proteste București Arhive

Articole

Fenomenul Piața Universității: Kilometrul Zero al democrației românești

22 aprilie 2026/0 Comentarii/în File de Istorie /de Uniti Schimbam/285 vizite

22 aprilie 2026

Există momente în istorie care definesc caracterul unei națiuni, iar primăvara anului 1990 rămâne, fără îndoială, cea mai pură expresie a dorinței de libertate a poporului român de după căderea regimului Ceaușescu. Ceea ce a început pe 22 aprilie 1990 nu a fost doar un protest, ci a devenit Fenomenul Piața Universității — o stare de spirit care a unit studenți, intelectuali și cetățeni simpli în jurul unei singure speranțe: o democrație autentică, curățată de structurile neocomuniste.

Sub pilonul Memoria Timpului, reconstruim cronologia celor 53 de zile care au transformat centrul Bucureștiului în „Kilometrul Zero al democrației”. De la balconul Universității s-a strigat adevărul într-o perioadă în care manipularea era politică de stat, iar curajul celor care s-au declarat „golani” a rămas până astăzi un simbol al rezistenței morale în fața forței brute.

Fenomenul Piața Universității: Kilometrul Zero al democrației românești

O adunare în Piața Universității din București, 1990 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Geneza și Simbolistica „Golaniadei”

Manifestația a debutat pe 22 aprilie 1990, fiind declanșată de nemulțumirea profundă față de acțiunile Consiliului Frontului Salvării Naționale (FSN) și ale lui Ion Iliescu. Protestatarii acuzau că Revoluția din 1989 fusese confiscată de eșalonul secund al Partidului Comunist. Perimetrul dintre Facultatea de Arhitectură și Universitate a fost proclamat „Zonă liberă de neocomunism”, un spațiu unde cenzura nu mai avea putere.

Numele de „Golaniada” a apărut paradoxal, dintr-o încercare de denigrare. După ce președintele Ion Iliescu i-a etichetat pe manifestanți drept „golani” și „huligani”, aceștia și-au asumat apelativul cu mândrie. Au apărut insigne cu „golan titrat” sau „golan de bună-credință”, transformând o insultă într-un titlu de onoare. Refrenul interpretat de Cristi Pațurcă, „Mai bine mort decât comunist”, a devenit imnul unei generații care refuza compromisul.

Protestatari în Piaţa Universităţii; 21 mai 1990 – Foto: (c) ILIE BUMBAC / Arhiva istorica AGERPRES

Revendicări și „Tribuna Democrației”

Nucleul ideologic al protestului a fost Punctul 8 al Proclamației de la Timișoara, care cerea ca foștii activiști comuniști și ofițeri de Securitate să nu aibă dreptul de a candida timp de trei legislaturi. Balconul Universității a servit drept tribună pentru sute de personalități, de la Petru Creția și Doina Cornea, până la Ana Blandiana și Gabriel Liiceanu. Aceștia nu instigau la dezordine, ci la o „ordine socială nouă”, bazată pe adevăr și probitate politică.

Printre cei care au susținut discursuri s-a numărat și cunoscutul eminescolog, filosof, eseist și traducător Petru Creția:

„Am fost acuzați în ultimele zile de instigare iresponsabilă la dezordine socială. Nimeni dintre noi nu este iresponsabil, iar intransigența nu trebuie confundată cu nimic. Pe de altă parte, acceptăm termenul de instigatori. Într-adevăr, doresc împreună cu toți cei care sunt alături de dumneavoastră să vă instig nu la dezordine socială, ci la o ordine socială nouă, mai dreaptă, mai liberă, și mai prosperă, întemeiată pe o legalitate reală și pe promovarea în viața publică a spiritului de adevăr și a probității politice. În al doilea rând, vă instigam cu dragoste și gând bun la eliminarea practică și legala a tuturor elementelor retrograde și acaparatoare de putere și bunuri nemeritate. (…) În al treilea rând vă instig la dobândirea unui cadru constituțional, care să descătușeze forțele vii ale țării, pe oamenii buni, pe oamenii cinstiți, pe oamenii drepți și curați, talentați și pricepuți, pe cei care pot face o țara nouă mai dreaptă și mai curată. Este vorba de oamenii pe care nimeni nu-i poate nici minți, nici înfrica, nici cumpăra. Sunt aceia pe care-i reprezentați aici, cu atâta stăruință, cu atâta dârzenie și cu atâta lumină. Acești oameni dau în clipa aceasta și dincolo de orizontul ei sensul și noblețea acestei adunări. Trăiască Libertatea!”
—Petru Creția

Balconul Universităţii – Preşedintele Ligii Studenţilor, Marian Munteanu, şi alţi contestatari adresându-se mulţimii; aprilie 1990 – Foto: (c) VIRGIL PAVEL / Arhiva istorica AGERPRES

