Articole

Protestele din Belarus din 2020 (24 mai – 15 noiembrie 2020) – Peste o mie de persoane arestate la cel mai recent protest anti-Lukașenko

foto preluat de pe romania.europalibera.org

 

15 noiembrie 2020 – Peste o mie de persoane arestate la cel mai recent protest anti-Lukașenko

Poliția din Belarus a reținut mai mult de 1.000 de persoane la protestele de duminică din țară în care s-a cerut demisia lui Aleksandr Lukașenko și noi alegeri prezidențiale după ce scrutinul din august a fost denunțat drept fraudat. Grupul Viasna pentru drepturile omului a arătat că cele mai multe arestări au fost făcute în Minsk, unde forțele de securitate au folosit gaze lacrimogene și grenade asomatoare pentru a dispersa mulțimea de mii de demonstranți. Două persoane au fost bătute de forțele de ordine în interiorul unui magazin. Cel puțin 18 jurnaliști, inclusiv patru colaboratori ai Europei Libere, au fost arestați, potrivit Asociației Belaruse a Jurnaliștilor.
cititi mai mult pe romania.europalibera.org

 

17 octombrie 2020 – Poliţia a arestat, la Minsk, femei şi studenţi care manifestau paşnic împotriva guvernului

Mai multe persoane care protestau paşnic sâmbătă, la Minsk, împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko au fost arestate, transmite dpa.

Organizaţia pentru drepturile omului Viasna a declarat că cel puţin 15 persoane, în special tineri, au fost imobilizate de forţele de ordine şi transportate la dube ale poliţiei, în prezent aflându-se în arest.

În ultimele două weekenduri, femei care manifestau s-au deplasat în grupuri mici pentru a evita să fie arestate, însă sâmbătă lor li s-au adăugat studenţi, putând astfel să demonstreze în Minsk în grupuri mai mari. ”Solidaritatea femeilor şi a studenţilor este extinsă şi reprezintă o forţă”, a scris lidera opoziţiei, Svetlana Tihanovskaia, pe aplicaţia Telegram.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Belarus: Poliţia a arestat, la Minsk, femei şi studenţi care manifestau paşnic împotriva guvernului (17 octombrie 2020) - foto preluat de pe www.agerpres.ro

Belarus: Poliţia a arestat, la Minsk, femei şi studenţi care manifestau paşnic împotriva guvernului (17 octombrie 2020) – foto preluat de pe www.agerpres.ro

 

11 octombrie 2020 – Peste 500 de rețineri în cea mai violentă represiune a protestelor din Belarus

UPDATE: 586 de persoane, inclusiv cel puțin 40 de jurnaliști, au fost reținuți în seara cea mai violentă a represiunii asupra protestelor pașnice din Belarus, potrivit organizației pentru drepturile omului Viasna.

Belarus (11 octombrie 2020) Manifestanţii anti-Lukaşenko, dispersaţi cu grenade asurzitoare şi tunuri cu apă - foto preluat de pe www.agerpres.ro

Belarus (11 octombrie 2020) Manifestanţii anti-Lukaşenko, dispersaţi cu grenade asurzitoare şi tunuri cu apă – foto preluat de pe www.agerpres.ro

Poliția a utilizat tunuri cu apă, grenade de avertisment și gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea adunată pe străzile din Minsk.
cititi mai mult pe romania.europalibera.org

 

 

11 octombrie 2020 – Manifestanţii anti-Lukaşenko, dispersaţi în mod violent; circa 100 de persoane au fost arestate

Poliţia belarusă a făcut uz duminică de tunuri cu apă, grenade asurzitoare şi gaze lacrimogene pentru a-i dispersa pe manifestanţii adunaţi la Minsk ca să protesteze din nou împotriva realegerii controversate a preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, potrivit Ministerului de Interne belarus, informează AFP şi dpa.

Tunuri cu apă şi grenade asurzitoare au fost folosite la Minsk“, a declarat purtătoarea de cuvânt a ministerului, Olga Cemodanova.

Mass-media belaruse independente au difuzat imagini cu arestări brutale din timpul a ceea ce pare a fi cea mai violentă reprimare a unei manifestaţii la Minsk, de la mijlocul lui august. Forţele de securitate lovesc în demonstranţi şi îi duc cu forţa spre mici autobuze. Persoane rănite, cu capetele bandajate, pot fi văzute stând pe jos.

Numeroşi protestatari au fost arestaţi duminică. Potrivit organizaţiei pentru apărarea drepturilor omului Viasna, circa 100 de persoane, inclusiv numeroşi jurnalişti, au fost arestaţi în după-amiaza zilei de duminică.

Potrivit site-ului tut.by, poliţia belarusă a folosit grenade asurzitoare şi gaze lacrimogene pentru a-i dispersa pe manifestanţi.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

4 octombrie 2020 – Noi proteste în Belarus. Cel puțin 10 oameni au fost arestați

Belarușii au ieșit pentru a opta săptămână în stradă, împotriva lui Alexandr Lukașenko (4 octombrie 2020) - foto preluat de pe romania.europalibera.org

Belarușii au ieșit pentru a opta săptămână în stradă, împotriva lui Alexandr Lukașenko (4 octombrie 2020) – foto preluat de pe romania.europalibera.org

Forțele de ordine de la Minsk au reținut peste 10 persoane, duminică, la un nou protest. Este al optulea weekend în care belarușii protestează față de Alexandr Lukașenko, acum ei cerând eliberarea prizonierilor politici.

