Moțiunea împotriva României: Anatomia unei manipulări orchestrate de binomul PSD-AUR
29 aprilie 2026
Dezbaterea politică actuală atinge un prag critic odată cu depunerea documentului intitulat Moțiunea împotriva României, un demers semnat de binomul PSD-AUR care ridică semne de întrebare majore asupra modului în care este gestionat interesul național. Dincolo de miza parlamentară imediată, această inițiativă scoate la iveală o strategie bazată pe alarmism și distorsionarea realității economice, forțând o discuție despre responsabilitatea actului politic în fața unor provocări de reformă structurală.
Asistăm la un caz școală de manipulare a opiniei publice, unde fragmente de adevăr sunt îngropate sub straturi groase de teorii conspiraționiste. Este esențial să analizăm nu doar acuzațiile aduse, ci și istoricul celor care astăzi pozează în „salvatori” ai patrimoniului național, pentru a înțelege dacă miza este cu adevărat protejarea companiilor de stat sau pur și simplu generarea unui haos controlat în beneficiul unor alianțe politice conjuncturale.
Moțiunea împotriva României. Autori: PSD-AUR.
29 aprilie 2026
Oana Gheorghiu, prim vice-premier:
Cum se naște o manipulare? Iei un mic adevăr, adaugi câteva elemente unde părerile sunt ușor împărțite, iar apoi torni peste kilograme întregi de conspirații.
Prin moțiunea de cenzură împotriva Guvernului PSD-PNL-USR-UDMR-Minorități, fostul partid de guvernare PSD, astăzi aliat asumat al partidului extremist AUR, încearcă să transforme o discuție echilibrată despre reforma companiilor de stat într-o campanie de isterizare publică.
Este o tactică cinică și profund iresponsabilă. Vorbim despre politicieni care au făcut parte din guvernare, care au luat parte la toate discuțiile și la toate deciziile, dar care astăzi aleg să deformeze deliberat adevărul într-o strategie politică prin care condamnă România la haos și sărăcie.
Și cine s-a trezit astăzi să „apere” companiile românilor de la vânzarea către „străinii” cei răi care vor să ne invadeze țara?
PSD, care a privat Sidex Galați, cu prim-ministrul Adrian Năstase.
PSD, care a listat și privatizat Petrom, cu prim-ministrul Adrian Năstase.
PSD, care a privatizat Distrigaz Sud și Distrigaz Nord, cu prim-ministru Adrian Năstase.
PSD, care a listat Nuclearelectrica, cu prim-ministru Victor Ponta.
PSD, care a listat Romgaz, cu prim-ministru Victor Ponta.
PSD, care a listat Electrica, cu prim-ministru Victor Ponta.
PSD, care a listat Hidroelectrica, cu prim-ministru Marcel Ciolacu.
AUR, cu Petrișor Peiu membru în Consiliul de Administrație al Romtelecom la momentul privatizării companiei.
AUR, cu Petrișor Peiu președinte al Sidex Galați cu câteva luni înainte de privatizare.
AUR, cu Petrișor Peiu administrator special în contextul relansării privatizării Electroputere Craiova.
Contrar aberațiilor din textul moțiunii, reforma companiilor de stat nu înseamnă lichidarea patrimoniului public. Nu înseamnă „cedarea controlului”. Nu înseamnă vânzare pe ascuns.
Reforma înseamnă, în primul rând, ca statul să devină un proprietar responsabil, care acționează în numele și în favoarea românilor, nu pentru beneficiile băieților deștepți care prăduiesc companiile de stat.
Ani la rând, statul a ținut în viață niște găuri negre ale banului public. Ce face azi PSD, împreună cu AUR, prin această moțiune de cenzură nu este o critică onestă a unei politici publice. Este o deformare cu premeditare a realității.
Sunt amestecate, în mod voit, companii foarte diferite, aflate în stadii diferite și în logici diferite: companii deja listate, companii analizate exploratoriu, companii aflate în procese de reformă, companii strategice, companii cu probleme structurale și chiar companii din industria de apărare.
Toate sunt puse laolaltă într-un ghiveci pentru a crea impresia unei operațiuni generale și netransparente împotriva bunului public.
Se intră apoi într-o altă etapă a manipulării: o analiză exploratorie sau o opțiune teoretică este prezentată ca și cum ar fi o decizie deja luată și executată. Cu alte cuvinte, scenarii, evaluări preliminare și instrumente posibile de piață sunt împachetate propagandistic drept fapte deja consumate. Nu vorbim aici de o interpretare greșită, ci o dezinformare conștientă asupra realității.
Un exemplu foarte clar este modul în care este prezentat mecanismul accelerated bookbuilding, ABB. În loc să fie explicat onest ca un instrument recunoscut al pieței de capital, el este tradus propagandistic drept „ocolirea Bursei”, „piață neagră” sau „cadou făcut unor cercuri obscure”. Este o încercare evidentă de a speria oamenii folosind termeni financiari scoși din context și reambalați politic.
La fel de iresponsabil este și modul în care se insinuează că orice discuție despre listare minoritară înseamnă automat pierderea controlului statului, sabotaj economic sau subminare națională. Între o analiză de oportunitate și o decizie efectivă este o distanță ca de la AUR până la valorile democratice europene. Tocmai această distincție elementară este ștearsă intenționat din spațiul public, pentru a face loc isteriei.
Vedem aceeași tehnică folosită și în cazul unor companii precum CEC Bank, Hidroelectrica, Romgaz sau SALROM. Sunt invocate nume puternice, cu încărcătură publică și emoțională, tocmai pentru a construi panică. Nu pentru a purta o discuție serioasă despre politica de proprietate a statului, despre rolul pieței de capital sau despre instrumentele prin care statul își poate întări disciplina corporativă.
Similar este atacată și Reforma 9 și este contestat orice temei procedural sau european, ca și cum simplul fapt că Guvernul analizează opțiuni și construiește instrumente de decizie ar fi, în sine, o vină.
Guvernarea responsabilă presupune să analizezi, să compari, să pregătești opțiuni, să clarifici roluri și să iei decizii în cunoștință de cauză. Și exact asta am făcut pe durata mandatului meu. Alternativa este ceea ce am avut ani de zile la rând: paralizie instituțională, băieți deștepți, ambiguitate și costuri pe care tot românii trebuie să le plătească.
Se insinuează și că mecanismele inter-ministeriale ar fi fost ocolite sau folosite netransparent. Și aici vedem aceeași metodă: procesul guvernamental de lucru e transformat într-o poveste conspiraționistă, pentru că PSD și AUR au nevoie de dramatizare emoțională, nu de argumente raționale.
Toate aceste acuzații sunt împinse până la insinuări personale, fără probe, fără fapte și fără responsabilitate. Când nu ai dovezi, înlocuiești dovada cu acuzații. Când nu poți combate serios o politică publică, încerci să compromiți omul care o susține.
Trebuie să avem dezbatere publică. Trebuie să avem critică. Trebuie să avem întrebări legitime. Dar toate acestea trebuie să se bazeze pe fapte, nu pe isterie. Pe documente, nu pe fantasme. Pe argumente, nu pe panică.
Moțiunea de cenzură PSD-AUR este un atac asupra României, bazat pe manipulare și știri false, menite să isterizeze opinia publică și să genereze alarmism în societate.
Este cu atât mai grav când această confuzie este întreținută de un partid care a fost la guvernare până alaltăieri, care știe foarte bine adevărul, care a luat parte la toate deciziile, dar care alege să sacrifice adevărul pentru o alianță conjuncturală cu extremismul politic.
România are nevoie de calm, de seriozitate și de adevăr. Nu de propagandă isterică. Nu de minciuni ambalate patriotic.
Și cu siguranță nu de știri false, livrate tocmai de către cei care, până ieri, au fost parte din aceeași guvernare.
Fac un apel către semnatarii acestei moțiuni: doamnelor și domnilor parlamentari, puneți interesul României și interesul românilor care v-au acordat încrederea lor mai presus decât interesul conducerii partidului.
Istoria îi va reține cu recunoștință pe cei care au salvat țara de la haos, nu pe cei care au împins-o către el.
Lecția ipocriziei și miza adevărului
Analiza vicepremierului Ioana Gheorghiu pune degetul pe o rană deschisă a politicii dâmbovițene: memoria scurtă a alegătorului, exploatată cinic de cei care au semnat privatizările de ieri, dar astăzi strigă „nu ne vindem țara”. Documentul intitulat Moțiunea împotriva României nu este doar un act parlamentar, ci un test de rezistență a logicii în fața populismului.
Este evident că reforma companiilor de stat este necesară pentru a opri scurgerile de bani publici către „băieții deștepți”, însă exact această transparentizare pare să fie miza atacului declanșat de PSD și AUR. Când argumentele economice sunt înlocuite de isterie, iar instrumentele financiare moderne sunt traduse ca „piață neagră”, singura victimă reală rămâne stabilitatea țării.
Rămâne de văzut dacă Parlamentul va alege drumul rațiunii și al reformelor asumate sau dacă va ceda în fața unei manipulări care condamnă România la stagnare. Istoria, așa cum sublinia și vicepremierul, nu îi va reține pe cei care au generat zgomot, ci pe cei care au avut curajul să mențină direcția corectă într-un climat dominat de dezinformare.
Notă editorială:
Textul semnat de vicepremierul Oana Gheorghiu a fost preluat de pe pagina sa personală de Facebook. Acest articol a fost realizat cu sprijinul Gemini (Google AI), în cadrul demersului nostru de analiză și actualizare a informațiilor de interes public.
Foto credit: Pagina oficială de Facebook a vicepremierului Oana Gheorghiu.
Calendar Ortodox 29 aprilie 2026: Sf. 9 Mucenici din Cizic; Sf. Cuv. Memnon (Dezlegare la pește)
29 aprilie 2026 (articol reeditat)
În rânduiala bisericească, acest Calendar Ortodox 29 aprilie ne așază înainte o adevărată „făclie” a credinței, aprinsă de sacrificiul Sf. 9 Mucenici din Cizic și întreținută de minunile sfinților ierarhi și stareți mai apropiați de zilele noastre. Republicăm acest material de referință pentru a oferi fiecărui creștin un popas duhovnicesc necesar în această zi: o ocazie de a descoperi nu doar nume și date, ci pilde vii de rezistență morală și vindecare sufletească prin rugăciune.