Mărturii

Alexandru Cristian Surcel

Alexandru Cristian Surcel, avocat, activist civic, fost jurnalist – foto preluat de pe facebook.com

22 aprilie 2025

PE CALEA ADEVĂRATEI SUVERANITĂȚI – ÎNCEPUTUL GOLANIADEI

Acum exact 35 de ani o cascadă de marșuri și demonstrații anima bulevardele Bucureștiului. Mai întâi, de dimineață, o manifestare funebră la Cimitirul Eroilor, pe Calea Șerban Vodă. în zona Bellu, stația de metrou Pieptănari redenumită Eroii Revoluției. Pe vremea aceea mormintele celor uciși în decembrie 1989 arătau încă mult mai improvizat; dar mai multe lacrimi din suflet se vărsau asupra lor. Duminică, 22 aprilie 1990, se împlineau exact patru luni de la carnagiu.

Mulțimea a pornit apoi în marș spre Piața Unirii. Avea loc acolo mitingul electoral al Grupului Democrat de Centru (GDC). Era o alianță a câteva din acele partide mici apărute după căderea dictaturii. Nu avea să obțină decât 0,5% în alegerile parlamentare. Atmosfera era însă frumoasă, la propriu și la figurat, eram și eu pe acolo.

De la Piața Unirii s-a mers la Piața Aviatorilor, care era actuala Piață Charles de Gaulle și nu piațeta cu Monumentul Aviatorilor. Acolo avea loc un miting electoral al PNȚ-cd. Când și acesta s-a încheiat, mare parte din manifestanți ne-am dus în fața sediului TVR. Pe atunci TVR Liberă.

Aici, când se termina și această etapă, mama și cu mine am decis să mergem acasă. Puțin înainte îl auzisem pe Dumitru Dincă, fostul revoluționar din 21 Decembrie devenit lider al unei organizații intitulate triumfalist Alianța Poporului, spunând că vor merge la Piața Universității să o blocheze. I-am spus asta mamei, dar ea nu a fost de acord să plecăm și-n acest ultim act al zilei.

Seara aveam să aflu că, într-adevăr, grupuri de protestatari ocupaseră Piața Universității și rămăseseră acolo. În dimineața de marți, 24 aprilie, scutierii aveau să intervină în forță, batând și reținând protestatarii găsiți acolo, iar apoi primăria avea să spele zona.

În câteva ore, o mulțime indignată ocupase din nou Piața Universității. Apăreau corturile de pe platoul TNB, greviștii foamei, revendicările având drept cheie de boltă Punctul 8 al Proclamației de la Timișoara. Alți indignați ocupau în aceeași zi Piața Operei din Timișoara, apoi Piața Ovidiu din Constanța ș.a.m.d.

Când spun indignați nu mă refer la Indignados sau la Ocuppy. Acele mișcări erau departe în viitor. În 1990 existase doar un singur precedent: protestul maraton din 17 mai-4 iunie 1989 din Piața TienAnMen, înecat în sânge la ordinele „reformatorului” Deng Xiaoping.

Într-un discurs furibund în plenul Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN), minisubstitutul de parlament creat după evenimentele din 28-29 ianuarie 1990 și ca răspuns la acestea, Ion Iliescu, președintele CPUN și liderul noii puteri deja caracterizată de oponenții săi drept neocomunistă, îi numea “golani” pe protestatarii care blocaseră Piața azi numită 21 Decembrie. Drept răspuns aceștia au început să arboreze în piept ecusoane cu inscripția “golan” simplă sau în diverse combinații și design-uri, ori inițiala “G.” Iar protestul-maraton ce avea să continue până la alegerile din Duminica Orbului și după avea să devină cunoscut și drept Golaniada.

La 25 aprilie Liga Studenților din Universitatea București se alătura protestului de lângă Palatul Universității. Se deschidea balconul Facultății de Geografie, apăreau pe el Marian Munteanu și steagurile României, viitoarei Uniuni Europene (încă Comunitatea Economică Euorpeană), precum și ale celor trei țări baltice care-și declaraseră deja independența față de URSS. Piața Universității, Zona Liberă de Neocomunism din inima României, le recunoștea deja.

În acea zi de miercuri, când s-au terminat orele de curs la liceu, l-am luat pe amicul meu Cornel Bobâlcă și am mers împreună în Piața Universității. A fost prima din multele mele participări la ceea ce se petrecea acolo, singur sau însoțit de alții, inclusiv mama și chiar bunicul meu, fostul deportat în Donbas, care venea cu scăunelul pliant căci sănătatea nu-i mai permitea să stea mult în picioare; avea de altfel să moară în doar câteva luni, la 16 ianuarie 1991.

Aș putea să povestesc mult și bine despre cele ce se petreceau acolo și cum se petreceau, dar mai bine las filmul remarcabil al lui Stere Gulea, turnat la cald, să o facă.