Protestele de weekend din Minsk au prezențe masive, duminica trecută particpând peste 100.000 de oameni, iar atunci peste 350 dintre ei au fost arestați.

Duminică după-amiază, mii de belaruși se adunaseră deja în centrul capitalei, unde au sosit și camioane și autobuze militare.

Protestele față de Lukașenko au loc de pe 9 august, când în Belarus au avut loc alegeri al căror rezultat a fost contestat. De atunci, mai multe persoane și-au pierdut viața la proteste și peste 10.000 au fost arestate.

Duminică, protestatarii au adus poze cu cei arestați și vor mărșălui în fața centrelor de arest.

cititi mai mult pe romania.europalibera.org

 

 

7 septembrie 2020 – Lideră a opoziției anti-Lukașenka, răpită de persoane neidentificate în centrul Minskului

Oponenții președintelui belarus Alexandr Lukașenka se străduiesc să-și găsească unul dintre cei mai influenți lideri, după apariția în presă a informației că Maria Kolesnikova, membru al Consiliului Coordonator al Opoziției, a fost răpită de bărbați neidentificați la începutul celei de a 30-a zi a protestelor anti-guvernamentale.

Portalul de știri independent în limba rusă Tut.by a citat un martor ocular care a relatat că Maria Kolesnikova a fost răpită de pe stradă, în centrul orașului Minsk, luni, pe 7 septembrie, și suită într-un vehicul, marcat cu „Comunicare”.

După incidentul care s-ar fi petrecut luni dimineață, nimeni nu a mai putut comunica cu ea. Persoana care a informat despre incident a spus că s-a temut să-l filmeze cu telefonul mobil pentru a nu fi la rândul ei arestată.
cititi mai mult pe romania.europalibera.org

Maryya Kalesnikava in Minsk on September 2 - foto preluat e pe romania.europalibera.org

Maryya Kalesnikava in Minsk on September 2 – foto preluat e pe romania.europalibera.org

 

7 septembrie 2020 - Casa JurnalistuluiA reînceput represiunea violentă în Belarus

Smardoi cu bâte umblă prin orașe și răpesc oameni de pe stradă.

Oficial, 633 de persoane au fost arestate în urma protestului de ieri.

Mai devreme a fost luată de pe stradă ultima lideră a protestului care a rămas în țară, Maria Kolesnikova. Cu câteva zile anunțase formarea unui partid.

Au dispărut și alți lideri ai opoziției, artiști, programatori, jurnaliști și nenumărați protestatari.

Poliția nu mai e de ajuns și nici armata. Regimul apelează la bătăuși de cartier, sub coordonarea agenților în civil.

În scene care amintesc de Mineriade, dau buzna în facultăți și sar pe oameni la întâmplare, după ce săptămâna trecută au fost mai multe proteste studențești.

Nu sunt pe lume polițiști mai umani și moderați“, a declarat Ministrul de Interne după 500 de plângeri pentru tortură.

Pe străzi, vânătoarea continuă.

 

6 septembrie 2020 – Zeci de mii de protestatari pe străzile din Minsk în timp ce opoziția pune presiune pe Lukașenka să cedeze puterea

Zeci de mii de persoane au ieșit în stradă pentru un al patrulea weekend consecutiv în mai multe zone din capitala Minsk în timp ce opoziția face un nou efort pentru a spori presiunea pe președintele Lukașenka care este tot mai contestat în interior și mai izolat în exteriorul țării.

Serviciul din Belarus al Radio Europa Liberă a arătat că zeci de persoane au fost arestate în Minsk, iar confruntări între protestatari și forțele de ordine au avut loc în orașele Grodno (vest) și Mogilev (est). Demonstrații s-au desfășurat și în Gomel.

Mai multe coloane de protestatari au mărșăluit prin Minsk spre centrul orașului, purtând steaguri alb-roșii care au devenit un simbol al protestelor și scandând „Trăiască Belarusul” și „Rușine” printre alte sloganuri.

Mii de protestatari au ajuns și în fața palatului prezidențial care a fost păzit de forțe speciale ale poliției cu garduri metalice și tunuri de apă.

La începutul zilei, forțele speciale au fost văzute în timp ce montau sârmă ghimpată în jurul mai multor clădiri guvernamentale și monumente din centrul capitalei, în timp ce polițiști erau întâlniți la stațiile de metrou. Filmări postate pe Telegram arată vehicule blindate ce sunt plasate în mai multe zone din Minsk.
cititi mai mult pe romania.europalibera.org

 

6 septembrie 2020 – Zeci de mii de persoane au manifestat împotriva lui Lukaşenko la Minsk; Zeci de manifestanţi, arestaţi

Zeci de mii de persoane din Belarus au manifestat din nou duminică la Minsk pentru a denunţa realegerea preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, care se confruntă de aproape o lună cu o mişcare de protest fără precedent, relatează AFP.