Păstrarea textului în forma sa religioasă originală nu este doar un act de respect față de tradiție, ci și o modalitate de a conserva profunzimea și sacralitatea limbajului teologic. Într-o lume a traducerilor simplificate, redarea vieților sfinților și a rugăciunilor prin termenii lor consacrați menține legătura neîntreruptă cu spiritul Sinaxarului. Această formă autentică permite cititorului să pătrundă dincolo de informația istorică, oferindu-i posibilitatea de a trăi experiența liturgică și puterea cuvântului duhovnicesc exact așa cum a fost el mărturisit de generații de credincioși
Sinaxar 29 Aprilie
În această lună, în ziua a douăzeci şi noua, pomenirea sfinţilor nouă mucenici cei din Cizic: Teognis, Ruf, Antipatru, Teostih, Artemas, Magnon, Teodot, Tavmasie şi Filimon († 303 – 305).
Sfinții 9 Mucenici din Cizic († 303 – 305) - Icoană sec. XX, Mănăstirea Panahrantou, Megara (Grecia) – Colecția Sinaxar la Sfinții zilei (icoanele litografiate se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași) – foto preluat de pe doxologia.ro
Aceşti dumnezeieşti mucenici fiind adunaţi de prin multe locuri şi duşi la Cizic, cu gândul lor cel viteaz au dispreţuit şi au ruşinat pe guvernator şi rătăcirea idolilor.
După aceea fiind supuşi la felurite chinuri, nu s-au înduplecat ca să jertfească idolilor, ci mai vârtos s-au adus pe sine jertfă vie lui Dumnezeu, fiind omorâţi cu sabia.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro
Tot în această zi, pomenirea preacuviosului părintelui nostru Memnon mărturisitorul, făcătorul de minuni (Secolul al II-lea d.HR.).
Sf. Cuv. Memnon, făcătorul de minuni (Secolul al II-lea d.HR.) – foto preluat de pe doxologia.ro
Acest între sfinţi părintele nostru Memnon, lepădându-se de lume pentru Dumnezeu şi petrecând cu dreptate şi cu plăcere dumnezeiască, cu ascultare şi cu plecăciune s-a făcut conducător monahilor.
Fiind blând şi smerit şi plin de dragoste, s-a făcut şi făcător de minuni; căci odinioară venind lăcuste pe semănăturile mănăstirii, a ieşit sfântul şi prin rugăciune le-a gonit cu foc, şi s-au înecat în râu.
Şi într-un loc fără de apă, a făcut prin rugăciune de a izvorât apă, care şi până în ziua de astăzi izvorăşte pururea întru slava lui Hristos.
Altă dată iarăşi lovind furtuna pe nişte călători ce călătoreau pe mare cu corabia, şi rugându-se sfântului să le fie în ajutor, s-a arătat între dânşii cârmuind corabia şi îmbărbătându-i să nu se teamă, i-a scos curând cu linişte la liman.
Aşa strălucind mulţi ani, şi făcând minuni, da mântuire celor ce-l chemau în ajutor. Şi făcându-se plăcut până la sfârşit, s-a dus către Domnul plin de merindea faptelor bune.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro
Tot în această zi, pomenirea preacuviosului părintelui nostru Avxivie, care în pace s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Ierarh Vasile de Ostrog (1610 – 1671)
Cel întru sfinți Părintele nostru Vasile de Ostrog și Tvrdoš Făcătorul de minuni (în sârbă: Свети Василије острошки и и тврдошки чудотворац) este un sfânt sârb renumit, care a fost mitropolit de Zahum și Herțegovina între anii 1639 și 1671.
Prăznuirea lui în Biserica Ortodoxă se face la 29 aprilie.
Viața înainte de mitropolie
Sfântul Vasile s-a născut la Mrkonjić, un sat din Herțegovina, din părinți simpli și binecredincioși numiți Petru și Ana Jovanović (Петар и Ана Јовановић).
Numele său la botez a fost Stoian (Стојан).
Din tinerețe, a fost plin de dragoste pentru Biserica lui Hristos.
A fost învățat Scripturile Sfinte în Mănăstirea Zavala.
Învățătorul său a fost părintele Serafim, egumenul mănăstirii.
Când Stoian a ajuns la maturitate, Părintele Serafim l-a trimis la Mănăstirea Adormirii Maicii Domnului (Tvrdoš), lângă Trebinie.
Stoian a fost tuns în monahism cu numele Vasile și apoi a fost hirotonit diacon și preot.
Ca monah, a devenit rapid renumit datorită vieții sale ascetice autentice și de o rară intensitate.
Curând a fost ridicat la rangul de arhimandrit. Sfântul Vasile și-a asumat mortificarea, fiecare mai grea și mai dificilă decât cea anterioară.
A petrecut un an la Muntele Athos.
Mitropolit
Când Vasile s-a întors dela Muntele Athos în 1638, a fost ales și hirotonit Mitropolit al Herțegovinei Occidentale, împotriva voinței sale.
Ca ierarh, a avut mai întâi reședința la Mănăstirea Tvrdoš, de unde, ca un bun păstor, și-a întărit turma în Credința Ortodoxă, protejându-i de cruzimea turcilor și de metodele șirete ale latinilor.
Când Vasile a fost presat din ce în ce mai mult de dușmanii săi și când Mănăstirea Tvrdoš a fost distrusă de turci, el s-a mutat la Mănăstirea Ostrog, însoțit de treizeci de călugări, unde a continuat să ducă o viață aspră și ascetică, protejându-și turma prin rugăciunea sa neîncetată și arzătoare.
Patriarhul Gavril I l-a numit pe Vasile Mitropolit al Herțegovinei Orientale pe 27 noiembrie 1651.
A murit în pace în Domnul pe 29 aprilie 1671, lăsând în urmă moaștele sale, întregi și nestricate, care lucrează minuni și în prezent.
Creștini și musulmani vin în fața moaștelor sale și găsesc vindecare pentru cele mai grave boli și suferințe ale lor.
În fiecare an, în ziua de Rusalii, are loc la Ostrov o mare adunare a poporului, precedată de un mare pelerinaj.
Sfintele sale moaște se află în Mănăstirea Ostrog din Muntenegru. (doxologia.ro)
articol preluat de pe ro.orthodoxwiki.org
Sfântul Ierarh Vasile de Ostrog (1610 – 1671) – foto preluat de pe doxologia.ro
Rugaciune catre Sfantul Vasile de Ostrog
Sfinte Vasile, mare pastrator al legilor lui Hristos, ajuta-i pe toti asa cum ma ajuti si pe mine. Aparator al Ortodoxiei, apara-ne si pe noi, care iti urmam credinta si iti stam alaturi. Mare pastrator al lui Hristos, roaga-te Lui pentru tot poporul tau si pentru mine, nevrednicul. Mare luptator si conducator de la Ostrog, apara-ne de cele vazute si de cele nevazute.
Ridicat din pamantul Serbiei, ca sa fii lumina in fata lui Dumnezeu, fii si lumina noastra si lumineaza-ne calea, facand intunericul sa dispara. Cu rugaciuni si lacrimi ai incalzit stancile reci de la Ostrog; rugamu-ne, incalzeste si inimile noastre cu Duhul lui Dumnezeu, ca sa putem fi izbaviti.
Din toate colturile lumii au venit la mormantul tau cei slabi si cei bolnavi, iar tu i-ai ajutat, ai indepartat demonii de la ei si le-ai vindecat sufletele si trupurile. Te rugam sa nu incetezi a-i ajuta pe cei botezati si pe cei nebotezati, pe toata lumea, ca si pe mine, nevrednicul. Tu ai adus pacea intre fratii dezbinati, rugamu-ne fii aducator de pace mereu, ajuta-i pe cei certati, fa-i fericiti pe cei amarati si tristi, potoleste-i pe cei incapatanati, vindeca-i pe cei bolnavi.
Sfinte Vasilie, infaptuitor de minuni, asculta-ne pe noi, care venim la tine ca la un parinte si ne rugam tie, in numele lui Iisus Hristos. Amin!
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Nectarie de la Optina (1853 – 1928)
Sfântul Nectarie de la Optina (1853 – 1928) – foto preluat de pe doxologia.ro
articol de Teodor Danalache, preluat de pe www.crestinortodox.ro
Sfantul Nectarie este socotit drept “ultimul staret de la Optina”.
Nascut in anul 1853, intr-o localitate din regiunea Orlov, si trecut la cele vesnice in ziua de 29 aprilie 1928, acest cuvios parinte s-a aratat facator de minuni inca din timpul vietii, precum a ramas si dupa fericita sa adormire.
Astazi, cinstitele sale Moaste se afla asezate in catedrala mare a Manastirii Optina.
Manastirea Optina este una dintre cele mai mari si renumite manastiri de calugari din intreg Rasaritul Ortodox.
Aceasta se afla in Rusia Centrala, la aproximativ 130 de kilometri de Moscova si la mica distanta de localitatea Kozelsk.
Ea este considerata a fi centrul spiritualitatii Bisericii Ruse, inca din secolul al XIX-lea.
Obstea acestei manastiri a dat lumii multi sfinti cuviosi parinti.
Nicolae Vasilievici Tihonov, dupa numele sau de mirean, s-a nascut in anul 1853, in localitatea Elit, din regiunea Orlov.
Parintii sai, oameni simpli, nu aveau o situatie materiala deosebita.
Tatal sau, care lucra la moara, a trecut la cele vesnice pe cand Nicolae era inca mic.
Mama sa, care i-a daruit o educatie deosebita, a trecut si ea la cele vesnice, nu dupa multa vreme.
Ramanand orfan, copilul s-a angajat ca ajutor in pravalia unui negustor din oras.
