Articole

(initiativaromania.ro) Sesizare Inspecția Judiciară privind nerespectarea de către Tribunalul București a termenelor legale de soluționare a dosarelor de înregistrare a noilor partide politice

Inițiativa România
foto: facebook.com
articol: initiativaromania.ro

30 martie 2016

Domnului judecător Mircea Aron

Președinte, Consiliul Superior al Magistraturii

Sesizare Inspecția Judiciară

privind nerespectarea de către Tribunalul București a termenelor legale de soluționare a dosarelor de înregistrare a noilor partide politice

Domnule Președinte,

Curtea Constituțională a României a decis, prin Decizia nr. 75, că dispozițiile art. 19 (3) al Legii partidelor politice 14/2003 privind condițiile de înregistrare a partidelor sunt neconstituționale. Astfel, Curtea Constituțională a decis neconstituționalitatea listelor cu 25.000 de semnături, condiționate geografic, necesare pentru înființarea unui partid politic.

Decizia Curții Constituționale a răspuns solicitărilor societății civile privind respectarea de către legiuitor a dreptului constituțional de asociere – art. 40 alin (1) din Constituția României: Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere. În motivarea deciziei, Curtea Constituțională a invocat inclusiv jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, conform căreia restricțiile privind înființarea partidelor politice devin din ce în ce mai greu de justificat1.

Pentru a pune în acord legea cu decizia Curții Constituționale, legiuitorul a adoptat Legea 114/2015 privind modificarea și completarea Legii partidelor politice 14/2003, publicată în Monitorul Oficial pe 20 mai 2015. Pentru a respecta posibilitatea reală și efectivă a dreptului constituțional de asociere, legea prevede, pe de o parte, posibilitatea înființării partidelor politice cu 3 membri și fără criteriu teritorial, și, pe de altă parte, termene scurte, clar definite, pe care Tribunalul București este obligat să le respecte. Astfel, conform art. 18, respectiv art. 21 din Legea 114/2015, cererea de înregistrare a unui nou partid politic se afișează la sediul Tribunalului București timp de 15 zile, urmând ca Tribunalul București să se pronunțe asupra cererii de înregistrare în cel mult alte 15 zile.

Conform analizelor realizate de Centrul pentru Inovare Publică, termenul total de 30 de zile în care Tribunalul trebuie să se pronunțe a fost, însă, depășit în majoritatea dosarelor, făcând inaplicabilă legea, atât în litera, cât și în spiritul ei. În acest fel, dreptul constituțional de asociere este încălcat în aplicarea legii, responsabilitatea aparținând, de data aceasta, magistraților Tribunalului București.

Monitorizarea realizată de Centrul pentru Inovare Publică arată că până pe 25 martie 2016 au fost depuse la Tribunalul București 133 de cereri de înregistrare a noi partide politice în baza Legii 114/2015. Dintre acestea, doar 22 de partide au ajuns să fie înregistrate în Registrul partidelor politice, având, deci, o hotărâre definitivă a instanței. Alte 40 de cereri de înregistrare nu au primit nici un termen de judecată după depunerea dosarelor, iar dintre acestea 20 de dosare nu au primit termen de judecată la mai bine de 30 de zile de la depunerea lor la instanță. Termenul legal de 30 de zile a fost depășit și în alte cazuri în curs de judecată la acest moment.

Prin aceste întârzieri, Tribunalul București împiedică în mod direct participarea la competiția electorală din 5 iunie 2016 – alegeri pentru primari și consilii județene și locale – a cetățenilor României prin încălcarea legii și Constituției (art. 37 – Dreptul de a fi ales și art. 40 – Dreptul de asociere).

Având în vedere numărul foarte mare de dosare în care termenele legale nu au fost respectate, există indicii temeinice că aceste întârzieri nu se datorează unor motive obiective, independente de voința magistraților Tribunalului București, ci imputabile acestora. În acest caz, judecătorii pot și trebuie să răspundă disciplinar pentru “nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor” ori pentru „întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile” (art. 99, alin. h) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor)

Potrivit art. 133 alin (1) din Constituția României, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției. De aceea, membrii Inițiativei România, mișcare civică născută pe 1 noiembrie 2015, în calitate de cetățeni ai României care cred în participarea și implicarea cetățenilor României în viața politică, în liberalizarea pieței politice și pluralitatea opiniilor politice, ca fundamente ale democrației, vă solicităm să sesizați Inspecția Judiciară pentru declanșarea procedurilor disciplinare și să exprimați o poziție publică a CSM cu privire la motivele nerespectării de către Tribunalul București a termenelor legale în aplicarea Legii 114/2015.