(…) Zeci de manifestanţi au fost arestaţi pe marginea demonstraţiei opoziţiei, care contestă realegerea preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, potrivit grupului pentru apărarea drepturilor omului Viasna. Potrivit ONG-ului, 37 de persoane au fost arestate în cursul acestei manifestaţii.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

5 septembrie 2020 – Mii de femei au protestat în Belarus împotriva brutalităţii poliţiei

Mii de femei au participat sâmbătă la un nou marş în centrul capitalei Minsk şi în alte oraşe din Belarus împotriva violenţei poliţiei în timpul manifestaţiilor antiguvernamentale care au loc în această ţară de aproape patru săptămâni, transmite EFE.

Circa 10.000 de femei au participat la un miting în Minsk, 5 septembrie - foto preluat de pe romania.europalibera.org

Circa 10.000 de femei au participat la un miting în Minsk, 5 septembrie – foto preluat de pe romania.europalibera.org

Potrivit presei locale, la evenimentul de sâmbătă au participat circa 10.000 de persoane, care au mărşăluit pe Bulevardul Independenţei din Minsk strigând sloganuri împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko şi a forţelor de securitate pe care le acuză de reprimarea brutală a protestelor, mai ales în primele zile de după scrutinul prezidenţial controversat din 9 august.

Ca şi în alte dăţi, participantele la marş purtau steaguri în culorile roşu şi alb, simbolul opoziţiei belaruse, şi mici buchete de flori pentru a evidenţia caracterul paşnic al protestului. Câteva tinere aveau cu ele ursuleţi de pluş Panda, în semn de solidaritate cu angajaţii companiei de software PandaDoc, arestaţi în ajun.

Cofondatorul companiei, Mikita Mikado, rezident în SUA, a denunţat persecutarea angajaţilor săi şi şi-a exprimat convingerea că se explică prin faptul că aceştia au sprijinit manifestaţiile antiguvernamentale din Belarus. Alte mitinguri au avut loc în Grodno şi Gomel.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

5 septembrie 2020 – Zeci de arestări în Belarus ca urmare a izbucnirii de noi proteste

Zeci de studenți au fost ridicați de pe stradă și urcați în dube în Minsk, după izbucnirea de noi proteste în capitala Belarusului împotriva președintelui Aleksandr Lukașenka.

Două manifestații neautorizate – organizate separat de studenții de la Universitatea de Stat din Minsk și de grupuri de femei – au avut loc sâmbătă în al patrulea weekend de la realegerea contestată a lui Lukașenka pentru un al șaselea mandat în fruntea statului.

Îmbrăcați în steaguri alb-roșii care au devenit un simbol al opoziției față de Lukașenka, studenții au demonstrat în mai multe locuri din Minsk, printre care Piața Jakub Kolas și Karl Marx din centrul capitalei.

După-amiază, mii de femei au început un marș lângă Bulevardul Independenței. Unele informații de la fața locului estimează mulțimea la 10.000 de participanți.

 

Poziția Bisericii

În criza de după alegeri, Biserica Catolică din Belarus a luat partea protestatarilor care cer schimbare. În schimb, Biserica Ortodoxă, religia predominantă în Belarus, care este apropiată de Rusia și care în mare parte a păstrat tăcerea, ba chiar cu unele sancțiuni pentru clericii care au avut și cele mai blânde critici.

„În timpul actualei crize, Biserica Catolică a fost mai vocală decât cea Ortodoxă pentru că și-a păstrat neutralitatea politică, precum și principiile religioase și morale. Preoții catolici au condamnat violența și au oferit sprijin spiritual pentru poporul din Belarus”, arată Hanna Baraban, un jurnalist și analist politic belarus.

Chiar dacă acțiunile sale au transformat-o într-un inamic al guvernului, Biserica Catolică a crescut în statut în rândul oamenilor de rând, devenind „un compas moral pentru mulți”, afirmă Baraban.

În vârf se află arhiepiscopul Tadeusz Kondrusiewicz care a plătit prețul pentru că s-a exprimat public. La mijlocul lui august, arhiepiscopul a cerut autorităților belaruse să pună stop violențelor, afirmând că vărsarea de sânge de pe străzile țării, precum și bătăile și alte abuzuri aplicate protestatarilor, sunt „un mare păcat pe conștiința celor care au dat ordine criminale și au comis violențe”.

Când se întorcea în Belarus din Polonia, prelatul în vârstă de 74 de ani – care a titlul oficial de Arhiepiscop de Minsk și Mohilev – a fost blocat de poliția de frontieră.

cititi mai mult pe romania.europalibera.org

 

3 septembrie 2020 – Premierul rus Mișustin merge la Minsk, în timp ce Lukașenka cere sprijin Rusiei

Prim-ministrul Rusiei, Mihail Mișustin, se deplasează joi la Minsk, în timp ce tot mai contestatul președinte belarus Aleksandr Lukașenka vrea sprijinul Moscovei pentru a rezista protestelor de amploare și izolării occidentale care au venit ca răspuns la alegerile din 9 august care sunt condamnate drept viciate.