De fiecare data, in timpul liber, el se indeletnicea cu citirea cartilor bisericesti si cu participarea la sfintele slujbe.
In anul 1873, pe cand avea doar 20 de ani, tanarul Nicolae a pasit pe poarta Manastirii Optina, avand in mana doar Sfanta Scriptura.
Dupa o convorbire cu staretul sihastriei, anume Cuviosul Ambrozie, el nu a mai parasit vreodata locul sfintit in care Dumnezeu i-a indrumat pasii.
A fost randuit, ca ascultare, langa Cuviosul Anatolie, iar ca duhovnic si l-a pastrat pe Cuviosul Ambrozie.
Dupa o perioada in care s-a ocupat de florile din gradina manastirii, fratele Nicolae a fost randuit in slujirea de paraclisier.
Chilia lui, in care se va nevoi mai bine de douazeci de ani, se afla in apropierea bisericii.
Din pricina indelungilor privegheri, fratele Nicolae intarzia adesea la biserica, iar ceilalti frati se plangeau de el.
Cuviosul Ambrozie, insa, obisnuia sa zica tuturor celor din obste:
“Aveti rabdare, acest Nicolae va fi de folos multora!”
Astfel, in data de 14 martie 1887, fratele Nicolae a fost tuns in monahism, primind numele “Nectarie”, iar in data de 19 ianuarie 1894 a fost hirotonit intru slujirea de ierodiacon.
Mai apoi, in anul 1898, cuviosul a fost hirotonit intru ieromonah de catre arhiereul din orasul Kaluga.
Cuviosul Nectarie de la Optina a primit inca de la inceput mari daruri duhovnicesti de la Dumnezeu.
Intre acestea, ceilalti frati au deosebit darul discenamantului, al cunoasterii inimilor si al tamaduirii bolnavilor.
Pe toate acestea, insa, cuviosul le ascundea cu o smerenie nebuneasca.
In anul 1912, pe cand avea 59 de ani, obstea din sihastrie a hotarat sa fie pus staret. Afland aceasta, Cuviosul Nectarie a refuzat categoric, zicand:
“Nu, parinti si frati! Am putina minte si nu pot duce o astfel de povara.”
In cele din urma, dupa multe insistente, primind canon de ascultare, cuviosul a acceptat staretia.
Cata vreme a fost staret, sfantul a fost foarte cercetat de pelerinii care au venit in sihastrie, el avand pentru fiecare suflet medicamentul sau mangaierea potrivita.
Toti erau uimiti de intelepciunea si cunoasterea sa, neputand crede ca toate aceste daruri veneau doar din Sfanta Scriptura.
In anul 1923, dupa inchiderea manastirii, de catre autoritatile atee, Cuviosul Nectarie a fost arestat si aruncat in inchisoare.
Dupa eliberarea din inchisoare, sfantul a locuit la un om simplu din satul Holmscina.
In ciuda tuturor greutatilor vremii, multi dintre fiii sai duhovnicesti au continuat sa-l viziteze, pentru indrumare si pentru intarire.
Sfantul Cuvios Nectarie a trecut la cele vesnice in data de 29 aprilie 1928, pe cand avea 75 de ani, fiind inmormantat in cimitirul local.
Mai tarziu, in data de 3 iulie 1989, dupa redeschiderea manastirii, cinstitele sale Moaste au fost aduse si asezate in biserica mare a Manastirii Optina.
Haina in care a fost inmormantat sfantul era neputrezita, iar cinstitul sau trup imprasita o mireasma placuta.
“O, preaslaviti drepti ai lui Hristos, Cuviosilor Parinti si Stareti, Moise, Antonie, Isaachie, Ilarion, Anatolie; Iosif si al doilea Isaachie, Leon, Macarie, Ambrozie, Varsanufie, al doilea Anatolie, Nectarie si Nicon, ca sapte stalpi si sapte luminatori ati stralucit in Sihastria de la Optina! Auziti aceasta rugaciune a noastra si pogorati-ne de la Hristos dar de smerenie si pomenire a mortii, sa ne izbaveasca cu harul Sau de tot raul si sa ne invredniceasca de sfarsit crestinesc pe toti care ii cantam Lui: Aliluia!”
Tot în această zi, pomenirea Sfantului Cuvios Amfilohie de la Poceaev (1894 – 1971)
Sfantul Cuvios Amfilohie de la Poceaev (1894 – 1971) – foto preluat de pe ro.orthodoxwiki.org
articol preluat de pe ro.orthodoxwiki.org
Preacuviosul și purtătorul de Dumnezeu Părintele nostru Amfilohie de la Poceaev, ieromonah nevoitor din secolul al douăzecilea, s-a remarcat îndeosebi prin darul lui de-ai vindeca pe cei bolnavi.
Pomenirea lui se face pe 29 aprilie sau pe 1 ianuarie.
S-a născut pe 27 noiembrie 1894 din părinții Varnava și Anna Holovatiuk într-un sat din Ucraina numit Malaia Ilovița.
La naștere primește numele de Iakov Holovatiuk fiind cel de-al zecelea copil din familie.
Tatăl său, Varnava, lucra orice găsea disponibil, chiar și calapoade și sănii.
Varnava era iscusit în terapia de îndreptare a oaselor.
Încă pe când era tânăr, Iakov îl ajuta pe tatăl său la această meserie.
În 1912 Iakov își îndeplinește serviciul militar obligatoriu lucrând pe post de medic de teren.
În timpul primului război mondial a ajutat la salvarea tovarășilor săi răniți de pe câmpul de luptă.
Prins fiind de germani este trimis în Alpi unde petrece trei ani ca prizonier lucrând la o fermă.
În anul 1919 după ce scapă, se întoarce în satul său natal. Aici, în Malaia Ilovița își reia viața sa de la țară, îngrijindu-se în același timp de oamenii bolnavi care veneau la ei.
În anul 1925, Iakov intră ca novice la lavra Pochaev. La mănăstirea își îndeplinește datoriile sale cu sârguință și cu smerenie.
Pe 8 iulie 1932 este tuns monah de către Mitropolitul Dionisie de Varșovia și al întregii Polonii luând astfel numele de Iosif.
În anul 1933 pe 21 septembrie este hirotonit ierodiacon de către episcopul Antonie, iar pe 27 septembrie 1936 este hirotonit ieromonah.
Datorită abilității sale de a îndrepta oasele, mulțime de oameni de peste tot din împrejurimi veneau la el.
Astfel, printre sarcinile și ascultările pe care le îndeplinea la mănăstire era și aceea de a se ocupa de oamenii bolnavi ce veneau la el.
Pentru a evita tulburarea care se făcea fraților din mănăstire din pricina celor care veneau la Părintele Iosif pentru vindecare, acesta din urmă se mută cu binecuvântarea starețului într-o căsuță din cimitirul mănăstirii. Aici viețuiește împreună cu ieromonahul Irinarh timp de douăzeci de ani.
Erau zile când părintele primea până la aproape 500 de oameni, toți veniți la el pentru vindecare sufletească și trupească.
Toată viața sa și-a pus-o în slujba lui Dumnezeu, iar darurile primite de la El le-a folosit pentru ajutorarea aproapelui.
În lumea din Europa de Est, după cel de-al doilea război mondial, într-o noapte părintele a fost atacat de către niște partizani ce au dat buzna în chilia lui cerându-i de mâncare.
După ce aceștia au terminat de mâncat, grupul de partizani a cerut ca părintele să-i însoțească afară din mica colibă.
Când au ajuns afară la poartă, conducătorul grupului de partizani îi spune că va fi împușcat.
Aflându-se astfel în fața unei morți iminente, el primește veste cu multă smerenie cerând numai să i se acorde zece minute pentru a se ruga.
Fiindu-i îngăduite cele zece minute, Părintele Iosif rostește “Tatăl nostru”, “Născătoare de Dumnezeu”, ”Crezul”, iar apoi începe să se roage pentru plecarea sufletului său.
Dintr-o dată, impacientat de lunga absență a Părintelui Iosif, Părintele Irinarh iese în grabă din colibă.
Când vede arma care era îndreptată spre părintele Iosif, o aruncă la pământ și începe să-i implore pe partizani să aibă milă de părintele Iosif.
Ascultând rugămințile Părintelui Irinarh, grupul de partizani îi lasă și pleacă fără să le facă nici un rău.
La sfârșitul anilor 1950 și 1960, pe timpul persecuțiilor lui Hrușciov împotriva Bisericii, monahii erau izgoniți din biserică nepermițându-li-se să se mai întoarcă.
În anul 1962, părintele aflându-se în fruntea unui grup de monahi reușește să apere catedrala lavrei închinată Sfintei Treimi.
Totuși, după ce a reușit să apere biserica, Părintele Iosif a fost luat la miezul nopții și dus la un spital psihiatric fiind plasat în secția celor mai „agitați” pacienți.
A fost „tratat” cu medicamente ce i-au cauzat o masă întreagă de edem în tot corpul.
Încercările fiilor săi duhovnicești de-al elibera au eșuat.
După trei luni, medicul șef l-a întrebat pe Părintele Iosif dacă poate trata pe ceilalți oameni din secție, la care acesta din urmă răspunde că da.
După ce i s-a refuzat să i se dea Biblia, o cruce și veșmintele pentru a putea sluji slujba sfințirii apei, Părintele Iosif este obligat să se întoarcă din nou în secție.
În cele din urmă, el își recâștigă libertatea datorită intervenției lui Svetlana Alleluieva, fiica lui Iosif Stalin pe care Părintele Iosif o vindecase cândva de o boală sufletească.
Datorită eforturilor ei, părintele a fost eliberat și astfel s-a putut întoarce în satul său la o oarecare rudă de a sa.
Odată cu reîntoarcerea sa, oamenii suferinzi au început din nou să vină la el.
Acest lucru pricinuia suspiciuni și conflicte cu autoritățile locale care se temeau de mulțimea de oameni care veneau în sat pentru a lua binecuvântare de la părintele. În cele din urmă autoritățile reușesc să atragă de partea lor pe o rudă de-a părintelui.