Ne întemeiem aceasta solicitare pe art. 134 alin. (2) din Constituție și art. 1 alin. (1) din Legea 317/2004 prin care CSM este definit drept garant al independenței justiției, precum și pe art. 30 alin. (3) și art. 44 din Legea 317/2004 care definesc obligațiile și competențele CSM în materia răspunderii disciplinare, și pe art. 99 lit. h din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată

Considerăm că sesizarea Inspecției Judiciare și asumarea unei poziții publice a Consiliului Superior al Magistraturii în legătura cu nerespectarea termenelor legale în înregistrarea partidelor politice este necesară atât pentru a stabili responsabilitățile acestei stări de fapt, cât și pentru a găsi soluțiile pentru restabilirea legalității și pentru respectarea dreptului constituțional al cetățenilor români de a se asocia în partide politice și de a fi aleși în cadrul alegerilor locale și naționale.

Vă asigurăm de sprijinul nostru în eforturile dumneavoastră de a asigura o Justiție independentă și eficientă, precum și în realizarea obiectivelor asumate de România, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Mecanismul de Cooperare și Verificare.

Inițiativa România

1 Hotărârea din 27 aprilie 2010, pronunţată în cauza Tănase împotriva Moldovei, par.175, şi Hotărârea din 24 iunie 2008, pronunţată în cauza Ādamsons împotriva Letoniei, par.123

articol preluat de pe: initiativaromania.ro

Condamnări la închisoare în dosarul CAROM: Ovidiu Tender – 12 ani şi 7 luni, Marian Iancu – 14 ani

foto – dcnews.ro
articol – stiri.tvr.ro

Omul de afaceri Ovidiu Tender a fost condamnat la 12 ani şi 7 luni de închisoare în dosarul Rafo-Carom, prin decizia Curţii de Apel Bucureşti. Marian Iancu a primit o condamnare de 14 ani în acealşi dosar. Sentinţa este definitivă

Ovidiu Tender şi Marian Iancu au primit condamnări mai mari astăzi, la Curtea de Apel, în dosarul RAFO-CAROM. Ovidiu Tender a primit o condamnare de 12 ani şi 7 luni de închisoare, iar Marian Inacu – 14 ani de închisoare, ambele cu executare. Sentinţa Curţii de Apel Bucureşti este definitivă.

Avocatul său a declarat că Ovidiu Tender aşteaptă acasă decizia.

La finalul săptămânii trecute, inculpatii au cerut recuzarea completului care judeca recursul în dosarul Rafo.

Avocaţii lui Ovidiu Tender încearcă să obţină o pedeapsă mai mică şi prin invocarea calităţii de denunţator a omului de afaceri în dosarul Bica.

Procurorii DIICOT l-au trimis în judecată în 2006, împreună cu Marian Iancu şi alte persoane. Infracţiunile au vizat, pe de o parte, încheierea ilegală a unor contracte şi relaţiile comerciale ilegale dintre o firmă din Bucureşti şi SC Rafo SA Oneşti.

Este unul din cele mai lungi procese din istoria post decembristă. Ovidiu Tender a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la 11 ani şi 4 luni închisoare, iar Marian Iancu a primit 13 ani şi 8 luni.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/

DNA cere Tribunalului Bucureşti arestarea şefului RA-APPS, pentru cumpărare de influenţă

foto – ziuanews.ro
articol – Mediafax

Procurorii DNA cer Tribunalului Bucureşti, joi, arestarea preventivă a directorului RA-APPS, Georgian Gabriel Surdu, în dosarul în care este acuzat de intervenţii la şeful CJ Buzău pentru ca firma lui să obţină un contract pentru lucrări de canalizare în valoare de aproape 11 milioane de euro.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au reţinut miercuri pe directorul Regiei Autonome – Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), Georgian Gabriel Surdu, pentru cumpărare de influenţă.

Dosarul în care procurorii cer arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Gabriel Surdu a ajuns joi, în jurul orei 11.00, la Tribunalul Bucureşti, care va decide dacă directorul RA-APPS va sta în arestat preventiv, în arest la domiciliu sau va fi cercetat în libertate, sub control judiciar.

În acelaşi dosar, procurorii anticorupţie desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de Marian-Cristinel Bîgiu, preşedintele Consiliului Judeţean Buzău la data faptelor, în prezent suspendat, acesta fiind suspectat de trafic de influenţă.