Protestele zilnice care țin de câteva săptămâni, fără precedent până acum într-o stat condus cu o mână forte de Lukașenka, sunt urmărite cu atenție de Moscova care de mult timp militează pentru o integrarea economică și politică între cele două foste state sovietice în ciuda faptului că a găsit de cele mai multe ori un partener dificil în Lukașenka.
cititi mai mult pe romania.europalibera.org

 

3 septembrie 2020 – Aleksandr Lukaşenko înlocuieşte şefii Serviciului de informaţii şi Consiliului de securitate

Liderul belarus Aleksandr Lukaşenko a numit joi noi şefi ai Serviciului de informaţii, ai Consiliului de Securitate şi ai Comitetului de stat pentru control, pe fondul protestelor masive împotriva sa declanşate după alegerile prezidenţiale din 9 august, transmite Reuters, citând agenţia oficială de presă BelTA.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

1 septembrie 2020 – Sute de studenţi au protestat împotriva lui Lukaşenko, în prima zi a noului an şcolar

Câteva sute de studenţi belaruşi au manifestat marţi, 1 septembrie, la Minsk, data la care în această ţară începe noul an şcolar şi universitar, pentru a denunţa puterea autoritară a preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, ce se confruntă de aproape o lună cu o inedită mişcare de contestare, informează AFP.

Agenţi ai forţelor anti-revoltă au arestat vreo zece dintre aceşti studenţi în timp ce ei încercau să formeze un lanţ uman în centrul Minskului, capitala fostei republici sovietice. “Fasciştilor“, “Acesta este oraşul nostru”, “Credem, putem, învingem“, scandau studenţii.

Manifestaţia, organizată la 1 septembrie, ziua când în mod tradiţional începe noul an şcolar în toată fosta Uniune Sovietică, i-a reunit pe studenţii mai multor instituţii universitare din Minsk. Tineretul belarus constituie unul dintre pilonii mobilizării împotriva lui Aleksandr Lukaşenko, 66 de ani, după realegerea lui considerată frauduloasă de către adversarii săi, la 9 august.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Opozanta Maria Kolesnikova a anunţat fondarea unui nou partid

Lukaşenko susţine că şeful Bisericii Catolice din Belarus a primit ”misiuni concrete” din Polonia

Belarus trebuie să înceteze să-i tortureze pe protestatari (experţi ONU)

Rusia consideră inacceptabile sancţiunile occidentale împotriva Belarusului

Lukaşenko, declarat persona non grata în ţările baltice

Kremlinul declară că situaţia din Belarus este sub control şi nu este nevoie să trimită forţe

 

31 august 2020 - Aleksandr Lukaşenko evocă ideea unui referendum privind amendarea Constituţiei

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a evocat luni ideea unui referendum constituţional pentru a calma ampla mişcare de contestare ce are loc în Belarus de trei săptămâni, fără a face alte precizări privind modalităţile de desfăşurare, calendarul sau conţinutul consultării populare, transmit Reuters şi AFP. Duminică, zeci de mii de susţinători ai opoziţiei s-au strâns pe străzile din Minsk, pentru al treilea weekend consecutiv, pentru a denunţa realegerea lui Lukaşanko, într-un scrutin considerat fraudulos de opoziţie, desfăşurat la 9 august.

Liderul belarus, citat de agenţia de presă BelTA, a spus că ”specialişti”, printre care judecători de la Curtea Supremă, lucrează în prezent la un proiect de revizuire a legii fundamentale, care va fi apoi supus ”referendumului”. ”Aş vrea ca aceste schimbări să ducă la progresul societăţii noastre. Vom insista pe aceste schimbări şi vom propune aceste schimbări poporului nostru”, a declarat liderul belarus într-o şedinţă de lucru.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

30 august 2020 – Zeci de mii de manifestanţi protestează în Belarus pentru a treia duminică la rând

Minsk. A douăzecișidoua zi de protest. (30 august) -Foto: Дарья Бурякина, TUT.BY, preluat de pe www.facebook.com/casa.jurnalistului

Minsk. A douăzecișidoua zi de protest. (30 august) – Foto: Дарья Бурякина, TUT.BY, preluat de pe www.facebook.com/casa.jurnalistului

Zeci de mii de manifestanţi ce denunţă regimul preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko au ieşit pe străzile din Minsk la apelul opoziţiei, pentru a treia duminică la rând, informează AFP şi dpa. În pofida prezenţei masive a forţelor anti-revoltă, inclusiv de vehicule blindate, care au împiedicat mai multe coloane de opozanţi să se ralieze protestelor, centrul capitalei belaruse este plin de lume, mai ales în Piaţa Octombrie şi în cea a Independenţei, dar şi lângă Monumentul Steaua (Zvezda), protejat de armată.

Manifestanţii poartă drapele în culorile opoziţiei, albastru şi roşu, şi scandează sloganuri împotriva lui Lukaşenko. În mai multe locuri din centru, forţele de ordine au intervenit la începutul manifestaţiei, în jurul orelor locale 14:00 (11:00 GMT), arestând mai multe zeci de persoane.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

29 august 2020 – Casa Jurnalistului: Realitatea nu e-n alb și negru, dar așa a arătat azi marșul femeilor din Belarus atunci când s-a ciocnit de mascații lui Lukașenko

Îmbrăcate în alb și roșu, cu flori în mâini, cântând, au fost în contrast total cu mașinăriile de luptă trimise să le întâmpine și cu polițiștii infiltrați, pe care i-au alungat în scene tragi-comice.

Nu suntem oi, nu avem nevoie de păstor!” au strigat după ce jandarmii au încercat fără succes să le prindă într-un țarc uman.

Sasha, women are coming!” scrie pe pancarta unei protestatare. Alta: “Nu poți să faci borș cu ceapă stricată!” Unele au ieșit cu mături, să facă curățenie la conducerea țării.