Această rudă îl determină pe Părintele Iosif să meargă cu el cu tractorul undeva dincolo de sat printre mlaștini.
Aici, într-un loc izolat, părintele este bătut și aruncat aproape mort în apa rece de decembrie.
După aproximativ opt ore este găsit încă în viață de unii dintre fii săi duhovnicești și dus la lavra Pochaev unde este de îndată tuns schimnic și dându-i-se numele de Amfilohie după numele Sfântului Ierarh Amfilohie al Iconiei ce se sărbătorește pe 23 noiembrie.
Cu mila lui Dumnezeu schimonahul Amfilohie își revine.
Întrucât nu avea permisiunea să locuiască la lavră, curând se întoarce în sat.
Aici, în sat, continuă să slujească în fiecare zi, să sfințească apa ajutându-i pe cei bolnavi și ducând o viață ascetică.
Părintele găsea timp pentru toată lumea.
Pe 1 ianuarie 1971 nevoitorul Ieroschimonahul Amfilohie adoarme în Domnul, iar pe 23 aprilie 2002 este declarat sfânt.
Acatistul Sfantului Amfilohie de la Poceaev
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
Pomenirea sfinților zilei de 29 aprilie ne reamintește că sfințenia nu cunoaște bariere de timp sau de spațiu. Fie că vorbim despre curajul mucenicilor din Cizic în fața prigoanei antice, sau despre blândețea stareților Nectarie și Amfilohie în fața prigoanei comuniste, mesajul rămâne același: biruința asupra suferinței prin credință. Să luăm aminte la minunile Sfântului Vasile de Ostrog și la rugăciunea stăruitoare a Sfântului Memnon, lăsându-ne inspirați de viața lor pentru a găsi pacea și vindecarea în propriile noastre încercări. Sfinților ai lui Dumnezeu, rugați-vă pentru noi!”
Notă editorială: articole preluate de pe: www.calendar-ortodox.ro; ro.orthodoxwiki.org; www.crestinortodox.ro
Evenimentele Zilei de 29 aprilie în Istorie
Pe 29 aprilie 1770, James Cook și echipajul vasului HMS Endeavour au devenit primii europeni care au debarcat în Australia
foto preluat de pe en.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org
29 aprilie este a 119-a zi a calendarului gregorian și ziua a 120-a în anii bisecți.
Mai sunt 246 de zile până la sfârșitul anului.
Sărbători Religioase ale Zilei de 29 aprilie
Ortodoxe
Sf. 9 Mucenici din Cizic; Sf. Cuv. Memnon
cititi si Calendar Ortodox 29 aprilie 2025
Greco-catolice
Sf. 9 M. din Cizic († 322); Sf. cuv. Memnon, făcătorul de minuni; Sf. Ecaterina de Siena, patroana Europei († 1380)
Romano-catolice
Sf. Ecaterina din Siena, fecioară, învățător al Bisericii, patroană a Europei
Ecaterina de Siena - foto: ro.wikipedia.org
Ecaterina de Siena (Caterina Benincasa) n. 25 martie 1347, d. 29 aprilie 1380, a fost o mistică dominicană. E
ste venerată ca sfântă în Biserica Catolică și a fost declarată Doctor al Bisericii.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org
Sărbători Internaționale ale Zilei de 29 aprilie
Ziua internațională a dansului (UNESCO)
În fiecare an, la data de 29 aprilie este celebrată Ziua internaţională a dansului.
Este o iniţiativă a Comitetului de Dans al Institutului Internaţional de Teatru (ITI) din cadrul UNESCO şi a fost instituită în 1982.
În acest fel este aniversat atât dansul, cât şi fondatorul baletului modern, Jean-Georges Noverre, născut la 29 aprilie 1727.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Sărbători Naționale ale Zilei de 29 aprilie
România - Ziua veteranilor de război
Insigna Veteran de război – Veteran (din latină veteranus prin franceză vétéran) era denumirea dată unui ostaş roman liberat după terminarea serviciului militar în armata romană, care obţinea la liberare o serie de privilegii, fiind împroprietărit şi declarat cetăţean roman (în cazul când nu era mai dinainte) - cititi mai mult pe ro.wikipedia.org
Ziua Veteranilor de Război este o sărbătoare națională din România, care a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222 din 2007, la 29 aprilie:
„În semn de recunoaștere a meritelor veteranilor de război pe câmpurile de luptă pentru apărarea independenței, suveranității, integrității teritoriale și a intereselor României”.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro
Israel – Ziua dedicată Șoa (aniversarul revoltei din ghetoul de la Varșovia)
Japonia – „Midori no Hi”, Ziua verde (aniversarul nașterii împăratului Showa Hirohito)
Hirohito – foto: ro.wikipedia.org
Hirohito (n. 29 aprilie 1901 — d. 7 ianuarie 1989), de asemenea cunoscut și ca Împăratul Shōwa, cel de-al 124-lea împărat al Japoniei, conducătorul care s-a menținut cel mai mult pe tronul țării sale (62 de ani de domnie)
A fost primul monarh al Tronului crizantemelor, care, în 1946, după înfrângerea țării sale în cel de-Al Doilea Război Mondial, a fost silit să renunțe la dreptul divin.
Sub conducerea sa, Japonia și-a câștigat statutul de mare putere asiatică.
Shōwa reprezintă totodată și numele erei în care a domnit, ea fiind cea mai mare domnie a unui împărat din Japonia.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
Ziua fermoarului (#Zipperday)
Deşi data exactă de naştere a fermoarului este subiect de controverse, Ziua fermoarului este celebrată în mod tradiţional pe 29 aprilie, când, în 1913, omul de ştiinţă şi inventatorul americano-suedez Gideon Sundback a primit un patent pentru o invenţie pe care a botezat-o ”prinzător fără agăţătoare”.
Deşi invenţii similare au existat încă din anii 1850, invenţia sa este considerată primul fermoar modern.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Ziua mondială a dorinţelor
Ziua mondială a dorinţelor a fost celebrată în fiecare an începând cu 2010 şi a fost inspirată de povestea lui Christopher James Greicius, un băieţel energic în vârstă de şapte ani, bolnav de leucemie, care îşi dorea să devină ofiţer de poliţie.
Prin efortul comunităţii din Phoenix, Chris a fost poliţist pentru o zi pe 29 aprilie 1980, a primit o insignă de poliţist şi o uniformă confecţionată special pentru el.
Din păcate însă, câteva zile mai târziu, a pierdut lupta cu boala.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Ziua săriturilor (#WeJumpTheWorldDay)
În ultimii ani, a existat un adevărat entuziasm pentru practicile de tip Parkour şi, deşi pentru mulţi pare doar o înlănţuitre de sărituri şi alergări inutile, această disciplină promovează o întreagă filosofie în ceea ce priveşte depăşirea obstacolelor şi a propriilor limite.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Ziua gheomotocului de păr
Toţi proprietarii de pisici ştiu că animalele lor de companie elimină periodic câte un ghem de păr.
În Statele Unite, a fost creată o zi specială (#HairballAwarenessDay) care îşi propune să informeze oamenii cu privire la această manifestare specifică pisicilor şi să-i îndemne pe proprietari să acorde o atenţie deosebită sănătăţii animalelor lor de companie.
În timp ce îşi curăţă blana, pisicile adună cu limba firele de păr moarte, iar o parte din ele rămân agăţate şi sunt înghiţite, ajungând astfel în stomac unde se aglomerează sub forma unor glomeruli de formă compactă.
Din cauza lor, pisica are un sentiment de disconfort abdominal, poate fi apatică şi manifestă stări de tuse şi vomă.
Evenimentele Zilei de 29 aprilie în Istorie:
- 29 aprilie 1091 – Bătălia de la Levounion – Armata bizantină, condusă de împăratul bizantin Alexios I., cu ajutor cuman, a învins coaliţia pecenegă;
- 29 aprilie 1770 – Exploratorul britanic James Cook și echipajul vasului HMS Endeavour au devenit primii europeni care au debarcat în Australia;
- 29 aprilie 1862 – În cadrul Războiului Civil American, forțele unioniste conduse de generalul David Farragut au capturat orașul New Orleans, asigurându-și accesul la fluviul Mississippi;
- 29 aprilie 1877 – Adunarea Deputaţilor din România a adoptat o moţiune prin care s-a declarat starea de război Imperiului Otoman;
- 29 aprilie 1882 – Inventatorul german Ernst Werner von Siemens a pus în funcțiune la Berlin mașina Elektromote, primul troleibuz;
- 29 aprilie 1945 – Lagărul de concentrare nazist de la Dachau a fost eliberat de trupele americane.
29 aprilie 711 - Trupele arabe conduse de Tariq ibn Ziyad incep cucerirea Peninsulei Iberice.
Ṭāriq ibn Ziyād a murit în anul 720. A fost un general musulman care a condus invazia musulmană în peninsula Iberică în sec. VIII, cucerind Hispania vizigotă – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Tāriq ibn Ziyād a fost un subaltern al lui Musa ibn Nusair care l-a numit guvernator de Tanger.
În 710, profitând de slăbiciunea vizigoţilor din peninsula Iberică, a făcut o incursiune de probă în sudul peninsulei, care s-a desfăşurat fără probleme.
Importanţa incursiunilor a crescut, Musa ibn Nusair având informaţii despre tezaurul regelui vizigot şi despre obiceiul vizigoţilor de a lua tezaurul cu ei aproape de câmpul de luptă. În anul 711 a dat ordine generalului Tāriq să invadeze Hispania.
De la acesta din urma provine numele strâmtorii Gibraltar.
Vizigoţii erau împărţiţi între regele Rodrigo (ultimul rege vizigot) şi Agila II, Tāriq spera ca una din părţi sa-i devină aliată, el având doar 7000 soldaţi.
La început, vizigoţii s-au aliat împotriva musulmanilor, dar pe câmpul de luptă trupele lui Agila l-au abandonat pe Rodrigo, acesta pierzând lupta.
