazul infracţiunilor prevăzute la art. 3–6 urmărirea penală se efectuează, în mod obligatoriu, de către procuror.
Art. 8 Abrogat. Art.8. (1) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 25.000.000 lei la 250.000.000 lei: a)                                răspândirea, vânzarea sau confecţionarea de simboluri fasciste, rasiste ori xenofobe, precum şi deţinerea, în vederea răspândirii, a unor astfel de simboluri de către o persoană juridică; b)                               utilizarea în public a simbolurilor fasciste, rasiste sau xenofobe de către o persoană juridică; c) promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omeniri sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propagandă, săvârşită prin orice mijloace, în public, de către o persoană juridică. (2)  Nu constituie contravenţie fapta prevăzută la alin.(1) lit.a) sau b), dacă este săvârşită în interesul artei sau ştiinţei, cercetării sau educaţiei. (3)  Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către personalul imputernicit în acest scop de către ministrul culturii şi cultelor, precum şi de 4tre personalul special abilitat din cadrul Ministerului de Inteme. (4)  Dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor sunt aplicabile, cu excepţia art.28 şi 29.	Art. 8 Abrogat.
CAPITOLUL III Dizolvarea persoanei juridice Art. 9 Abrogat. Art.9 (1) Pot fi dizolvate prin hotărâre judecătorească persoanele juridice care desfăşoară una sau mai multe dintre următoarele activităţi: a)     activităţi specifice organizaţiei cu caracter fascist, rasist sau xenofob în sensul art.2 lit.a), b)     răspândirea, vânzarea sau confecţionarea de simboluri fasciste, rasiste ori xenofobe sau deţinerea, în vederea răspândirii, a unor astfel de simboluri ori utilizarea lor în public; c)     promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii Şi omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propagandă, săvârşită prin orice mijloace, în public. (2)    Cererea de dizolvare poate fi introdusă de Ministerul Public, din oficiu sau la solicitarea oricărei persoane interesate. (3)    Competenţa de a judeca în primă instanţă cererea de dizolvare aparţine tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul persoanei juridice. (4)    Hotărârea tribunalului este supusă căilor de atac în condiţiile Codului de procedură	CAPITOLUL III   Dizolvarea persoanei juridice     Art. 9   Abrogat.
Art. 10 Abrogat. Art.10. — Dispoziţiile referitoare la dizolvare nu se aplică persoanelor juridice care desfăşoară activităţile prevăzute la art.9 alin.(1) lit.b) în interesul artei sau ştiinţei, cercetării sau educaţiei.	Art. 10   Abrogat.
Art. 11 Abrogat. Art.11. — Dispoziţiile art.9 se completează, după caz, cu dispoziţiile Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii şi ale Legii partidelor politice nr.27/1996, cu modificările ulterioare.	Art. 11   Abrogat.
CAPITOLUL IV Obligaţiile autorităţilor administraţiei publice Art. 12 Se interzice ridicarea sau menţinerea în locuri publice, cu excepţia muzeelor, a unor statui, grupuri statuare, plăci comemorative referitoare la persoanele vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.	CAPITOLUL IV Obligaţiile autorităţilor administraţiei publice Art. 12   Se interzice ridicarea sau menţinerea în locuri publice, cu excepţia muzeelor, a unor statui, grupuri statuare, plăci comemorative, referitoare la persoanele vinovate de săvârşirea infracţiunilor de genocid, contra umanităţii şi de crime de război
Art. 13 (1)Se interzice acordarea numelor persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii unor străzi, bulevarde, scuaruri, pieţe, parcuri sau altor locuri publice. (2)Se interzice, de asemenea, acordarea numelor persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii unor organizaţii, cu sau fără personalitate juridică.	Art. 13 (1) Se interzice acordarea numelor persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război unor străzi, bulevarde, scuaruri, pieţe, parcuri sau altor locuri publice. (2) Se interzice, de asemenea, acordarea numelor persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război unor organizaţii, cu sau fără personalitate juridică

SURSE

http://legeaz.net/text-integral/oug-31-2001-interzicerea-organizatiilor-si-simbolurilor-cu-caracter-fascist-rasist

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=6307

http://www.cdep.ro/proiecte/2005/100/80/3/oug183.pdf

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=14131

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2014/pr193_14.pdf

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=35293

http://www.cdep.ro/proiecte/2005/100/80/3/leg_pl183_05.pdf

http://www.cdep.ro/proiecte/2006/000/20/4/leg_pl024_06.pdf

http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_condamnari_caracter_politic_masuri_administrative_asimilate_221_2009.php

http://lege5.ro/Gratuit/g42doobz/codul-penal-din-1936

http://lege5.ro/Gratuit/g4ztmnjxga/legea-nr-217-2015-pentru-modificarea-si-completarea-ordonantei-de-urgenta-a-guvernului-nr-31-2002-privind-interzicerea-organizatiilor-si-simbolurilor-cu-caracter-fascist-rasist-sau-xenofob-si-a-promov

http://www.codpenal.ro/

http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/legea/51-1991.php

http://www.cdep.ro/proiecte/2007/000/50/6/cd056_07.pdf

http://www.euroavocatura.ro/print2.php?print2=lege&idItem=1178

https://en.wikipedia.org/wiki/Laws_against_Holocaust_denial

[1] · textul Ordonanţei propus de guvern: Ordonanţa 31 din 2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii;  · Legea 107/2006 – pentru aprobarea OUG 31/2002; ·  Legea 278/2006 – pentru modificarea şi completarea Codului penal, precum şi pentru modificarea şi completarea altor legi (printre care şi OUG 31/2002); · “Legea antilegionară” nr. 217 /2015