În Belarus încă se protestează în fiecare zi, la trei săptămâni după alegerile prezidențiale, care nu au fost libere și nici corecte.

Se protestează în biserici și în mall-uri, la metrou și în intersecții, pe blocuri și mai ales pe Internet.

Au fost blocate și ultimele publicații libere care scăpaseră de cenzură. S-au refugiat pe Telegram.

Azi n-au putut să forțeze conflictul cu protestatarii, așa că au strâns jurnaliștii, i-au încolonat și i-au băgat în dube, i-au arestat și le-au retras acreditările (inclusiv fotografului Reuters, Vasily Fedosenko, care a dat multe dintre imaginile iconice pe care le-ați văzut în ultima vreme).

Regimul Lukașenko nu dă semne de compromis, dar nici nu reușește să recapete controlul asupra populației.

Nu știm care va fi deznodământul acestei încleștări, dar e clar că va marca o generație.

 

26 august Scena9: Câștigătoarea Premiului Nobel pentru Literatură Svetlana Aleksievici a fost chemată la anchetă de Comisia de Investigații a Belarusului

Cazul penal se referă la ceea ce președintele Alexander Lucașenko numește o lovitură de stat, după aproape două săptămâni de proteste masive împotriva regimului său, care durează de 26 de ani.

Svetlana Aleksievici: „Națiunea bielorusă se naște sub ochii noștri. Națiunea noastră se naște pe străzile noastre. [..] Lukașenko vorbește doar cu Putin, nu cu poporul. [...] Vor să ne înspăimânte. Dar noi nu suntem vinovați. Nu vrem decât să trăim în libertate, ca țară liberă.”

Oamenii o aplaudă în stradă pe Aleksievici (și speră că nu va fi arestată la fel ca ceilalți membri ai Comisiei Naționale, înființată la inițiativa opoziției față de Lukașenko).

Foto: Радыё Свабода, via Franak Viačorka.

Svetlana Aleksievici de la A la Z: www.scena9.ro

 

25 august – Radio Europa Liberă România: Bătrâna care luptă împotriva lui Lukașenka

Bătrâna în vârstă de 73 de ani care luptă împotriva lui Lukașenka, în Belarus. Nina Bahinskaya e o figură fragilă, dar hotărîtă în mijlocul oamenilor care protestează față de rezultatele alegerilor prezidențiale din Belarus, care sunt declarate ca fraudate. A fost o prezență obișnuită la diverse manifestații din 1988 și, în ciuda brutalității fără precedent a poliției împotriva protestatarilor, a luat atitudine față de forțele de securitate pe străzile din Minsk.

 

23 august 2020 – Casa Jurnalistului: Din 1989 nu a mai fost o asemenea demonstrație de solidaritate

Zeci de mii de lituanieni au făcut un lanț uman din capitala Vilnius până la granița cu Belarus, în timp ce la Minsk avea loc cel mai mare protest din istoria țării.

Peste o sută de mii de oameni au mărșăluit spre palatul dictatorului, într-o imensă demonstrație de putere pașnică.

Au fost întâmpinați de armată.

Ministrul apărării i-a numit fasciști și i-a amenințat că, dacă tulbură liniștea monumentelor sovietice, riscă să fie împușcați.

Protestatarii nu s-au speriat, dar nici nu au răspuns provocărilor. Au manifestat pașnic și au plecat acasă.

Șobolanii au fugit”, a comentat Lukașenko din elicopter.

A început să umble cu pușca în mână și să încurajeze trupele speciale care au tras în protestatari acum două săptămâni.

Lângă dictator, în vestă antiglonț, a apărut fiul său de 16 ani, pe care îl pregătește să-i succeadă într-o dinastie după model nord-coreean.

Dar până acolo mai are un obstacol:

Puterea poporului.

 

23 august 2020 – Belarus: Zeci de mii de persoane protesteză din nou la Minsk împotriva realegerii lui Lukaşenko (AFP)

Zeci de mii de persoane manifestează din nou duminică la Minsk pentru a denunţa realegerea preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko, lider care se confruntă de două săptămâni cu o uriaşă mişcare de protest, transmit jurnalişti ai agenţiei France Presse.

Fluturând drapele în alb şi roşu, culorile mişcării de contestare, mulţimea s-a adunat în Piaţa Independenţei şi pe străzile din jur, strigând în cor sloganuri ca “Libertate!“.

Media şi conturi ale serviciului de mesagerie Telegram apropiate de opoziţie vorbesc despre peste 100.000 de protestatari în capitala Belarusului pentru a doua duminică la rând.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

22 august – Casa Jurnalistului: Ce se mai întâmplă în Belarus?

Dictatorul se plimbă cu elicopterul prin țară ca să stingă grevele din fabrici.
Este huiduit și înjurat și aproape că se ia la bătaie cu muncitorii.

Trimite nomenclatura să-i momească și să-i amenințe.
Trimite agitatori să se amestece cu protestele lor.
Trimite camioane cu mesaje patriotice.
Trimite poliția să-i gonească.

Dar greva continuă. ✊

Marșuri mișună prin orașe și opresc în fața fabricilor ca să încurajeze muncitorii să reziste.

Pe străzi se-ntind lanțuri umane, cântă filarmonica, joacă actorii care și-au dat demisia de la teatru, protestează până și muzeografii după ce a dispărut un director de muzeu care a refuzat să semneze rezultatele dintr-o secție de votare.

