Articole

(Gabriel Ferugean) Democrația pe (ne)înțelesul parlamentarilor (exclusiv)

/0 Comentarii/în /de /1.553 vizite

un articol de Gabriel Ferugean
exclusiv pentru Uniti Schimbam

Gabriel Ferugean

Gabriel Ferugean

Ai crede că indivizii rătăciți în parlament au măcar meritul de a înțelege mecanismele care i-au aruncat în fruntea unei instituții menite să conducă o țară. Dar cînd îi vezi vorbind, realizezi că mentalitatea le-a fost distrusă de corupție pînă în cea mai intimă fibră, încît ajung să creadă că funcționarea atipică a instituțiilor, la limita legalității, este un fapt normal.

Și așa ajunge un individ precum senatorul georgică severin să explice cum, pe vremuri, “era firesc, dădeam un telefon fie la Pensii, uite, îţi trimit pe cetăţeanul cutare, te rog eu foarte mult, primeşte-l şi calculează-i corect impozitul, vezi să nu fie păcălit şi aşa mai departe, dacă n-are dreptate, spune-i că n-are dreptate. Vine o familie cu patru-cinci copii, care n-are unde să stea, încerci să-i ajuţi. Ei bine, toate aceste lucruri devin pasibile de punerea sub acuzare, sub această idee a traficului de influenţă”.

Unde greșește (ne)stimabilul? Păi, legea e făcută pentru toți, nu? Se presupune că funcționarii statului aplică legea în mod corect, că altfel nu și-ar mai justifica locul în instituțiile statului. Iar nea senatorul de față se confrunta cu cazuri în care părea că legea nu e respectată. Și ce făcea el? În loc să folosească pîrghiile oficiale, legale, respectiv solicitare oficială de re-examinare a situației semnalate, interpelare parlamentară, solicitarea constituirii unei comisii senatoriale care să ancheteze cazurile respective sau chiar o inițiativă legislativă care să clarifice problemele contribuabililor sau să îi ajute în alt fel, dacă ele erau atît de dese și supărătoare încît să dea de gîndit, el punea mîna pe telefon și solicita un favor personal. Ce altceva decît o favoare este un telefon de la o persoană care nu îți este superior direct? Ce înseamnă această favoare? Că un alt cetățean, care urma la rînd să îi fie analizată cererea, este nedreptățit, pentru că funcționarul respectiv trebuie să reia cererea senatorului, pe care deja o rezolvase, peste rînd, ca să îi facă omului pe plac. Deci senatorul îndrepta o nedreptate cu prețul alteia.

Are nevoie democrația de asfel de intervenții? Sînt oare necesare aceste intervenții? Îndreaptă oare cu adevărat ceva telefoanele parlamentarilor? Atunci de ce mai punem șefi la instituții? De ce nu le dăm în coordonarea directă a birourilor parlamentare, să meargă direct oamenii acolo, să rezolve? Cînd Montesquieu a vorbit de separarea puterilor în stat, tocmai la asta se referea. Rolul parlamentului nu este să se implice în rezolvarea petițiilor contribuabililor sau să susțină aleator anumite persoane, pe baza unor criterii greu de precizat, ci să creeze cadrul legislativ necesar asigurării corectitudinii rezolvării petițiilor respective. Iar instituția guvernamentală trebuie să rezolve petițiile respective pe baza legilor create de parlament. Nu senatorul e responsabil de situația unei familii care nu are locuință. El poate să ajute pe căile explicite prevăzute de lege, dar nu prin telefoane către cei responsabili. În fond, unde mai este dreptatea, dacă o familie cu doi copii și fără venituri primește casă de la primar pentru că a sunat senatorul, iar altă familie, care are cinci copiii și e tot fără venituri nu primește nimic pentru că nu a știut sau nu a putut să îi bată în geam senatorului pentru ajutor? Asta este dreptatea social-democrată?

Dar oare aceste intervenții nu sînt menite a atrage alegătorii spre un anume politician, care stie sa apese pe butoane și să rezolve probleme acolo unde legislația nu a lăsat loc de rezolvare? Nu are senatorul care sună un folos personal, cîștigînd niște voturi pentru că s-a zbătut să obțină o casă pentru familia aia, deși primarul nu avea temeiul legal să le-o repartizeze, dar tot a facut-o, din milă, prietenie pentru senator sau pur și simplu interes propriu? Și ce anume instrument democratic ne asigură că senatorul georgică acționează permanent în folosul cetățenilor și al binelui? Dacă dă un telefon și cere ceva ilegal? Dacă primește și el un telefon și promovează o lege care încalcă drepturile unor alți cetățeni? Cum procedăm, lăsăm telefoanele se rezolve ce nu vrea legea sau ne bazam în continuare pe lege ca singurul instrument de reglementare a situației instituționale?