Finalul Sângeros: Mineriada din 13-15 iunie

După 53 de zile de protest pașnic, autoritățile au decis reprimarea violentă a manifestației. Deși la 27 mai o parte din organizații se retrăseseră, în Piață rămăseseră greviștii foamei. Pe 13 iunie, intervenția în forță a Poliției a degenerat în ciocniri violente și incendierea sediilor unor instituții cheie.

Punctul culminant a fost marcat de aducerea minerilor din Valea Jiului în Capitală, la chemarea puterii politice. Zilele de 14 și 15 iunie au rămas negre în calendarul democrației: minerii au ocupat Piața Universității, i-au bătut cu brutalitate pe manifestanți și au devastat sediile partidelor de opoziție și ale universităților. Evenimentele s-au încheiat cu mulțumirile oficiale adresate minerilor de către Ion Iliescu pentru „restabilirea ordinii”.

cititi mai mult pe: unitischimbam.ro; ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro

Protestatari în Piaţa Universităţii; 27 aprilie 1990 – Foto: (c) ILIE MARIAN / Arhiva istorica AGERPRES

Privind înapoi, Fenomenul Piața Universității nu a fost o înfrângere, deși a fost strivit de bâte și minciuni. A fost, de fapt, prima lecție de solidaritate civică a României postdecembriste. Lecția „golanilor” din 1990 ne amintește că democrația nu este un bun câștigat definitiv, ci un proces care necesită vigilență constantă. Valorile lor — integritatea, lustrația și refuzul neocomunismului — rămân actuale și astăzi, constituind fundamentul pe care s-a clădit societatea civilă modernă.

Nota Editorială: Surse: Wikipedia, Agerpres. Realizat cu sprijinul inteligenței artificiale Gemini.

Alexandru Cristian Surcel: 12 și 13 ianuarie în istoria recentă

13 ianuarie 2025/0 Comentarii/în La Ordinea Zilei, Proteste si Revendicări /de Uniti Schimbam/626 vizite

foto preluat de pe www.facebook.com/partidulAUR

articol de Alexandru Cristian Surcel, preluat de pe www.facebook.com

Alexandru Cristian Surcel, avocat, activist civic, fost jurnalist – foto preluat de pe facebook.com

13 ianuarie 2025

12 și 13 ianuarie în istoria recentă

12 ianuarie 2025 - Protestul AUR împotriva anulării alegerilor prezidențiale din 2024 și a prelungirii cu japca a celui de-al doilea mandat prezidențial al lui Klaus Iohannis.

Protest AUR (București, 12 ianuarie 2025) – foto preluat de pe www.facebook.com/partidulAUR

A succedat la interval de două zile Marii Uniri Juridice (sic!), manifestația cu cel mai idiot nume pe care l-am întâlnit vreodată, inițiată de Mesia însuși, adică de Călin Georgescu, care a participat la ea de la Frankfurt am Main.

De asemenea, protestului aceluiași Georgesc de la Palatul de Justiție din București.

Revenind la protestul de ieri, am înțeles că au luat parte câteva zeci de mii de oameni, poate chiar peste 100.000, comparabil cu protestele din ianuarie-februarie 2017 sau cu #10august 2018.

Coloanele de manifestanți s-au adunat la Piața Universității și au vizitat Piața Victoriei și Palatul Cotroceni.

Ca și la… Marea Unire Juridică, au avut loc acte agresive la adresa echipelor de reporteri ai televiziunilor ostile Georgescului, precum Antena 3 CNN sau Digi24 (apropo, încercarea aia de a-l pune într-o lumină proastă pe George Simion a fost cam tembelă, cam de pe la TVR Liberă din anul 1990 așa).

Alde Horațiu Potra, fiul și un acolit au fost săltați de jandarmi, percheziționați și unele bunuri confiscate; preventiv, așa că am o presimțire că instanța va anula sancțiunile aplicate și le va întoarce banii confiscați, poate și alte bunuri.

În rest, nu am remarcat nimic ieșit din comun la acest protest, de la oamenii aduși de AUR cu autocarele, la oamenii în mod real indignați de anularea alegerilor prezidențiale, la oamenii cu icoane, până la emisarul lui Zalmoxis și alți exotici cu costume de daci sau cu crucea rusească suprapusă pe tricolorul românesc.

În orice caz, într-o democrație libertatea adunărilor publice este garantată, fie că rezonăm sau nu cu subiectul acestora.

Iar anularea alegerilor prezidențiale, prelungirea forțată a mandatului președintelui și numirea aceluiași prim-ministru, Marcel Ciolacu, blamat grav la votul din 24 noiembrie 2024, sunt motive legitime.

Fie că rezonăm sau nu cu respectivele motive sau cu personajele care vor să încalece valul.

Apropo, numiții președinte și prim-ministru ar face bine să producă o dată dovezile alea ale motivelor pentru care s-au anulat prezidențialele, altfel mă tem că amânarea excesivă a repetării alegerilor va beneficia doar așa-zișilor suveraniști.