Potrivit anchetatorilor, în vara anului 2013, în contextul unei întâlniri pe care au avut-o într-un restaurant din Bucureşti, Georgian Gabriel Surdu i-ar fi solicitat lui Cristinel Bîgiu să-i faciliteze obţinerea unor contracte de lucrări publice în judeţul Buzău, pentru SC Construct Co Group SRL, firmă pe care directorul RA-APPS o administra printr-un intermediar. Surdu i-ar fi promis lui Bîgiu că îi va da 8% din valoarea contractului, respectiv 878.222,47 de euro, în schimbul intervenţiei sale la primarul comunei Ghergheasa, pentru câştigarea licitaţiei.

“Suspectul Bîgiu Marian Cristinel a fost de acord cu cererea inculpatului Surdu Gabriel Georgian şi i-a promis acestuia din urmă că-l va sprijini să obţină un contract de lucrări pentru firma respectivă, într-o comună de pe raza judeţului Buzău. La rândul său, inculpatul Surdu Gabriel Georgian i-a promis preşedintelui Consiliului Judeţean Buzău că-i va remite, 8% din valoarea contractului, în schimbul intervenţiei sale pe lângă primarul localităţii respective, în vederea câştigării licitaţiei”, arată procurorii DNA, în ordonanţa de reţinere a directorului RA-APPS.

Anchetatorii susţin că Surdu şi Bîgiu ar fi convenit ca o primă tranşă, de 75.000 de euro, să fie dată la câteva zile de la momentul discuţiei, lucru care s-a şi întâmplat, banii fiind remişi preşedintelui Consiliului Judeţean Buzău printr-un intermediar.

Ulterior, la 1 noiembrie 2013, în baza celor stabilite de Bîgiu, între primăria comunei Ghergheasa şi SC Construct Co Group SRL a fost încheiat un contract de prestări servicii, având ca obiect servicii de consultanţă constând în îndrumarea metodologică privind aplicarea de către primărie a procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/acordurilor cadru, informarea Primăriei Ghergheasa asupra prevederilor legale şi schimbărilor survenite la nivel legislativ în domeniul achiziţiilor publice, verificarea documentaţiilor aferente procedurilor de atribuire, iniţiate de către primărie precum şi a documentelor care au fost întocmite pe parcursul respectivelor proceduri şi care au fost puse la dispoziţia prestatorului de către instituţia publică, din punct de vedere al conformităţii acestora cu prevederile legale, asistenţă în vederea întocmirii de către primărie a punctelor de vedere în legătură cu contestaţiile depuse în faţa instituţiilor abilitate prin care se atacau acte ale instituţiei, au mai scris procurorii în ordonanţa de reţinere a directorului RA-APPS.

cititi mai mult pe http://www.mediafax.ro/politic/dna-cere-tribunalului-bucuresti-arestarea-sefului-ra-apps-pentru-cumparare-de-influenta-14182558

“Cartierul pentru Justiţie”, de 270 milioane de euro, va fi construit vis-a-vis de Tribunalul Bucureşti

Bursa

Terenul situat vis-a-vis de Tribunalul Bucureşti, respectiv fostul amplasament al esplanadei, reprezintă prima variantă pentru construirea “Cartierului pentru Justiţie”, un ansamblu de clădiri, în care vor funcţiona instituţii din acest domeniu, a declarat ieri Liviu Dragnea, ministrul Dezvoltării. 

“Cartierul pentru Justiţie” reprezintă un obiectiv de investiţii publice al MDRAP şi include construirea unui complex urbanistic, destinat sediilor unor instituţii aparţinând sistemului judiciar, precum: CSM, Inspecţia Judiciară, CAB, Judecătoriile sectoarelor 2 şi 3, Parchetele de pe lângă Tribunalul Bucureşti, INM şi Şcoala Naţională de Grefieri.

Valoarea acestui proiect este de 270 de milioane de Euro, sursa de finanţare o reprezintă bugetul MDRAP, iar perioada de timp în care urmează a se construi este de cinci ani începând cu 2015.

Master planul “Cartierului pentru Justiţie” cuprinde o clădire de nouă etaje, unde va funcţiona Palatul de Justiţie, o clădire de trei etaje, în care va activa CSM, şi o alta de patru etaje, unde vor funcţiona Parchetele.

“Cartierul pentru Justiţie va avea ca primă variantă terenul amplasat vizavi de Biblioteca naţională, fostul amplasament al esplanadei. Nu e o «fata morgana». Terenul e în administrarea Ministerului Dezvoltării. Sunt mai multe variante la care am lucrat şi e destul de fezabilă varianta cu terenul respectiv. Avem discuţii şi cu Primăria Capitalei, pentru că, pe lângă Cartierul de Justiţie, acolo o să se realizeze un complex cultural şi de agrement şi, de asemenea, câteva clădiri înalte pentru birouri. E un concept integrat şi avem două variante: lucrăm în concept integrat sau lucrăm pe secţiuni”, a spus, ieri, ministrul Dezvoltării, Liviu Dragnea, potrivit Mediafax.