Răspunsurile sînt simple. Doar că mulți parlamentari caută cu disperare să își conserve puterea de a da un mic telefon și de a crea o presiune pe alți funcționari publici, din diverse interese personale. Dar oricum ar numi aceste lucruri, tot trafic de influență se cheamă!

(Claudia Spridon) Proiect, Ziua Bărbatului ar putea fi marcată pe 19 noiembrie

/0 Comentarii/în /de /1.155 vizite

articol – Claudia Spridon – adevarul.ro

Cinci senatori propun ca Ziua Bărbatului să fie marcată, anual, pe data de 19 noiembrie, în contextul în care Ziua Femeii este sărbătorită pe 8 martie. Astfel, arată iniţiatorii, s-ar reglementa un echilibru de gen şi s-ar promova egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.

Cei cinci senatori au arătat în expunerea de motive că că puţini sunt cei care ştiu că există şi o Zi Internaţională a Bărbatului, care a fost inaugurată în Trinidad Tobago, în 1999.

„Obiectivele sărbătoririi Zilei Internaţionale a Bărbatului includ concentarea asupra sănătăţii bărbaţilor şi băieţilor, îmbunătăţirea relaţiilor între sexe, promovarea egalităţii între sexe şi prezentarea de modele masculine de urmat. Este o ocazie pentru a evidenţia discriminarea faţă de bărbaţi şi băieţi şi pentru a sărbători realizările şi contribuţiile lor, în special contribuţiile lor la comunitate, familie, căsătorie şi grija de copii”, au arătat iniţiatorii proiectului de lege.

Proiectul a fost depus pe 10 iunie

Potrivit acestora, actul normativ ar reglementa echilibrul de gen şi ar promova dreptul la egalitate de şanse între femei şi bărbaţi.

„Trebuie menţionat că Ziua Femeii nu trebuie confundată cu Ziua Mamei, iar Ziua Bărbatului cu Ziua Tatălui”, au explicat senatorii Nicolae Bădălău, Florinel Butnaru, Sorin Constantin Lazăr, Pavel Marian (PSD), Nelu Tătaru (PNL) şi Ioan Iovescu (PPDD).

Proiectul prevede ca autorităţile administraţiei locale să poată să organizeze cu această ocazie manifestări şi acţiuni publice dedicate sărbătoririi acestor zile, iar societăţile publice de televiziune şi radio să includă în programele lor emisiuni dedicate promovării drepturilor femeii şi, după caz, drepturilor bărbatului. Proiectul a fost depus pe 10 iunie şi se află în consultare publică la Senat.

articol preluat de pe http://adevarul.ro/

(video) Parlamentarii şi-au votat pensiile speciale

/0 Comentarii/în /de /1.081 vizite

foto si articol – stiri.tvr.ro

Proiectul privind pensiile speciale pentru parlamentari a primit 303 voturi pentru, 124 împotrivă şi două abţineri. Nu a trecut însă fără scandal. Proiectul prevede că parlamentarii beneficiază de pensii speciale, care ar putea ajunge la peste 4.000 de lei pentru un ales cu trei mandate. Pentru a putea fi aplicată, legea trebuie să fie promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.

ACTUALIZARE 14.00 Aleşii s-au împărţit în două tabere: susţinători şi contestatari. Liberalii au spus că nu votează pentru pensiile speciale. În schimb, parlamentarii puterii au argumentat că proiectul repară de fapt nedreptăţile făcute de Guvernul Boc.

Pentru un singur mandat, deputaţii şi senatorii vor primi la pensie cu cel puţin 1.200 de lei mai mult. Pentru cei care au avut trei sau mai multe mandate, bonusul ajunge la peste 4.000 de lei.

Nu vor beneficia de aceste pensii parlamentarii care au primit o condamnare penală sau cei care nu vor face o solicitare în acest sens.

ACTUALIZARE 13.20 Și-au înregistrat prezența la lucrări 404 parlamentari.