Deocamdată, dovezile implicării „actorilor statali și non-statali”, alții decât PSD și PNL, seamănă din ce în ce mai mult cu misterul teroriștilor de la revoluția din 1989, care acum ni se spune că nici măcar nu au existat, au fost doar focuri trase aiurea pe fond de panică, de slabă pregătire a militarilor și de multă manipulare TV.

13 ianuarie 2012 - Primele proteste pentru oprirea planului președintelui Traian Băsescu de a-l demite pe Raed Arafat, de a desființa SMURD și de a privatiza serviciile de ambulanță.

Protestele din București din 15 ianuarie 2012 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Pe atunci, o întreagă mitologie îl avea drept semizeu pe Raed Arafat.

A fost spulberată în 2015 de #Colectiv, ca și de dezastrele aeriene din Munții Apuseni și de pe Lacul Tăbăcăriei de la Constanța. când ineficiența ISU a costat vieți omenești.

La nivelul anului 2012, această cauză nu a adunat decât câteva mii de manifestanți.

Pe de o parte, a fost preludiul a ceea ce alții au denunțat ca fiind „lovitură de stat”, ca și alții acum legat de anularea alegerilor prezidențiale.

Pe de altă parte, a fost debutul unei perioade de trezire a societății civile și de proteste succesive tot mai mari, după ce de la mijlocul anilor ’90 se instaurase un fel de lene civică generală.

Și care a continuat până la șocul pandemiei.

cititi mai mult despre Protestele din România din 2012, pe ro.wikipedia.org

12 ianuarie 1990 - Consiliul FSN organizează o zi de doliu național pentru morții din decembrie 1989, care include o mare adunare comemorativă în Piața Victoriei.

12 ianuarie 1990, Petre Roman se adresează manifestanților din Piața Victoriei | foto: Agerpres – preluat de pe amintiridincomunism.wordpress.com

După execuția soților Ceaușescu, CFSN abolise pedeapsa cu moartea printr-un Decret-Lege.

Populația, mai ales din localitățile care avuseseră revoluție pe bune și victime, precum Timișoara sau București, era nemulțumită de această decizie, cât timp mulți dintre responsabilii de represiuni, precum și prezumtivii teroriști nu fuseseră nici măcar trimiși în judecată.

Astăzi știm că graba aia a avut o logică: noua putere se impusese cu ajutorul manipulării criminale care a ucis și a rănit mai mulți oameni între 22 și 25 decembrie 1989, decât între 17 și 22 decembrie dimineața.

De asemenea, unii dintre oamenii de forță ai noului regim participaseră la represiunea de la Timișoara.

Astfel că, până seara, adunarea comemorativă se transformă în protest.

Vicepreședintele CFSN Dumitru Mazilu, urcat pe un tanc, se erijează în lider al nemulțumirii populare, sperând că îl va înlocui pe Ion Iliescu.

Sub presiunea mulțimii, acesta acceptă abrogarea decretului-lege privind abolirea pedepsei cu moartea și adoptarea unui decret-lege pentru interzicerea PCR.

La TVRL, țara urmărește siderată ceea ce se întâmplă în Piața Victoriei, fără să-și dea seama că până la finalul lunii va fi ruptă în două tabere violent antagonice.

După împrăștierea demonstranților, CFSN îl exclude pe Dumitru Mazilu, iar decretele-legi adoptate sub presiunea mulțimii din Piața Victoriei sunt abrogate.

Pedeapsa cu moartea rămâne abolită.

PCR redevine legal, dar câțiva membri CC se adună și anunță autodizolvarea partidului.

În curând, FSN va fi privit ca prelungirea PCR; printr-o mișcare teatrală, în noiembrie 1990 câțiva vechi fruntași PCR vor anunța „fuziunea” acestuia cu un mic partid de stânga înregistrat după revoluție; se năștea astfel PSM.

cititi mai mult pe: www.agerpres.ro; enciclopediaromaniei.ro

Protest – Bucuresti – 3 noiembrie 2015

2 noiembrie 2022/0 Comentarii/în Proteste si Revendicări /de Uniti Schimbam/6.310 vizite

foto preluat de pe romaniacurata.ro

Miting în Piaţa Universităţii. 15.000 de persoane cer demisia lui Victor Ponta, Gabriel Oprea şi Cristian Popescu Piedone

articol preluat de pe stiri.tvr.ro

3 noiembrie 2015

Un miting de protest a început în jurul orei 18.00, în Piaţa Universităţii, după drama de vineri, din Clubul Colectiv. Apelul a fost lansat pe reţelele de socializare.

00.12 În Piaţa Universităţii sunt prezenţi între 7.000 – 8.000 de persoane. Se cere în continuare demisia premierului Victor Ponta, ministrului de Interne, Gabriel Oprea, şi primarului Cristian Popescu Piedone.