După bătălie, Tāriq a stat până anul următor în teritoriu, când Musa ibn Nusair a sosit din nordul Africii cu 18000 oameni ca întăriri.
După aceasta, este probabil că a colaborat în expediţii alături de Musa spre oraşele Zaragoza, Tarragona, Pamplona şi Galicia.
Apoi ambii au călătorit spre Damasc pentru a da socoteală califului despre acţiunile făcute.
Musa a fost judecat pentru corupţie, iar despre Tāriq nu se mai cunosc alte detalii istorice relevante.
29 aprilie 1091 - Bătălia de la Levounion – Armata bizantină, condusă de împăratul bizantin Alexios I., cu ajutor cuman, învinge coaliţia pecenegă.
Cumanii împing pecenegii de la nord de Dunăre şi le ocupă teritoriile din Crimeea.
Înfrângerea armatei pecenegilor în Bătălia de la Levounion a însemnat eliminarea pericolul peceneg pentru Bizanț.
Alexios I Comnenul (n. 1048 – d. 1118) împărat bizantin între anii 1081 – 1118) – pictură dintr-un manuscris grecesc din biblioteca Vaticanului – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
În anul 1090, pecenegii au invadat posesiunile din Balcani a Bizanțului.
Împaratul Alexios I Comnen însǎ, a constatat ca are forțe prea puține fațǎ de pecenegi care puteau trimite 6.000 de oameni numai după hranǎ, în împrejurimi.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro
29 aprilie 1386 - În Bătalia de la râul Vihra, armata cnezatului de Smolensk este infranta de trupele Marelui Ducat al Lituaniei.Smolenskul devine vasal al Lituaniei.
29 aprilie 1429 - Ioana d’Arc ajunge pentru a ajuta la Asediul Orléans-ului.
Ioana intră învingătoare în Orléans – foto: ro.wikipedia.org
Asediul Orléans-ului (în engleză Siege of Orléans, în franceză Siege d’Orléans) și eliberarea ulterioară de către trupele Ioanei d’Arc a marcat un punct de cotitură în Războiul de 100 de Ani.
Eliberarea Orléans-ului a fost primul succes major al trupelor franceze după înfrângerea dezastruoasă de la Azincourt din 1415.
Situația disperată a Orléans-ului, care avea o mare importanță strategică și morală pentru poporul francez, a fost salvată de apariția bruscă pe scena politică a țărancei Ioana d’Arc în fruntea trupelor franceze, care într-un timp scurt au ridicat asediul orașului.
Contemporanii cred că, Orléans-ul odată căzut, precum și încoronarea lui Henric al VI-lea, fiul regelui Henric al V-lea al Angliei, ar fi sfârșit independența Franței ca stat.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
29 aprilie 1459 - Încep represaliile domnitorului Vlad Ţepeş împotriva negustorilor saşi din Muntenia, care nu respectau poruncile sale.
1499 German woodcut showing Dracule waide dining among the impaled corpses of his victims – foto preluat de pe en.wikipedia.org
Se pare că sașii din Brașov complotau, mai pe față, mai pe ascuns, să-l alunge de la domnie.
Cronicile timpului spun ca Țepeș a strâns în ziua de Paște a anului 1459 câteva sute de negustori brașoveni (sau aflați în trecere ) 43 au fost trași în țeapă, iar Țepeș a luat micul dejun printre țepele în care agonizau cei osândiți.
Alți 300 ar fi fost arși de vii., dupa care oştile muntene năvălesc in Transilvania, atacînd ţinutul Sibiului, apoi al Barsei, prăpădind şi arzînd numeroase sate.
29 aprilie 1483 - Insula Gran Canaria din arhipelagul Insulelor Canare, este cucerită de regatul Castiliei, pe tronul caruia se afla regina Isabela I, după o campanie care a durat 5 ani si dupa peste un secol de incursiuni şi tentative de cucerire europene (franceză, portugheză s.a …).
Arhipeleagul este situat la Oceanul Atlantic la aproximativ 150 km în largul coastei de nord-vest a Africii şi aproximativ 1350 km de tarmurile Europei si va juca un rol important în expansiunea maritimă a Spaniei.
Gran Canaria era populata de Canari (Guanches) , o populatie disparuta in prezent.
Canarii au numit insula Tamarán sau Land of the Brave.
Aceasta are o suprafață de 1.560,1 km², fiind ca mărime a treia insulă din arhipelag (după Tenerife și Fuerteventura).
29 aprilie 1624 - Cardinalul Richelieu devine ministru al regelui Ludovic al XIII-lea al Frantei.
Cardinal de Richelieu by Philippe de Champaigne (1642) – foto preluat de pe en.wikipedia.org
Armand-Jean I. du Plessis de Richelieu, intrat în istorie cu numele de Cardinalul Richelieu, (n. 9 septembrie 1585 în palatul Richelieu, departamentul Indre-et-Loire; d. 4 decembrie 1642 în Paris) a fost un cleric, nobil și om politic francez.
A avut titlurile de Marquis du Chillou, episcop de Luçon (1608), cardinal (1622), prim duce de Richelieu (1631) și prim duce de Fronsac (1634), abate de Cluny, Cîteaux și Prémontré.
De asemenea numit “Eminența roșie”, a fost cel mai apropiat consilier al lui Ludovic al XIII-lea, țelul său fiind schimbarea structurii statului francez într-o monarhie absolută și slăbirea hegemoniei Habsburgice în Europa.
Politica cardinalului Richelieu a implicat două obiective principale: centralizarea puterii în Franța și opoziția față de dinastia de Habsburg (care a domnit atât în Austria cât și în Spania).
La scurt timp după ce a devenit ministrul principal a lui Ludovic, el s-a confruntat cu o criză în Valtellina, în nordul Italiei.
Richelieu i-a sprijinit pe protestanți ai cantonului elvețian Grisons.
Cardinalul a dislocat trupe în Valtellina, de unde au fost alungate garnizoanele Papei.
Decizia lui Richelieu de a sprijini un canton protestant împotriva Papei a fost o previzualizare a politicii de putere pur diplomatice pe care el a adoptat-o în politica sa externă.
Hughenoții (protestanții), alcătuiau un “stat în stat” în timpul lui Ludovic al XIII-lea în Franța.
Prin Edictul din Nantes aveau asigurate orașe cu o administrație militară proprie și erau sprijiniți de englezi, care le erau aliați.
După asasinarea lui Henric IV-lea, protectorul hughenoților, s-au iscat din nou conflicte militare între hughenoți și catolici.
Pentru a realiza o monarhie absolută de durată în Franța, Richelieu trebuia să nimicească potentialul militar hughenot.
Principalul oraș hughenot, La Rochelle, cade după un asediu de un an, în 1628.
Prin Edictul din Ales din 1629 hughenoții păstrează libertatea cultului lor, însă pierd definitiv potențialul militar.
29 aprilie 1661 - Taiwanul a fost ocupat de China in timpul dinastiei Ming.
29 aprilie 1672 - Războiul franco-olandez - Ludovic al XIV-lea al Franței invadează Țările de Jos.
29 aprilie 1727 - S-a născut Jean Georges Noverre, coregraf, fondator al dansului modern; (m. 19 oct 1810).
29 aprilie 1770 - Exploratorul britanic James Cook și echipajul vasului HMS Endeavour au devenit primii europeni care au debarcat în Australia.
Pe 29 aprilie 1770, James Cook și echipajul vasului HMS Endeavour au devenit primii europeni care au debarcat în Australia – foto preluat de pe en.wikipedia.org
(…) În 1766 Royal Society l-a angajat pe Cook să navigheze în Oceanul Pacific pentru a observa și marca tranziția planetei Venus în jurul Soarelui.
Cook, în vârstă de 39 de ani, a fost promovat la gradul de locotenent și a fost numit comandantul expediției.
Expediția a început în Anglia în 1768, a ocolit Capul Horn și a continuat spre vest în Pacific pentru a ajunge la insula Tahiti pe 13 aprilie 1769 unde s-au făcut observațiile tranziției planetei Venus.
Totuși, rezultatul observațiilor nu au fost atât de concluzive și precise pe cât se aștepta.
O dată ce observațiile s-au încheiat, Cook a deschis ordinele sigilate ce conțineau instrucțiuni suplimentare din partea Amiralității pentru a doua parte a călătoriei: căutarea în Pacificul de Sud a unor indicii cu referire la continentul Terra Australis.
Cook a pornit spre Noua Zeelandă și a cartografiat întreaga zonă de coastă cu doar câteva greșeli minore.
Apoi a călătorit spre vest, ajungând pe coasta sud-estică a Australiei pe 19 aprilie 1770, fiind astfel primul contact european cu coasta continentului.
Pe 23 aprilie a făcut primele observații înregistrate asupra băștinașilor australieni pe insula Brush.
Pe 29 aprilie Cook și echipajul său au realizat prima debarcare pe continent în locul numit astăzi Peninsula Kurnell, pe care el l-a numit “Golful Botanic” după specimenele unice colecționate de botaniștii Joseph Banks și Daniel Solander.
Aici Cook a realizat primul contact cu un trib aborigen cunoscut sub numele de Gweagal.
După plecarea din Golful Botanic, Cook a continuat spre nord unde a avut loc un incident pe 11 iunie când nava Endeavour a eșuat pe un banc de nisip în Marea Barieră de Corali.
Nava a fost puternic avariată iar călătoria a fost amânată aproape șapte săptămâni cât au avut loc reparațiile pe plajă (în apropierea portului orașului Cooktown, Queensland de astăzi), la gura de vărsare a râului Endeavour.
O dată ce reparațiile au fost finalizate călătoria a continuat prin Strâmtoarea Torres iar pe 22 august a debarcat pe Insula Posesiunii pe care a declarat-o teritoriu britanic.
S-a întors apoi în Anglia prin Batavia (astăzi Jakarta, Indonezia), unde o bună parte din echipajul său a murit de malarie, Capul Bunei Speranțe și Insula Sfânta Elena, ajungând în Anglia pe 12 iulie 1771. (…)
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
29 aprilie 1818 - S-a născut Țarul Alexandru al II-lea al Rusiei între 1855 și 1881; (d. 1881).