Întrebat ce se întâmplă cu proiectul anunţat anterior, privind construirea pe acel teren a unei săli polivalente, Dragnea a spus că acest lucru rămâne valabil ca posibilitate.

“Rămâne în continuare posibilitatea, repet, pentru trei funcţiuni: sală polivalentă, în care se pot desfăşura spectacole, inclusiv filarmonică, o secţiune destinată pentru clădiri de birouri şi secţiunea Cartierului de Justiţie”, a spus Dragnea.

La rândul său, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a precizat că locul a fost ales pentru că este vis-a-vis de cea mai mare instituţie de justiţie din România, respectiv Tribunalul Bucureşti. Oficialul a mai spus că în planul urbanistic sunt prevăzute o sală de concerte şi clădiri de birouri.

foto observatorulurban.ro

Averea lui Nicuşor Constantinescu, pusă sub sechestru de către instanţă

Magistraţii Tribunalului Bucureşti au decis, vineri, să pună sechestru pe toate bunurile lui Nicuşor Constantinescu pentru a fi recuperat eventualul prejudiciu cauzat statului în dosarul în care preşedintele suspendat al CJ Constanţa este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi.

Tribunalul Bucureşti a decis să pună sechestru asigurător pe bunurile menţionate în ultima declaraţie de avere de către preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, publicată pe siteul instituţiei pe care acesta a condus-o.

Tot în şedinţa de vineri, avocatul lui Nicușor Constantinescu a cerut recuzarea magistratului care judecă dosarul în care este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi. În acest dosar, el a fost trimis în judecată în luna mai, sub acuzaţia abuz în serviciu, alături de el fiind deferit justiţiei directorul RAJDP Constanţa, Adrian Gâmbuţeanu, pentru aceleaşi acuzaţii, după ce niciunul dintre cei doi nu a s-a supus controlului Curţii de Conturi.

Instanţa urmează să se pronunţe cu privire la acest aspect în 31 octombrie.

Nicuşor Constantinescu, cercetat de DNA în mai multe dosare, se află de mai multe luni în SUA, la tratament pentru cancer de prostată.

Tribunalul Bucureşti a dispus, în 23 iulie, arestarea lui Nicuşor Constantinescu, urmare a propunerii făcute de DNA după mediatizarea unor imagini în care preşedintele suspendat al CJ Constanţa fumează la terasa unui restaurant din New York. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

DECLARAŢIA DE AVERE a lui Nicuşor Constantinescu: Case, terenuri, maşini, şalupă şi un milion de dolari în conturi

Preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, pe a cărui avere instanţa a decis să pună sechestru asigurător, are diverse cote din şase terenuri intravilane, trei case de locuit, o casă de vacanţă, o şalupă, cinci maşini, dar şi aproape un milion de dolari într-un depozit bancar.

În ultima declaraţie de avere depusă de Nicușor Constantinescu în luna iulie, acesta menţionează şase terenuri intravilane.

Astfel, la unul dintre terenuri, în suprafaţă de 1.431 de metri pătraţi, aflat la Constanţa, este trecută ca titular soţia sa, Codruţa Constantinescu, în urma partajului. Aceasta este coproprietar, împreună cu Nicuşor Constantinescu, al altor două terenuri în suprafaţă de 2.000, respectiv 1.123 de metri pătraţi, la Mila 23 (Tulcea) şi în Voluntari (Ilfov). Un alt teren de 335 de metri pătraţi, în Piatra Neamţ, a fost donat de Nicuşor Constantinescu fiului său, Ştefan.

Nicuşor Constantinescu deţine câte o cotă parte de 4% din două terenuri cumpărate în anul 2009 în Bucureşti şi având o suprafaţă de doar 24,16 metri pătraţi, respectiv 35,68 metri pătraţi. Restul copropietarilor acestor terenuri sunt: Sorin Ionuţ Barbu, Cristian Bozgan, Daniel Bucura, Irina Elena Chircă, Lucia Gherarde, Mihai Mazăre, Radu Mazăre, Oana Mihaela Moldovan, Ioana Nadolu, Gerardina Elena Neagoe, Adrian Radu, Emilian Schwartzenberg, Roxana Elisabeta Sfrija, Carmen Antoanela Stăncescu, Gabriel Sorin Strutinsky şi Adrian Marin Vîlsan.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

foto http://www.realitatea.net/