23.37 Circulaţia în Piaţa Universităţii a fost din nou blocată. Se scandează, în afară de sloganele menţionate anterior, “E doar începutul, vrem demisia!”.

23.25 Reporterul TVR Dragoş Porojnicu informează că manifestanţii s-au decis să revină în Piaţa Universităţii.

23.16 Manifestanţii au plecat spre Patriarhie, nu înainte de a scanda din nou: “Sărim cu toţii şi strigăm tare că România nu e de vânzare”, “Demisia!”,ori “Ieşim, ieşim până plecaţi”. O parte dintre protestatari au ajuns la Catedrala Patriarhală, unde scandează “Am venit să ne spovedim”, ori “Am venit să cântăm colinde”.

22.48 În stradă sunt peste 25.000 de persoane.

22.38 Preşedintele Klaus Iohannis a postat un mesaj pe Facebook: “Sunt impresionat de manifestările din această seară. Este o mișcare de stradă, care vine din dorința oamenilor de a le fi respectată condiția și demnitatea. Am înțeles că se cere și se așteaptă, pe bună dreptate, ca cineva să-și asume răspunderea politică. Următorul pas trebuie să fie al politicienilor, care nu pot ignora acest sentiment de revoltă”.

22.30 Protestatarii au ajuns la Primăria Sectorului 4 şi solicită demisia edilului-şef Cristian Popescu Piedone.

22.21 Moment tensionat la Parlament, după ce câţiva tineri au sărit gardul, iar protestatarii nu au renunţat până ce persoanele care au pătruns în incinta Casei Poporului nu au fost lăsate să plece.

22.16 Sute de oameni au participat, marţi seară, la o slujbă de pomenire oficiată de Mitropolitul Clujului, Andrei Andreicuţ, pentru tinerii morţi în incendiul de la clubul Colectiv din Bucureşti, potrivit Agerpres.

Slujba, oficiată în faţa Catedralei mitropolitane din Cluj-Napoca, a adunat peste cinci sute de credincioşi care, cu lumânări în mâini, au cântat şi s-au rugat alături de cei câţiva zeci de preoţi pentru sufletele celor morţi. La rândul lor, tinerii seminarişti au decorat fântâna arteziană din piaţa Avram Iancu, în care s-a oficiat slujba de pomenire, cu zeci de lumânări aprinse.

22.04 În drum spre Primăria Sectorului 4 a Capitalei, protestatarii vor manifesta şi în faţa Parlamentului.

22.00 La Oradea, câteva sute de persoane au aprins lumânări şi s-au rugat pentru cei afectaţi de tragedia de vineri.

21.53 Aproape 2.000 de persoane au ieşit în stradă în centrul municipiilor Ploieşti şi Braşov, în de solidaritate cu victimele tragediei de la Clubul Colectiv.

21.46 În faţa sediului MAI, se află câteva zeci de jandarmi.

citit mai mult pe stiri.tvr.ro

”DEMISIA!” Centrul Capitalei blocat de protestatari. 20.000 de oameni au ajuns la Guvern

articol preluat de pe romaniacurata.ro

Peste 6.000 de oameni au blocat centrul Capitalei într-o amplă manifestare de protest declanșată de tragedia de la Colectiv. ”Jos, Ponta!”, ”Jos, Oprea!”, ”Ieșiți din casă dacă vă pasă!” sunt scandările celor care au plecat din Piața Universității, pe b-dul Magheru, către Guvern.

Ample proteste sunt anunțate și pentru sfârșitul acestei săptămâni, încă de joi, în București și alte orașe din România. O listă provizorie de revendicări, în 10 puncte, a fost anunțată astăzi de către mai multe grupuri civice. Lista nu e definitivă, forma finală urmând să fie stabilită în stradă.

CITIȚI AICI LISTA REVENDICĂRILOR (click) ȘI ADĂUGAȚI PROPUNERI!

ARTICOL ÎN CURS DE ACTUALIZARE

***

Citește (aici) comentariul scris în timpul protestului de Alina Mungiu-Pippidi: ”Cinci pași indispensabili afară din zona morții degeaba”

***

Ora 21.30: S-a ajuns în Piața Revoluției. La propunerea lui Claudiu Crăciun, oamenii s-au așezat în genunchi în memoria victimelor Revoluției. Scandările care cer demisia lui Oprea au fost reluate în fața Ministerului de Interne.

”Ponta, nu reziști, nici cu mii de securiști!” (video: Radu Ciorniciuc)

#bucharest #corruptionkills #colectiv

Posted by Radu Ciorniciuc on Tuesday, November 3, 2015

21. 20: ”Ieri îndoliați, astăzi revoltați!”, ”Premier penal, marș la tribunal” și ”Colectiv! Colectiv!” sunt scandările coloanei de manifestanți.