Alexandru al II-lea al Rusiei – foto preluat de pe en.wikipedia.org
Alexandru (Aleksandr) al II-lea Nicolaevici (n. 29 aprilie 1818, Moscova – d. 13 martie 1881, Sankt Petersburg), fiul lui Nicolae I al Rusiei, a fost Țarul (Împăratul) Rusiei de la 2 martie 1855 și până la asasinarea sa în 1881.
De asemenea, a fost și Mare Duce al Finlandei și a revendicat titlul de rege al Poloniei.
Alexandru al II-lea a urcat pe tron la moartea tatălui său în 1855. Primul său an de domnie a fost dedicat urmărilor războiului din Crimeea, a eșecului negocierilor de pace de la Sevastopol conduse de consilierul său de încredere prințul Alexandru Gorchakov.
Țarul se gândea că Rusia era epuizată și umilită de război. Încurajat de opinia publică a început o serie de reforme radicale.
Puterea autocrată era acum în mâinile cuiva care avea o gândire flexibilă, suficient de prudentă și practică.
Totuși, creșterea mișcării revoluționare “de stânga” a clasei educate a condus la un sfârșit abrupt pentru reformele lui Alexandru când a fost asasinat în 1881.
Au existat mai multe tentative de asasinat a țarului (1866, 1873, 1880).
Este cunoscut drept “Țarul Eliberator“, pentru decretele prin care i-a emancipat pe șerb.
Arhitectul politicii sale a fost Nicolai Alexeievici Miliutin.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
29 aprilie 1818 - La Chişinău, Basarabia ţaristă, ţarul Alexandru I sancţionează un nou regulament de administrare a Basarabiei – Aşezămîntul obrazovaniei oblastiei Basarabiei.
Stemă Basarabiei ţariste autonome, 1826-1878 – foto preluat de pe www.istoria.md
La 29 aprilie 1818, la Chişinău, Basarabia ţaristă, împăratul rus Alexandru I sancţionează un nou regulament de administrare a Basarabiei cunoscut sub denumirea Aşezămîntul obrazovaniei oblastiei Basarabiei (Aşezămîntul constituirii regiunii Basarabia).
Legea organică pentru administrarea provinciei Basarabia (o veritabilă constituţie) a fost elaborată în limbile română şi rusă.
Conform acestei legi se menţin vechile drepturi ale tuturor claselor sociale.
Boierii, pe lîngă vechele privilegii, primesc drepturi şi avantajele nobilimii ruseşti.
Judecata civilă se făcea în română iar cea penală în rusă şi în română.
Jalbele la guvernatori se puteau face în română şi în greacă.
Partea rea a Legii a fost înlesnirea colonizării Basarabiei care s-a observat mai ales pe teritoriile mai puţin populate de băştinaşi, precum era Bugeacul (Basarabia istorică).
Paralel cu coloniştii au fost aşezaţi în Basarabia şi militarii în retragere împreună cu familiile lor, fiind scutiţi pe viaţă de plata datoriilor către stat.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro
29 aprilie 1835 - În timpul muncilor agricole, pe un teren aflat la 1 km nord de Schifferstadt, în sud-vestul Germaniei, se descoperă un obiect conic, așa-numita “pălărie de aur din Schifferstadt” (primul dintre cele patru asemenea obiecte care vor ieși la lumină în timp: conul de aur din Avanton, vestul Franței, conul de aur din Ezelsdorf-Buch, lângă Nurnberg, pălăria de aur din Berlin).
foto: ro.wikipedia.org
29 aprilie 1854 - S-a născut savantul şi matematicianul francez Henri Jules Poincaré. A fost primul care a studiat principiul relativităţii. În matematică şi fizică este folosit Grupul Poincare după savantul francez; (m. 17 iulie 1912).
29 aprilie 1862 - În cadrul Războiului Civil American, forțele unioniste conduse de generalul David Farragut au capturat orașul New Orleans, asigurându-și accesul la fluviul Mississippi;
29 aprilie 1863 - S-a născut William Randolph Hearst, magnat al presei din SUA; (d.14 august 1951).
29 aprilie 1868 - S-a înființat Filarmonica Română, care poartă astazi numele marelui compozitor roman lui George Enescu.
Filarmonica “George Enescu” – foto preluat de pe www.facebook.com
Filarmonica din Bucureşti a fost fondată în 1868 din iniţiativa unui grup de muzicieni, în frunte cu Alexandru Flechtenmacher şi Eduard Wachmann (după alte două tentative, în 1833 şi în 1865).
Actul de constituire este datat 29 aprilie 1868, cînd Societatea Filarmonică Română a susţinut primul său concert, prezentând capodopere din creaţia clasică şi romantică.
În luna februarie a anului 1888, a fost inaugurat Ateneul Român, devenit de atunci simbol al culturii naţionale.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; www.fge.org.ro; www.facebook.com
29 aprilie 1877 - Adunarea Deputaţilor din România adoptă o moţiune prin care se declară starea de război cu Imperiul Otoman, conflagraţie care ulterior va purta numele Războiul pentru Independenţa României.
Moţiunea a fost votată cu 58 voturi pentru, 29 contra şi 5 abţineri.
Războiul de Independență de la 1877 – foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com
Războiul de Independență al României este numele folosit în istoriografia română pentru participarea Principatului României la Războiul Ruso-Turc din anii 1877–1878.
În urma acestui război, țara și-a obținut independența față de Imperiul Otoman, alături de Serbia și Muntenegru.
Pe 4/16 aprilie 1877, România și Imperiul Rus au semnat la București un tratat care permitea trupelor ruse să traverseze teritoriul țării în drumul spre Balcani, cu condiția respectării integrității teritoriale a României.
Inițial, până târziu în 1877, Rusia nu a dorit intrarea României în război, nedorind ca aceasta să participe la tratatele de pace pentru împărțirea teritoriilor, însă rușii s-au lovit de o puternică rezistență, suferind pierderi grele în asalturi repetate, și neputând înainta în Balcani dincolo de trupele (40.000 de soldați) conduse de Osman Pașa, care se cantonaseră în cetatea Plevna.
În România a fost declarată mobilizarea trupelor.
Aproximativ 120.000 de soldați au fost masați de-a lungul Dunării pentru apărarea țării în fața unui eventual atac al turcilor. Imperiul Rus a declarat război Imperiului Otoman pe 12/24 aprilie 1877, iar trupele ruse au intrat în România pe la Ungheni, peste nou construitul pod de peste Prut, opera cunoscutului inginer francez Gustave Eiffel.
Costul total, în bani, suportat de cetățenii României a fost estimat la 100 milioane lei aur.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro
29 aprilie 1882 - Inventatorul german Ernst Werner von Siemens pune în funcțiune la Berlin mașina Elektromote, primul troleibuz.
Werner von Siemens (1816-1892), inginer, inventator și industriaș german
foto: ro.wikipedia.org
Werner von Siemens (1816-1892) a fost inginer, inventator și industriaș german. Fondează în anul 1847 împreună cu un alt industriaș, Halske, Societatea Siemens-Halske cu obiect de activitate instalarea liniilor telegrafice.
Are mari contribuții în domeniul mașinilor și acționărilor electrice cum ar fi: indusul în dublu T care a crescut randamentul generatoarelor și motoarelor electrice (1856), primul alternator electric (1878), principiul autoexcitației generatoarelor de curent continuu (1867), principiul reversibilității mașinilor electrice (1867).
A construit primul tramvai cu alimentare electrică prin cele două șine (1870), prima locomotivă electrică(1879), și primul război de țesut cu acționare electrică (1879).
primul troleibuz – foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com
Siemens este cel care propune watt-ul ca unitate de putere (1882).
De asemeni el este cel care dă denumirea de electrotehnică pentru electricitatea tehnică.
Alte invenții de importanță majoră în electrotehnică și nu numai:
- aparat telegrafic indicator cu întrerupere automată (1846);
- folosirea gutapercii ca material izolant (1847), folosită ulterior la fabricarea primelor cabluri submarine de telegrafie;
- semnalizatorul electric de incendiu (1848);
- cuptorul cu arc electric pentru oțelării (1878);
- pirometrul cu rezistență pentru măsurarea temperaturilor înalte (1880);
- ascensorul cu acționare elctrică (1880);
- fotometrul cu seleniu (1887).
De asemeni și-a adus contribuții importante privind legislația germană privind brevetele de invenție.
29 aprilie 1899 - S-a născut muzicianul american Duke Ellington (Edward Kennedy); (d. 1974).
29 aprilie 1901 - S-a născut imparatul Japoniei, Hirohito (d. 1989).
Hirohito, imparatul Japoniei – foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com
Hirohito (d. 7 ianuarie 1989), cunoscut și ca Împăratul Shōwa, a fost cel de-al 124-lea împărat al Japoniei, conducătorul care s-a menținut cel mai mult pe tronul țării sale (62 de ani de domnie).
Shōwa reprezintă totodată și numele erei în care a domnit, ea fiind cea mai mare domnie a unui împărat din Japonia.
A fost primul monarh al Tronului crizantemelor, care, în 1946, după înfrîngerea țării sale în cel de-Al Doilea Război Mondial, a fost silit să renunțe la dreptul divin.
Sub conducerea sa, Japonia și-a câștigat statutul de mare putere asiatică.
29 aprilie 1902 - Regele Carol I al Romaniei a instituit calitatea de «veteran de razboi», care avea in vedere atunci pe cei care luptaseră în Războiul de Independenţă din 1877 – 1878.
Primul foc de tun tras de Armata Romana in razboiul de independenta (1877) -
foto preluat de pe wikimedia.org
Calitatea de veteran de război s-a perpetuat, prin hotărârea Guvernului Romaniei, care a declarat in anul 2008 ziua de 29 Aprilie «Zi naţională a Veteranilor de Război», prilej de omagiere a foştilor combatanţi, supravieţuitori ai celui de Al Doilea Război Mondial, încă în viaţă, toţi în vârstă de peste 80 de ani, dar şi a camarazilor trecuţi, între timp, în eternitate.
