De la 1 ianuarie 2015, Parlamentul Republicii Moldova a preluat, conform principiului rotației, președinția Adunării Parlamentare a Cooperării Economice la Marea Neagră (APCEMN) pentru primele 6 luni ale anului și o va transmite Parlamentului României pentru a doua jumătate a anului 2015.
Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice la Marea Neagră a fost creată ca urmare a unor schimbări politice majore care au avut loc la sfârşitul anilor 1980, când ţările din regiunea Mării Negre au reapărut pe scena mondială.
APCEMN reunește 12 țări membre din regiunea Mării Negre: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Moldova, România, Federaţia Rusă, Turcia, Ucraina și Serbia.
Jurnalista turca Sedef Kabas a fost arestata marti pentru o postare pe Twitter in care denunta coruptia din Turcia si le cerea turcilor sa nu uite numele judecatorului care a dispus neinceperea urmaririi penale in scandalul de coruptie ce a lovit regimul de la Ankara in urma cu un an, transmite AFP.
Un tribunal din Istanbul a decis urmarirea in justitie a jurnalistei pentru ca a ”prezentat drept tinte persoane insarcinate cu lupta contra terorismului”, a spus avocatul jurnalistei, Celal Ulgen, care a denuntat procedura ca fiind ilegala.
Pe de alta parte, intr-o procedura separata, un alt jurnalist, Mehmet Baransu, critic vehement la adresa regimului de la Ankara, a fost retinut marti pentru a patra oara, insa a fost eliberat dupa cateva ore.
Baransu este jurnalist de investigatii la cotidianul Zaman, apropiat al miscarii islamiste a imamului Fethullah Gulen, fost aliat al lui Erdogan, dar care a devenit principalul sau adversar.
Recep Tayyip Erdogan, ales presedinte al Turciei in luna august, a promis sa neutralizeze confreria lui Gulen.
La inceputul acestei luni, mai multi jurnalisti de opozitie au fost arestati. Dintre acestia, Hidayet Karaca, directorul canalului de televiziune Samanyolu, a fost deja inculpat pentru ‘terorism’.
Val de arestări în mass-media de opoziţie din Turcia. Poliţia a arestat 27 de persoane în diverse oraşe din ţară acuzate că ar fi pe cale să formeze un « grup terorist ». E vorba în realitate de cele mai multe ori de membrii unor redacţii de ziare sau televiziuni apropiate de Fethullah Gülen, predicator islamist şi rival al preşedintelui Recep Erdogan.
Percheziţiile şi arestările efectuate de poliţie marchează o escaladă – unii, precum Marc Sémo înLibération, vorbesc chiar de o cotitură uriaşă - în conflictul care-l opune pe preşedintele Recep Erdogan şi pe predicatorul islamist Fethullah Gülen. Fost aliat al lui Erdogan, trecut în opoziţie şi exilat de 25 de ani în SUA, Gülen este oaia neagră a liderului de la Ankara de mai bine de un an. In urmă cu o săptămână preşedintele promisese că-i va urmări pe susţinătorii lui Gülen până în « văgăunile lor ». Susţinători prezentaţi drept « terorişti şi trădători ».
Autorităţile turce au eliberat 32 de mandate de arestare dar doar 27 de persoane au fost interpelate pentru moment – cu toate că circa 8 mii de poliţişti fuseseră mobilizaţi în cele 14 oraşe în care au avut loc arestările. Toate persoanele arestate sunt acuzate că « încercau să formeze un grup terorist cu scopul de a ataca suveranitatea statului ». « Cei care se comportă prost trebuie să plătească » a declarat ministrul turc al sănătăţii.
Analiştii reamintesc că conflictul dintre Erdogan şi Gülen a fost declanşat acum mai bine de un an, pe vremea când Erdogan era doar premier. O serie de apropiaţi ai lui fuseseră anchetaţi pentru corupţie, trei miniştrii fuseseră demişi iar ziarul Zaman şi televiziunea Samanyolu făcuseră atunci o serie de revelaţii jenante pe această temă, lucru considerat de Erdogan ca un « complot » împotriva sa orchestrat de « o structură paralelă »
Comentând arestările realizate prin toată ţara, liderul principalului partid de opoziţie din Turcia CHP – Partidul republican al poporului – a denunţat « un guvern pucist pe cale să comită o lovitură de stat contra democraţiei ».
Ce reacţii internaţionale a suscitat valul de arestări din Turcia ?
Uniunea europeană – la care Turcia doreşte să adere într-o bună zi – a criticat pe un ton extrem de iritat aceste percheziţii şi arestări calificându-le drept « incompatibile cu libertatea presei şi contrare valorilor europene ». « Uniunea europeană poate să spună ce vrea, dacă ne acceptă sau nu, acest lucru nu ne îngrijorează » a replicat deîndată Erdogan estimând că « valul de arestări era necesar ca să se pună capăt unor manevre mârşave ». Federica Mogherini, şsefa diplomaţiei europene, s-a declarat« suprinsă » de vehemenţa răspunsului lui Erdogan. SUA, aliate cu Turcia în sânul NATO, au cerut şi ele autorităţilor de la Ankara să respecte « libertatea presei, independenţa justiţiei şi fundamentele democratice ».
Presa naţională turcă a criticat şi ea vehement regimul Erdogan acuzat că ameninţă democraţia şi libertatea de expresie. Zaman, cotidianul apropiat de religiosul Gülen şi al cărui director face parte dintre cei arestaţi, titra luni « Zi neagră pentru democraţie ».