Ședința este condusă de vicepreședintele Senatului Ioan Chelaru. Nu sunt la prezidiu nici președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, nici cel al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, potrivit Agerpres.

ACTUALIZARE 13.10 Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a respins, marți, propunerea PNL de a se scoate de pe ordinea de zi proiectul de lege privind pensiile speciale ale parlamentarilor, înregistrându-se 117 voturi “pentru” și 289 de voturi “împotrivă”, informează Agerpres.

Comisia pentru Statut a avizat favorabil proiectul privind pensiile speciale pentru parlamentari care modifică în acest sens Statutul deputaţilor şi senatorilor, iar raportul comisiei este discutat marţi în plenul Parlamentului.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, care prevede pensiile speciale ale parlamentarilor, depusă la Camera Deputaţilor, avea semnăturile a 255 de deputaţi şi senatori, dar parlamentarii PNL, cu o excepţie, şi-au retras semnăturile.

Potrivit proiectului, deputaţii şi senatorii vor avea dreptul, după exercitarea mandatului, la cerere, la împlinirea vârstei standard, la o indemnizaţie lunară pentru activitatea de parlamentar, de indemnizaţie urmând să beneficieze doar cei care nu mai au calitatea de parlamentar.

Calculul acestei pensii se va face prin înmulţirea 0,55% din indemnizaţia brută lunară de parlamentar cu numărul mandatelor, iar pensia se va actualiza ori de câte ori se va majora sau indexa indemnizaţia parlamentarilor şi se va cumula cu orice tip de pensie din sistemul public de pensii.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, luni, potrivit Mediafax.ro în legătură cu pensiile speciale parlamentare, că este vorba de faptul că parlamentarii nu au voie să desfăşoare alte activităţi şi nu au alte venituri care să le permită să acumuleze pachete de siguranţă pentru bătrâneţe.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/

Deputatul Aurelian Mihai a cerut 12 deputați, 6 senatori și vot electronic pentru românii din diaspora

/0 Comentarii/în /de /1.062 vizite

Cristi Merchea – emigrantul.it

Amendamente depuse de către deputatul Aurelian Mihai care pledează pentru votul electronic, 6 senatori și 12 deputați de diaspora

Deputatul Mihai Aurelian susţine că în modul de organizare în circumscripţia electorală specială pentru cetăţenii români cu domiciliu în afara graniţelor României trebuie să se regăsească 12 colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi 6 colegii uninominale pentru alegerea Senatului, cu mențiunea ca arondarea geografică a celor 12 colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor şi a celor 6 colegii uninominale pentru Senat stabilită prin hotărâre a Guvernului, conform hotărârii unei comisii parlamentare speciale constituite pe baza proporţionalităţii reprezentării parlamentare.

“În urmă cu zece zile, am adus amendamente cu privire la îmbunătățirea legislației și în sintonie cu ideea de reducere a numărului parlamentarilor, propunând ca în cazul cetățenilor cu domiciliul sau rezidența în afara țării, sa existe 6 reprezentanți pentru Senat si 12 reprezentanți pentru Camera Deputaților”, subliniază deputatul.

De asemena, Mihai Aurelian pledează pentru includerea votului electronic și a celui prin corespondență ca posibilitate în exercitarea drepturilor electorale ale cetățenilor, păstrarea circumscripției 43 – diaspora, alegeri uninominale, 6 senatori, 12 deputați precum și un număr de parlamentari mai mic decât cel actual: “Păstrarea normei de reprezentare actuale, ar însemna un Parlament supradimensionat, iar potrivit calculului corect asupra echivalentei în conformitate cu legislația aplicata în cele 41 de circumscripții electorale, pentru circumscripția 43 ar fi trebuit sa avem astăzi în Parlamentul României, numai calculând pentru cetățenii români aflați în Europa de Vest, minim 21 de senatori si 48 de deputați”.

Mihai Aurelian susţine că va urma cu toată certitudinea dezbaterea asupra propunerilor aduse pentru îmbunătățirea legislației până la termenul limita de 15 Februarie și de asemenea susținerea amendamentelor: “Am adus aceste propuneri de modificare a legislației atât din necesitatea clarificării si corectitudinii calculului electoral, cât și ca urmare a numeroaselor semnale venite din partea cetățenilor din diaspora”.

articol preluat de pe http://www.emigrantul.it/