Glorie eterna eroilor neamului nostru!
29 aprilie 1918 - La Iaşi, România, s-a stins din viaţă Barbu Ştefănescu Delavrancea, scriitor, orator şi avocat român, membru al Academiei Române şi primar de Bucureşti; (n. 11 aprilie 1858, București).
Barbu Ştefănescu Delavrancea – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Barbu Ştefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1858, Bucureşti, d. 29 aprilie 1918, Iaşi) a fost un scriitor, orator şi avocat român, membru al Academiei Române şi primar al Capitalei.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro
29 aprilie 1927 - S-a nascut Virgil Cândea, istoric, membru titular al Academiei Române din 1993; (d. 2007).
29 aprilie 1928 - La Chişinău, România, este inaugurat monumentul lui Ştefan cel Mare al sculptorului român Alexandru Plămădeală.
Monumentul lui Ştefan cel Mare – foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com
29 aprilie 1936 - S-a născut poetul roman Gheorghe Tomozei; (d. 1997).
Gheorghe Tomozei – foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com
29 aprilie 1941 - S-a născut regizorul român Mircea Veroiu; (d. 1997).
29 aprilie 1945 - Lagărul de concentrare nazist de la Dachau a fost eliberat de trupele americane.
Lagărul de concentrare Dachau – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Dachau a fost primul lagăr de concentrare nazist (în germană Konzentrationslager (KZ)) înfiinţat în Germania, pe terenul unei fabrici de muniţii abandonate lângă oraşul Dachau, la aproximativ 16 km nord-vest de München, în landul Bavaria.
Lagărul de concentrare şi-a început activitatea la 22 martie 1933, la ordinele lui Heinrich Himmler, comandantul suprem al SS-ului (în germană Reichsführer-SS).
După ce a fost numit inspector al tuturor lagărelor de concentrare, comandantul lagărului, Theodor Eicke s-a servit de lagărul Dachau ca model pentru toate lagărele construite ulterior, cât şi ca şcoală pentru ofiţerii SS din efectivele de pază din sistemul concentraţionar nazist german.
La 27 aprilie 1945, 7.000 de deţinuţi de la Dachau au fost trimişi câteva zeci de kilometri mai la sud.
O zi mai târziu marea majoritate a ofiţerilor SS a părăsit lagărul, iar a doua zi cei 67.000 de prizonieri rămaşi au fost eliberaţi de o unitate a armatei americane.
Unii dintre gardienii de rang inferior, rămaşi la faţa locului au fost executaţi sumar de trupele americane.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
29 aprilie 1945 - Armata germană din Italia se preda necondiționat aliatilor anglo-americani.
29 aprilie 1945 - Al Doilea Război Mondial - Dictatorul german Adolf Hitler se căsătorește cu Eva Braun în buncărul sau din Berlin și il desemnează amiralul Karl Dönitz ca succesor al său. Atât Hitler cat și Eva Braun se vor sinucide în ziua următoare.
Eva Braun împreună cu Adolf Hitler, 14 iunie 1942 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Situația din buncăr devenea din ce în ce mai sinistră, singurul subiect de discuție fiind despre cea mai sigură și rapidă metodă de sinucidere.
Eva decide să-și ia viața otrăvindu-se, nedorind să folosească pistolul pentru a nu fi desfigurată. Mă întreb dacă doare foarte mult?[...] Sunt gata să mor eroic dar măcar vreau să fie fără dureri.
După miezul nopții, pe 29 aprilie, Hitler îi dictează testamentele sale lui Traudl Junge. Cel personal începea cu frazele: Deoarece nu am crezut că trebuie să-mi asum responsabilitatea unei căsătorii pe timpul războiului, am decis acum, înaintea morții să o iau de nevastă pe femeia care, după mulți ani de prietenie adevărată, a venit voluntar în orașul, ce era deja învins, pentru a-mi împărtăși soarta. Ea moare alături de mine ca și soția mea conform dorinței ei.
Testamentul personal se termină astfel: Eu și soția mea am ales moartea pentru a scăpa de rușinea de a fi forțați să demisionăm sau să ne predăm. Este dorința noastră să fim incinerați imediat în locul unde eu am înfăptuit cea mai mare parte a muncii mele de-a lungul celor 12 ani de serviciu în slujba poporului. Căsătoria celor doi a avut loc în aceeași zi martori fiind Joseph Goebbels și Martin Bormann.
Ceremonia a fost una simplă fără prieteni sau familie, urmată apoi de o mică recepție. Gertrude Weisker, verișoara Evei: Nu mai avea motive să ezite. Până atunci a spus că este căsătorit cu Germania. Dar acum nu mai exista o Germanie, așa că probabil s-a gândit că putea până la urmă să o ia de soție pe femeia cu care a trăit împreună 16 ani.
Pentru 36 de ore, Eva a avut bucuria de a i se spune Frau Hitler, cu toate că noul ei soț continua să i se adreseze cu domnișoara Braun.
În după-amiaza zilei următoare, când rușii ajunseseră extrem de aproape de centrul capitalei, cei doi decid că a venit timpul să-și curme viața.
După ce își iau rămas bun de la cei din buncăr, Eva se otrăvește cu cianură, iar Hitler își trage un glonț în tâmplă.
Cadavrele lor sunt scoase afară de adjutanții führerului.
La 2 mai rămășițele sunt găsite de către soldații ruși în grădina Cancelariei într-un crater făcut de o bombă.
De-a lungul anilor cadavrele au fost îngropate și deshumate de mai multe ori, până când în aprilie 1970 sunt incinerate complet, iar cenușa este aruncată în râul Elba.
29 aprilie 1946 - Tribunalul Militar Internațional pentru Extremul Orient ii condamnă pe fostul prim-ministru al Japoniei Hideki Tojo și alti 28 foști lideri japonezi, pentru crime de război.
29 aprilie 1954 - S-a născut Jerry Seinfeld, cunoscut actor de comedie american.
Jerry Seinfeld - foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com
Jerome “Jerry” Seinfeld (n. 29 aprilie 1954) este un actor, scenograf și producător de film american.
S-a născut în Brooklyn, New York, într-o familie de evrei; tatăl său, Kálmán, era originar din Ungaria, iar mama sa, Betty, din Siria.
Este un comic de tip „observator”, comedia sa bazându-se pe observații de multe ori evidente din viața cotidiană.
Faima i-a fost adusă de sitcom-ul Seinfeld, în care l-a interpretat pe Jerry Seinfeld, o caricatură a propriei sale persoane, rol pentru care a fost răsplătit cu Globul de aur în 1994.
Jerome Seinfeld a participat și ca producător al acestui serial, împreună cu prietenul său Larry David.
29 aprilie 1956 - S-a născut actorul si realizatorul roman de emisiuni televizate Florin Călinescu.
Florin Călinescu – foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com
Florin Călinescu (n. 29 aprilie 1956, Timișoara) este un actor român de teatru și de film și realizator de emisiuni de televiziune. A absolvit secția umanistă a Liceului C.D. Loga în 1975 și UNATC-ul.
A debutat în cinematografie în anul 1981 în Lumini și umbre. A colaborat des cu regizorul Nae Caranfil, care l-a distribuit în filme precum E pericoloso sporgersi, Asfalt Tango și Filantropica, jucându-se pe sine în ultimul film ca prezentator al variantei fictive a emisiunii Chestiunea Zilei.
La începutul anilor 90 a debutat ca prezentator radiofonic cu emisiunea „Duminicile celor singuri” de la Pro FM.
În 1996 ajunge la PRO TV, unde realizează emisiunea Ora șapte, bună dimineața, urmată de Chestiunea Zilei între 1997 – 2001 și 2003.
În 2000 primește titlul de Cetățean de onoare al municipiului Timișoara.
În 2001 este numit director general al postului Tele 7 abc.
În 2003 a devenit directorul ziarului Știrea zilei.
Revine în 2003 la Pro TV unde prezintă emisiunea Procesul etapei timp de un an.
Între 2005 și 2007 a fost realizatorul emisiunii „Om la om” de la TV Sport.
În 2008 a candidat din partea PNL pentru un loc de senator în colegiul nr. 4 din Argeș, dar nu a fost ales.
Între anii 2000 și 2014 a fost director al Teatrului Mic.
Deține un restaurant și mai multe firme.
A fost căsătorit timp de 27 de ani cu actrița Ana-Maria (Anmary) Călinescu (28 februarie 1958 – 28 februarie 2005) până la moartea acesteia, cu care a avut doi fii: Luca (d. 2012) și Petru.
Din 2015 este jurat al emisiunii Românii au talent.
29 aprilie 1957 - S-a născut Daniel Day-Lewis, actor britanic.
Daniel Day-Lewis în New York City, 2007 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Daniel Day-Lewis (n. 29 aprilie 1957) este un actor englez, de origine evreiască și anglo-irlandeză.
A obținut Premiul Oscar pentru cel mai bun actor în anii 1990 (pentru rolul din filmul My Left Foot), în 2008 (pentru rolul din filmul There Will Be Blood) și în 2012 (pentru rolul din filmul Lincoln), ajungând astfel să fie unul dintre cei trei actori din toate timpurile care au câștigat câte trei Premii Oscar pentru rol principal, alături de Walter Brennan și Jack Nicholson.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
29 aprilie 1958 - S-a născut Michelle Pfeiffer, actriță americană.
Michelle Pfeiffer in 1985 – foto preluat de pe en.wikipedia.org
Michelle Marie Pfeiffer (n. 29 aprilie 1958) este o actriță câștigătoare a premiilor Globul de Aur și BAFTA, nominalizată la premiile Oscar.