Televiziunea publică a rămas ÎN DIRECT cu studioul gol, după ce jurnaliștii au intrat în grevă.
În provincie, ziare și radiouri de stat au început, de capul lor, să transmită protestele.
Site-urile independente de știri au fost blocate, dar rămân canalele de Telegram.

Uniunea Europeană susține opoziția, cere repetarea alegerilor
și impune sancțiuni care nu au funcționat în trecut.

Rusia îl susține, oficial, pe Lukașenko, dar nu vrea să se implice direct. Presa de stat are mână liberă să vorbească despre proteste,
iar deputați din partidul lui Putin spun pe față că alegerile au fost trucate.

Cu toții cer “dialog social”.

Momentan, dialogul social constă în autobuze cu angajați ai statului plimbați de colo-colo ca să copieze protestele opoziției. Să poată spune apoi că sunt și manifestații pro, și contra, idee care putea funcționa dacă o făcea de la început, înainte să tragă în protestatari.

Autoritățile s-au făcut că își cer scuze pentru abuzuri, apoi au dat torționarilor medalii “pentru executarea exemplară a ordinelor”.

Opozitia a înființat un consiliu cu personalități ca o laureată a premiului Nobel, un director de teatru sau un lider al muncitorilor din fabrica de tractoare.

Însă puterea nu a vrut să negocieze, ci le-a răspuns cu amenințări și dosare penale.

În spatele acestui blocaj, mii de comunități își negociază singure poziția între puterea expirată și opoziția necoaptă.

Între cei care riscă să-și piardă statutul dacă pică regimul și cei care și-au riscat deja viața protestând.

Soarta Belarusului nu vine nici din est, nici din vest, ci din rezultanta acestor nenumărate dezbateri.

 

 

16 august 2020 – Sute de mii de oameni au ieșit în stradă în Belarus. Lukașenka bagă în față NATO și pe Putin

Sute de mii de oameni au ieșit în stradă în Belarus. Lukașenka bagă în față NATO și pe Putin (16 august 2020) - foto preluat de pe romania.europalibera.org

Sute de mii de oameni au ieșit în stradă în Belarus. Lukașenka bagă în față NATO și pe Putin (16 august 2020) – foto preluat de pe romania.europalibera.org

Protestatarii împotriva președintelui Aleksandr Lukașenka s-au adunat duminică pentru cel mai mare miting de după alegerile controversate care au zguduit Belarus. Înaintea marșului, președintele a susținut că NATO ar fi comasat trupe la graniță, dar și că Rusia e gata să intervină militar.

Miting în Minsk pe 16 august 2020 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Miting în Minsk pe 16 august 2020 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Mulțimi imense de belaruși s-au adunat în capitala Minsk, dar și în alte orașe, pentru „Marșul Libertății”, cel mai mare protest de opoziție față de președintele Aleksandr Lukașenka, aflat la conducerea țării de 26 de ani.

Reporterii agențiilor de presă străine au estimat numărul participanților la peste 100.000, chiar până la 200.000. Europa Liberă nu a putut verifica independent numărul participanților. Ei au scandat „Demisia” și au mărșăluit, cu flori și baloane, către piața centrală a Minsk-ului. Și în alte orașe din Belarus au avut loc mitinguri de amploare.

Protestatarii au cerut demisia președintelui Aleksandr Lukașenka și au purtat pancarte pe care scria „Suntem anti-violență” și „Lukașenka trebuie să răspundă pentru tortură și morți”.

Nu s-a întâmplat niciodată așa ceva, Minsk-ul s-a unit, belarușii s-au unit. Este un festival al libertății”, a spus un preot catolic care participa la protest, conform AFP. „Este prima oară când i-am văzut pe oameni așa de fericiți. Ne-am săturat de aceste autorități, să trăim ca sclavii la cooperativă”, a spus și o femeie de 70 de ani.

Duminică, înaintea marelui protest, a avut loc și un miting al suporterilor lui Lukașenka. Președintele le-a vorbit celor prezenți în Piața Independenței, spunând că NATO a trimis tancuri și avioane la 15 minute de granița cu Belarus, iar țările vecine ar „ordona” ca alegerile să fie reluate, lucru cu care el nu este de acord.

Un purtător de cuvânt al NATO a negat afirmațiile lui Lukașenka, spunând că nu există nicio mobilizare de trupe NATO în Europa de Est, singurele prezente fiind trupele rotaționale, ca și până acum.

În același timp, Kremlinul a anunțat că președintele rus Vladimir Putin i-a transmis duminică la telefon lui Lukașenka faptul că Rusia este pregătită să trimită ajutor în cadrul acordului militar pe care îl are cu Belarus, dacă este nevoie, și a susținut că Belarus se află sub o presiune externă, fără să specifică care ar fi aceea. Cei doi președinți au vorbit și sâmbătă la telefon, la inițiativa lui Lukașenka, acesta avertizându-l pe Putin că situația din Belarus s-ar putea extinde și în afara granițelor.