“Corupţia ucide”, “Corupţia, indiferenţa şi lăcomia ucid toată România”, “Politicieni, toţi sunteţi vinovaţi de masacrarea României” – mesaje de pe pancardele protestatarilor.

”Atmosfera la Guvern e foarte incărcată. E un amestec de nemulțumire, solidaritate, tristețe. S-a umplut paharul. Mulți le vorbesc jandarmilor, le spun ce au pe suflet, descriu cum au murit oameni din cauza corupției sau cum le-a afectat lor viața. Vor să fie auziți, vor să se facă dreptate, acum și de acum înainte” (Laura Ștefănuț)

Schimbarea este aici. Și suntem tot noi, tinerii!

Posted by Alex Coita on Tuesday, November 3, 2015

Pe drumul spre Guvern, oamenii s-au oprit să aplaude Pompierii#solidaritate #colectiv

Posted by Laura Ștefănuț on Tuesday, November 3, 2015

cititi mai mult pe: romaniacurata.ro

Tragedia din Colectiv, 15.000 de oameni sunt la Ministerul de Interne

Protest – Bucuresti – 3 noiembrie 2015
foto: Agerpres

articol preluat de pe digi24.ro

3 noiembrie 2015

Mii de oameni s-au adunat în Piaţa Universităţii, încă de la ora 18.00, cerând demisia responsabililor pentru tragedia din Colectiv. Centrul Capitalei este blocat.

21.27. Mii de protestatari au ajuns la Ministerul de Interne, stau în genunchi şi ţin un moment de reculegere.

20.53. Protestatarii pleacă spre Ministerul de Interne.

20.35. Aproximativ 1.500 de oameni protestează şi la Braşov.

20.25. Au fost mobilizate mai multe efective de jandarmi pentru a menține ordinea publică pe parcursul manifestării.

“Mai mulți negociatori ai Jandarmeriei discută cu unii dintre liderii acestei adunări și vom încerca să aflăm intenția lor și finalitatea acestei manifestări. Nu este o adunare publică organizată, cu o coerență în activitate, sunt mai multe grupuri, este o adunare eterogenă și vom încerca să adaptăm dispozitivele noastre de protecție ca să asigurăm măsurile de ordine publică”, a declarat Georgian Enache, purtătorul de cuvânt al instituției la un post de televiziune.

Protest-Bucuresti-3-noiembrie-2015
foto Facebook Călin Gheorghe, din studioul live al Radio TANANANA

20.00. În faţa Guvernului se scandează „Nu plecăm până nu plecaţi!”.

Vin în continuare oameni, din zona de nord a Capitalei. Sunt angajaţi ai multinaţionalelor.

#colectiv #solidaritatePeste 10.000 de oameni s-au revarsat pe bd. Magheru, prin Piata Romana si inainte, spre…

Posted by Rezistența Urbană on 3 Noiembrie 2015

În Piaţa Victoriei, atmosfera începe să se tensioneze.

Mii de manifestanţi sar şi strigă: „Cine nu sare nu vrea schimbare!”

Protestatarii aplauda masina pompierilor! Imaginile merita distribuite.

Posted by Claudiu Pândaru on 3 Noiembrie 2015

cititi mai mult pe digi24.ro

Revolta care unește. Protest în Piața Universității: „Corupția ucide!”, „Oprea, demisia!”, „Jos Piedone!”

Protestele din România din 3 – 9 noiembrie 2015

2 noiembrie 2022/0 Comentarii/în Proteste si Revendicări /de Uniti Schimbam/2.790 vizite

Protestele din Piața Universității, București, 5 noiembrie 2015

foto si articol preluate de pe ro.wikipedia.org

Protestele din România din 3 – 9 noiembrie 2015

Protestele spontane de stradă din România, numite de către presă Revoluția Colectiv sau Revoluția CTRL ALT DEL, au debutat la începutul lunii noiembrie 2015 în București, în urma tragicului incendiu din clubul Colectiv, ca reacție la modul în care autoritățile acordă licențele și inspectează localurile publice, extinzându-se apoi la întreaga clasă politică, socotită drept principala vinovată pentru problemele sociale în care se află societatea românească din ultimele decenii.

În ziua de 1 noiembrie 2015, în Piața Universității din București a fost organizat un marș de comemorare a victimelor incendiului, marș la care au participat 8.000 de persoane; ulterior mulțimea s-a îndreptat către locul tragediei, unde se mai aflau alte 2.000 de persoane venite să aducă un ultim omagiu celor dispăruți.

Ca urmare a declarației primarului sectorului 4 Cristian Popescu Piedone că nu are ce să-și reproșeze, pentru că, din punctul lui de vedere clubul Colectiv funcționa legal, a fost organizat în ziua de 3 noiembrie 2015, tot în Piața Universității, un miting pentru demiterea acestuia. Mitingul de la București a început la ora 18:00 și a adunat până în momentul încheierii la ora 1:30 a doua zi 25.000 de persoane. Aceștia au scandat lozinci și au cerut demisia lui Victor Ponta, Gabriel Oprea, dar și lui Cristian Popescu Piedone.