În cei 25 de ani de carieră, a jucat în filme precum „Scarface”, „The Fabulous Baker Boys”, „Batman Returns”, „One Fine Day”, „Dangerous Minds”, „Eu sunt Sam”, „What Lies Beneath”, „Hairspray”, „Stardust” și „Grease 2”.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; en.wikipedia.org; www.imdb.com; www.instagram.com
29 aprilie 1970 - S-a născut Andre Agassi, jucător american de tenis de câmp.
Andre Agassi – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Andre Kirk Agassi (n. 29 aprilie 1970, Las Vegas, Nevada) este un fost lider mondial în tenisul profesionist, care a câştigat în carieră opt turnee de Mare Şlem şi o medalie olimpică de aur, în 1996, la Atlanta.
Este considerat printre cei mai buni jucători care au practicat vreodată tenisul şi cel mai bun jucător la returul de serviciu din istoria tenisului.
A devenit celebru pentru atitudinea şi stilul ieşite din comun, pe care le-a afişat în carieră, Agassi fiind deseori considerat cel mai carismatic jucător din istorie şi direct răspunzător pentru creşterea popularităţii tenisului în anii 1990.
Este căsătorit cu multipla câştigătoare de turnee de Mare Şlem, fosta jucătoare Steffi Graf.
Alături de Rod Laver, Don Budge, Fred Perry, Roy Emerson şi Roger Federer, Agassi este unul dintre singurii şase jucători care au reuşit un Mare Şlem, câştigând toate cele patru turnee majore ale anului, şi unul dintre cei trei (alături de Laver şi Federer) de la începutul Erei Open care au înregistrat această performanţă.
Pe lângă victoriile din turneele de Mare Şlem şi de la Olimpiadă, Agassi a mai câştigat în carieră Turneul Campionilor şi a făcut parte din echipa Statelor Unite câştigătoare a Cupei Davis.
Are în palmares 17 titluri în turneele din seria Masters, performanţă depăşită de Roger Federer şi Rafael Nadal.
Revista Tennis l-a numit al 7-lea jucător din istoria circuitului masculin şi al 12-lea din istoria tenisului pentru perioada 1965 – 2005.
Agassi s-a retras din activitate în 2006, după ce a fost eliminat în turul trei al Openului Statelor Unite.
Suferea de sciatică şi de spondiloză cauzată de deplasarea unor vertebre care interferează cu nervii spatelui.
Este fondatorul fundaţiei caritabile Andre Agassi. care a adunat peste 60 de milioane de $ pentru copiii în pericol din Sudul statului Nevada.
În 2001, Fundaţia a deschis un Liceu Pregătitor în Las Vegas care îi poartă numele jucătorului.
29 aprilie 1970 - S-a născut Uma Thurman, actriță americană.
Thurman at New York Fashion Week in 2011 - foto preluat de pe en.wikipedia.org
Uma Karuna Thurman (n. 29 aprilie 1970) este o actriță și fotomodel american.
Uma Thurman a jucat în roluri principale într-o mulțime de filme, de la comedii romantice și drame, la filme SF și de acțiune.
Este cel mai bine cunoscută pentru filmele sale regizate de Quentin Tarantino.
Cele mai cunoscute filme ale sale includ Dangerous Liaisons (1988), Pulp Fiction (1994), Gattaca (1997) și cele două filme Kill Bill (2003–04).
În 2013 a jucat în filmul lui Lars von Trier, Nymphomaniac.
Ea este acum “chipul” lui Virgin Media în Regatul Unit și împreună cu Scarlett Johansson, modele pentru genți și alte accesorii la modă pentru hainele proiectate de Louis Vuitton.
La 183 cm înălțime, Uma este una dintre cele mai înalte actrițe din Hollywood.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org; www.imdb.com; www.facebook.com; www.instagram.com
29 aprilie 1975 - A decedat Radu Gyr (Radu Demetrescu), poet, dramaturg și eseist român,luptator anticomunist patriot roman; (n. 1905).
Radu Gyr (n. 2 martie 1905 la Câmpulung Muscel – d. 29 aprilie 1975, București, pseudonimul literar al lui Radu Demetrescu) a fost un poet, dramaturg, eseist, gazetar patriot român și luptator anticomunist.
O bună perioadă a fost asistent universitar la catedra de estetică a profesorului Mihail Dragomirescu.
Ultimul cuvânt al poetului în fața Tribunalului Poporului (procesul din 1945)
„Domnule Președinte, domnilor judecători ai poporului, în inchizitoriul său de joi seara (31 mai), onorata acuzare a spus răspicat: «Dacă există credință adevărată, atunci să fie absolvită». Și a mai spus acuzarea: «Sunt prăbușiri de idealuri, de credințe, dar numai pentru curați». Într-adevăr, sunt naufragii sufletești. Eu am avut o credință. Și am iubit-o. Dacă aș spune altfel, dacă aș tăgădui-o, dumneavoastră toți ar trebui să mă scuipați în obraz. Indiferent dacă această credință a mea apare, astăzi, bună sau rea, întemeiată sau greșită, ea a fost pentru mine o credință adevărată. I-am dăruit sufletul meu, i-am închinat fruntea mea. Cu atât mai intens sufăr azi, când o văd însângerată de moarte”
cititi mai mult pe unitischimbam.ro
29 aprilie 1980 - A decedat Alfred Hitchcock, regizor și producător britanic (n. 1899)
Alfred Hitchcock - foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com
Alfred Joseph Hitchcock (n. 13 august 1899 Leytonstone, Londra, Regatul Unit – d. 29 aprilie 1980 Bel Air, California, SUA) a fost un regizor și producător de film.
A regizat mai mult de 50 de filme trecând prin toate erele cinematografiei. Este considerat unul dintre regizorii cu cea mai mare influență asupra posterității.
Și-a început cariera de regizor în Regatul Unit în anul 1922 și abia din 1939 a început să lucreze în Statele Unite ale Americii.
A locuit împreună cu familia sa în Scotts Valley, California (1940-1972).
Hitchcock a decedat în 1980 în urma unei insuficiențe renale.
Șase filme regizate de Alfred Hitchcock au fost nominalizate la Premiile Oscar: Rebecca în 1941, Suspicion în 1942, Lifeboat în 1945, Spellbound în 1946, Rear Window în 1955 și Psycho în 1961.
Filmele sale au ajuns celebre pentru originalitate și, mai ales, pentru suspansul provocat de mâna unui maestru.
În 1968 a primit un Oscar onotific, Premiul în Memoria lui Irving Thalberg pentru intreaga sa cariera in cadrul ceremoniei Premiilor Academiei.
În ciuda faptului că nu a primit nici un premiu Oscar în competiție, întodeauna a fost și va fi considerat maestrul suspans-ului.
În 1979, American Film Institute îi decernează premiul pentru munca sa.
În același an, Regina Angliei îi decernează titlul de Sir.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; en.wikipedia.org; www.imdb.com
29 aprilie 1990 - S-a născut Lucia Dumitrescu, cântăreață de origine română.
Lucia Dumitrescu – foto preluat de pe www.facebook.com
Lucia Dumitrescu (n. 29 aprilie 1990, la Buzău) este o cântăreață română de muzică pop.
29 aprilie 1997 - A intrat în vigoare Convenția cu privire la interzicerea elaborării, producerii, depozitării și utilizării armamentului chimic și lichidarea acestuia, semnată la Paris la 13 ianuarie 1993.
29 aprilie 2007 - S-a născut Infanta Sofía a Spaniei, a doua fiică a Prințului Felipe al Spaniei
29 aprilie 2011 - A avut loc, la catedrala Westminster din Londra, căsătoria Prințului William, Duce de Cambridge, cu Kate Middleton.
Căsătoria Prințului William, Duce de Cambridge, cu Kate Middleton (Catedrala Westminster din Londra , 29 aprilie 2011) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Căsătoria Prințului William, Duce de Cambridge, cu Kate Middleton a avut loc la catedrala Westminster din Londra la data de 29 aprilie 2011.
Prințul William, Duce de Cambridge, care este al doilea în linia de succesiune la tronul britanic, a întâlnit-o prima dată pe Kate Middleton în 2001, în timp ce amândoi studiau la Universitatea Saint Andrews din Scoția.
După căsătorie, cuplul, care a primit oficial titlul de Ducele și Ducesa de Cambridge cu doar cîteva ore înaintea căsătoriei, intenționează să locuiască în continuare pe Insula Anglesey din nordul Wales, unde William continuă să servească în Royal Air Forces, divizia RAF Search and Rescue, ca pilot de elicopter.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
Căsătoria Prințului William, Duce de Cambridge, cu Kate Middleton (Catedrala Westminster din Londra , 29 aprilie 2011) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
29 aprilie 2020 - La ordinea zilei
29 aprilie 2024 – Libertate, produs și regizat de Tudor Giurgiu, a fost desemnat cel mai bun lungmetraj, la a 18-a ediție a Premiilor Gopo.
Libertate este un film românesc regizat de Tudor Giurgiu, care a avut premiera în 2023.
Prezentat în avanpremieră la Festivalul de film de la Sarajevo, el a primit Premiul Confederației Internaționale a Cinematografelor de Artă (CICAE).
Inspirat din fapte reale, filmul spune o poveste întâmplată la Sibiu în timpul Revoluției din 1989.
În timpul protestelor din decembrie o unitate de miliție devine ținta unui asalt violent care degenerează într-o confruntare între soldați, milițieni, securiști și civili.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org
29 aprilie 2025 – Anul Nou care n-a fost a câștigat zece premii, inclusiv pentru cel mai bun film, la a 19-a ediție a Premiilor Gopo.
Anul Nou care n-a fost (titlu în engleză The New Year That Never Came) este un film tragicomedie istorică românească din 2024, scris și regizat de Bogdan Mureșanu, film care a reprezentat și debutul său regizoral.
În film joacă actorii Adrian Văncică, Nicoleta Hâncu, Iulian Postelnicu, Mihai Călin, Emilia Dobrin și Andrei Miercure.
Filmul a avut premiera pe 1 septembrie 2024, la cel de-al 81-lea Festival Internațional de Film de la Veneția unde a câștigat premiul Orizzonti pentru cel mai bun film.
cititi mmai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org