La mitingul de susținere a lui Lukașenka au participat angajați ai instituțiilor de stat, care ar fi fost amenințați cu concedierea, dacă nu vin, conform site-ului independent Tut.by. Piața unde a avut loc mitingul a fost înconjurată cu garduri de metal, iar străzile din jur au fost închise. Oamenii prezenți, aduși cu autobuzele din mai multe regiuni, au strigat „Suntem pentru Batka”, porecla lui Lukașenka, care înseamnă „tată”.

cititi mai mult pe romania.europalibera.org

 

 

 

 

La 11 august, a fost raportat că polițiștii și alți agenți guvernamentali au scos cu forță carduri de memorie de la mulți jurnaliști, i-au obligat să șteargă fotografiile sau uneori le-au zdrobit camerele. Serviciul rus al BBC a raportat că trei dintre jurnaliștii lor au fost bătuți de forțele guvernamentale în acea noapte, în timp ce acopereau protestele.

 

Ziua după alegeri

Pe 10 august, dimineața devreme

În cea de-a doua seară după anunțarea rezultatelor presupuse falsificate, protestatarii au baricadat zona din jurul pieței „Riga”. Forțele de securitate au răsupuns prin gazificarea lacrimogenă a protestatarilor și folosind spray paralizant . Un protestatar a murit după o explozie în apropierea stației de metrou Pușkinskaya, Ministerul de Interne susține că dispozitivul a fost detonat în mâinile sale. Se presupune că țara de origine a spray-urilor paralizante este Cehia, deși această țară a impus un embargou pentru a vinde astfel de echipamente în Belarus după suprimarea alegerilor din 2010.

Imagini externe
“Almaz” anti-terrorist squad; one of them has GM-94 portable grenade launcher

Poliția specială (AMAP / OMON), trupele interne și forța specială de elită „Almaz” antiteroristă au participat la suprimarea protestelor din Minsk. Tunurile de apă au fost folosite și în apropierea pieței „Riga”, iar gloanțele de cauciuc au fost utilizate pe scară largă peste tot. Proteste de masă au fost raportate în Brest, Gomel, Hrodna, Moghilău, Vitebsk, Baranavichy, Maladziechna, Navahrudak, Navapolack, Jodino. S-a raportat că echipele AMAP au confiscat unele ambulanțe pentru a trece prin baricade și cordoane improvizate, deoarece protestatarii lăsau întotdeauna medicii să treacă.

În Gomel, rudele și prietenii a peste 500 de persoane arestați nu li s-a permis să le viziteze, iar poliția locală nu le-a spus nimic despre soarta rudelor lor. De asemenea, a fost raportat că polițistul a abuzat de femeia arestată acolo.

 

Atacuri asupra jurnaliștilor și cenzură pe Internet

Pe 9, 10 și 11 august, mai mulți jurnaliști independenți au fost arestați la Minsk, Brest și Babruysk. Conform declarației asociației jurnaliștilor din Belarus, trupele interne și alte forțe guvernamentale trag în mod deliberat gloanțe de cauciuc la jurnaliștii independenți din Minsk (inclusiv Tut.by și Nasha Niva ), care purtau jachete speciale bine vizibile și aveau ID-uri personale.

Redactorul șef Nașa Niva (purtând și sacou) a dispărut în această noapte, dar a reușit să trimită SOS-SMS soției sale, în sensul că este arestat. Soarta lui era necunoscută începând cu ora 13:30, iar site-ul Nașa Niva nu a fost actualizat timp de multe ore după presupusa sa arestare. Mai mulți jurnaliști, inclusiv străini, au fost răniți ușor în timpul reprimării protestelor. Un glonț de cauciuc a lovit un material de identitate al jurnalistului Getty Images, Michal Fridman. Câțiva jurnaliști ruși din mediile oficiale și din proiectele de internet au fost arestați, dar au fost eliberați în curând.

A doua noapte de proteste în Belarus

Protestatarii și forțele de securitate s-au confruntat cu violență în Belarus din cauza rezultatului alegerilor prezidențiale din 9 august. Victoria președintelui autoritar Aleksandr Lukașenka este percepută ca fiind rezultatul fraudei la urne pe scară largă.

După ce Svetlana Țihanovskaia a fugit în Lituania, protestele s-au desfășurat ușor haotic. Noaptea trecută, protestatarii au fost mai bine pregătiți, dar și forțele de ordine au intervenit rapid și au blocat intrările în piața centrală din Minsk.
Autoritățile continuă să blocheze rețelele de internet, iar jurnaliștii sunt ținte predilecte pentru trupele „Alpha”- forțele de elită echivalente KGB-ului din Belarus. Mulți jurnaliști sunt arestați sau dispăruți.
Se pare că autoritățile nu doresc să negocieze cu protestatarii, iar Lukașenka acuză intervenții din afara țării.”, a spus, într-o postare pe Facebook, Franak Viačorka, care este rezident în Minsk.
Oamenii au protestat la Minsk, Homel și Vitsebsk în 10 și 11 august.
Traducerea și adaptarea: Abdulkerim Salim
preluat de pe romania.europalibera.org

 

Ziua alegerilor

Pe 9 august, dimineața devreme, majoritatea intrărilor în orașul Minsk au fost blocate de poliție și armată.

La mijlocul zilei, oamenii au început să aibă o problemă cu comunicarea, internetul a fost încetinit. Seara, imediat după ce sponsorizarea de către televiziunea guvernamentală a Belarusului a difuzat un rezultat al sondajului care arată că o presupusă alunecare de teren, Lukașenko a obținut 80,23% din voturi, în timp ce Tihanovskaia a primit 9,9 la sută.