A doua zi, pe 4 noiembrie 2015, la patru zile după incendiul de la clubul Colectiv, Victor Ponta, împreună cu Guvernul României, dar și primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, au demisionat.

În ciuda demisiilor anunțate și a declarației lui Victor Ponta care a spus: „Sper ca depunerea mandatului și al guvernului să satisfacă așteptările celor care au protestat”, protestele au continuat și în următoarele zile, extinzându-se și în majoritatea orașelor din țară, dar și în diaspora, mai întâi la Paris și la Londra, apoi și la Roma, Torino, Milano, Madrid, Copenhaga, Berlin, New York etc.

În București au ieșit pe străzi peste 30.000 de oameni, strigând „Peste tot corupție, nicăieri justiție”, „Toate partidele, aceeași mizerie”, „Vrem spitale, nu catedrale”, „Colectiv”. S-au cerut alegeri anticipate, dar s-a strigat și împotriva acestei idei – „Vrem dreptate, nu anticipate”.

Și în țară, lumea a ieșit pe străzi în număr mare: peste 4.000 la Constanța (unde lumea s-a oprit și în fața restaurantului Beirut, unde au ars într-un incendiu trei tinere), peste 4.000 la Timișoara, peste 3.000 la Cluj, Galați, Craiova, Oradea, Sibiu sau Iași. În Bacău au ieșit peste 1.500 de oameni, iar la Buzău și Alba Iulia peste 1.000, fiind înregistrate proteste mai mici și la Ploiești, Focșani, Deva, Arad, Pitești, Târgu Jiu, Brașov, Botoșani, Hârlău, Vaslui, Piatra Neamț, Bârlad, Brăila.

La o săptămână de la începerea protestelor, acestea au scăzut foarte mult în intensitate. Astfel luni 9 noiembrie, în a șaptea zi consecutivă de proteste, în Piața Universității din București s-au adunat aproximativ 400 de oameni, care nu au mai scandat și mai mult au discutat între ei.

În 10 noiembrie 2015, la orele 17:00, președintele Klaus Johannis l-a desemnat pe Dacian Cioloș drept prim-ministru al României, însărcinându-l cu formarea unui guvern de tehnocrați. În urma acestei decizii, în cea de-a opta zi de la începerea lor, protestele de stradă au încetat.

Zeci de producători şi lucrători agricoli au protestat în faţa Guvernului faţă de închiderea pieţelor (18 noiembrie 2020)

18 noiembrie 2020/0 Comentarii/în Proteste si Revendicări /de Uniti Schimbam/1.135 vizite

foto preluat de pe www.facebook.com/ecoruralis

18 noiembrie 2020

Zeci de producători şi lucrători agricoli au protestat în faţa Guvernului faţă de închiderea pieţelor (18 noiembrie 2020)

Zeci de producători agricoli şi muncitori din domeniul agricol veniţi din mai multe zone ale ţării au participat, miercuri, la o manifestaţie în Piaţa Victoriei, în semn de protest faţă de decizia Guvernului de închidere a pieţelor care funcţionează în spaţii închise.

Protestatarii au scandat “Deschideţi pieţele!” şi “Vrem să muncim, nu să murim!” şi afişează pancarte inscripţionate cu mesajele: “Supermarketurile-n câştig, ţăranii evacuaţi în frig!”, “Vrem soluţii concrete, nu ţărani evacuaţi din pieţe!”, “Pieţele pentru producătorii români!”, “Susţineţi ţăranii! Sprijinul tău e sămânţa acţiunii noastre”, “Agricultura familială la scară mică – ţărănească”.

Revendicările producătorilor şi lucrătorilor agricoli sunt: revizuirea Hotărârii de Guvern care a reglementat închiderea pieţelor, halelor agroalimentare şi târgurilor locale organizate în spaţii închise; sprijinirea urgentă şi strategică a pieţei locale şi a lanţurilor scurte alimentare în condiţii de siguranţă pentru sănătatea publică, inclusiv compensarea pierderilor suferite de ţărani şi micii producători afectaţi de închiderea pieţelor din spaţii închise, stabilite de comun acord prin consultarea cu asociaţiile de mici producători; accesul la piaţă pentru micii producători; respectarea obligaţiilor internaţionale pentru drepturile omului în sectorul agroalimentar; participarea ţăranilor şi a micilor producători la luarea deciziilor şi dialog permanent cu autorităţile la nivel central.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Federația “Solidaritatea Sanitară” din România: Miting pentru Condiții de Muncă Decente (5 noiembrie 2020)

5 noiembrie 2020/0 Comentarii/în Proteste si Revendicări /de Uniti Schimbam/1.371 vizite

„În ce situație ne vor aduce guvernanții?” O imagine care nu necesită altă descriere, LIVE acum în Piața Victoriei, reprezentații Federației „Solidaritatea Sanitară” protestează!

foto si articole preluate de pe www.facebook.com/solidaritatea.sanitara

ACUM în Piața Victoriei, reprezentații Federației „Solidaritatea Sanitară” protestează în fața Guvernului!
Specialiștii din sănătate au nevoie de CONDIȚII DE MUNCĂ DECENTE și de recunoașterea meritelor, respectiv de tot sprijinul Guvernului și al societății! Indiferența guvernanților față de situația și drepturile lucrătorilor din sănătate trebuie să înceteze!

Pentru a învinge pandemia COVID-19, România are nevoie de tot sprijinul lucrătorilor din sănătate!
Miting-ul pentru Condiții de Muncă Decente este dedicat apărării dreptului lucrătorilor din sănătate la condiții de muncă decente și la recunoașterea meritelor!

“Solidaritatea Sanitara” este ACUM in Piața Victoriei și protestează în fața Guvernului!
Protestul a debutat cu un moment de reculegere și un gest simbolic în memoria salariaților decedați la datorie!
Miting-ul pentru Condiții de Muncă Decente este dedicat apărării dreptului lucrătorilor din sănătate la condiții de muncă decente și la recunoașterea meritelor!

Federația “Solidaritatea Sanitară” din România

Comunicat de presă:

Astăzi, 5.XI.2020, reprezentații Federației „Solidaritatea Sanitară” protestează în fața Guvernului

Reprezentații Federației „Solidaritatea Sanitară” protestează astăzi, 05.XI.2020, începând cu ora 14:00, în fața Guvernului (Piața Victoriei).

Protestul, numit Miting pentru Condiții de Muncă Decente, este dedicat apărării dreptului lucrătorilor din sănătate la condiții de muncă decente și la recunoașterea meritelor, așa cum au fost acestea prezentate în cadrul Apelul lucrătorilor din sănătate pentru respectarea condițiilor muncii decente (https://apel.solidaritatea-sanitara.ro/).

La această acțiune participă numărul maxim de persoane permis de lege, fiind prima manifestare în stradă dedicată exclusiv apărării drepturilor și intereselor tuturor lucrătorilor din sistemul public de sănătate. Acesta este primul protest din seria celor programate în fiecare zi de joi a săptămânii de Federația „Solidaritatea Sanitară”, până la rezolvarea solicitărilor.

Un memoriu cu revendicările Federației „Solidaritatea Sanitară” va fi înaintat Guvernului României, împreună cu reluarea solicitării de declanșare a dialogului pentru rezolvarea problemelor sesizate.

Pe lista revendicărilor Federației „Solidaritatea Sanitară” se află următoarele solicitări:

- adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru protecția sănătății și securității salariaților din sănătate (echipamente, circuite, resurse materiale și umane etc.), astfel încât să determine o reducere semnificativă a numărului de salariați infectați SARS-CoV-2 și, mai ales, decedați din cauza COVID-19;

- asigurarea accesului la toate informațiile relevante privind impactul COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate;

- respectarea dreptului legal la pensia de urmaș pentru copiii colegilor decedați la datorie;

- acordarea tuturor drepturilor salariale prevăzute de lege, respectiv:

o sporul de până în 30%

o sporul pentru combaterea epidemiei;

- acordarea tuturor sporurilor pentru condiții de muncă la nivel maxim;

- creșterea salariilor de bază pentru toate categoriile de lucrători începând cu 1 ianuarie 2021 la nivelul anului 2022;

- posibilitatea de a beneficia de reducerea stagiului de cotizare (vârstei de ieșire la pensie) proporțional cu activitatea desfășurată peste norma de bază;

- acordarea stimulentului de risc pe întreaga durată a stării de alertă pentru toți salariații din sănătate;

- reașezarea asistentelor medicale în grila de salarizare;

- declararea COVID-19 ca boală profesională pentru salariații din sănătate;

- negocierea anexelor la contractul colectiv de muncă la nivel de sector care permit creșterea calității vieții profesionale;

- plata gărzilor cu tariful orar aferent normei de bază;

- raportarea tuturor sporurilor la salariile de bază actuale.

Pentru a învinge pandemia COVID-19 România are nevoie de tot sprijinul lucrătorilor din sănătate. Pentru a continua cu succes această luptă specialiștii din sănătate au nevoie de condiții de muncă decente și de recunoașterea meritelor, respectiv de tot sprijinul Guvernului și al societății. Indiferența guvernanților față de situația și drepturile lucrătorilor din sănătate trebuie să înceteze, transformându-se în atenție cuvenită acordată nevoilor și așteptărilor acestor oameni aflați în prima line a luptei împotriva COVID-19.

Comitetul Director

Arhiva tag-ul pentru: proteste București