Acest lucru a provocat o reacție imediată a susținătorilor ei să meargă pe străzi în toate marile orașe din Belarus, oamenii urmau să își exprime nemulțumirea și solicitau un număr corect de voturi, oamenii au început să construiască baricade, numărul total de protestatari din Minsk a fost dificil de estimat pentru că au fost împrăștiați prin tot orașul.

După ce au despărțit mulțimile mari, poliția a alungat grupuri mai mici de protestatari prin centrul orașului Minsk timp de câteva ore, a informat Associated Press. În toate marile orașe din Belarus, ofițerii de ordine au folosit bastoane de poliție, gloanțe de cauciuc, grenade cu bile de plumb, tunuri de apă și gaze lacrimogene, protestatarii s-au dispersat treptat la o mulțime de 200-300, dintr-un total estimat de 5.000. A fost una dintre cele mai mari proteste de când Belarusul a devenit independent.

În total au fost reținuți aprox. 3000 de protestatari, din păcate 1 dintre protestatari au murit.

 

În timpul campaniei prezidențiale

Pe 9 august, Internetul din Belarus a fost parțial blocat. Potrivit oficialilor guvernamentali, motivul a fost atacul puternic DDoS, însă specialiștii IT independenți au susținut că monopolul Beltelecom și statele afiliate de stat din Belarus au folosit în mod deliberat tehnologia de inspecție a pachetelor Deep (DPI) sau modelarea traficului

Pe 8 august, site-ul internet afn.by (Agenția de știri financiare) a fost blocat de Ministerul Informațiilor din motive necunoscute.

La 6 august, aproximativ 5.000 de protestatari pașnici au ieșit pe străzile din Minsk fluturând panglici albe, apelând la alegeri libere și corecte.

În prima săptămână din august, zeci de mii de bieloruși au demonstrat împotriva lui Lukașenko în orașele din țară, 63.000 de persoane au demonstrat în capitala Minsk, care este cel mai mare protest stradal din Belarusul post-sovietic.

La 30 iulie, a avut loc un miting permis al candidatului la președinție, Svetlana Tihanovskaia, în Parcul Prietenia Popoarelor din Minsk . Potrivit activiștilor pentru drepturile omului, cca. S-au adunat 63.000 – 70.000 de oameni, iar poliția a adunat doar aproximativ 18.250 de oameni acolo. A fost una dintre cele mai mari întâlniri din 1991.

Mitingul în sprijinul Tihanovskaiei de la Minsk (30 iulie 2020) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Mitingul în sprijinul Tihanovskaiei de la Minsk (30 iulie 2020) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

La 29 iulie, știrile susținute de guvernul bielorus au raportat că 33 de pretinși mercenari din grupul Wagner, o companie militară privată rusă, au fost arestați recent într-un sanatoriu “Belarusachka“, lângă Minsk.

 

Înainte de alegeri

Omul de afaceri și bloggerul Serghei Tihanovski, care l-a etichetat pe Lukașenko drept „gândac”, ca în poezia pentru copii „The Mighty Cockroach”, cu papuci care semnalizau ștampila pe gândac, a fost reținut la sfârșitul lunii mai 2020 de autoritățile din Belarus, care l-au acuzat că este un agent străin.

În iunie 2020, au avut loc proteste stradale împotriva lui Lukașenko. Câțiva candidați ai opoziției s-au înregistrat la următoarele alegeri ca urmare a mișcării, dar mulți dintre ei au fost arestați.

La 19 iunie, Lukașenko a anunțat că a „dejucat o tentativă de lovitură de stat ”, rezultând în arestarea principalului rival al opoziției, Viktar Babarika . Babaryka a declarat că acuzațiile de luare de mită și corupție au fost falsificate și că arestarea a fost motivată politic pentru a-l opri din câștigarea alegerilor.

Activiști ai opoziției, jurnaliști și bloggeri au fost, de asemenea, arestați ca parte a represiunii. Grupul pentru drepturile omului Viasna a estimat că, între începutul lunii mai și începutul lunii august, aproximativ 1.300 de persoane au fost reținute pentru protest.

Lukașenko a susținut că protestele de opoziție fac parte dintr-un complot străin, învinovățind demonstrațiile ca un complot orchestrat de străini, despre care a sugerat că ar putea fi americani, NATO, ruși sau ucraineni.  Soția lui Tihanovski, Svetlana Tihanovskaia, s-a înregistrat ca candidat la viitoarele alegeri după arestarea lui Babaryka.

Protestele au dus la sugestii că conflictul va dura luni întregi și va crește în violență și poate evolua într-o revoluție deplină, asemănător modului în care protestele Euromaidan s- au transformat într-o revoluție în Ucraina în 2014. Fondul german Marshall, un think tank american, a remarcat că protestele sunt mai răspândite și sunt mai reprimate brutal decât protestele anterioare din Belarus.

Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OCDE) a raportat că nu va monitoriza alegerile din 2020, deoarece nu a fost invitată în acest sens; Aceasta este prima dată din 2001, când Oficiul OCDE pentru instituțiile democratice și drepturile omului (ODIHR) nu va monitoriza alegerile din Belarus. OCDE nu a recunoscut niciun fel de alegeri în Belarus ca fiind liber și corect din 1995, și misiunile OECD de monitorizare a alegerilor din țară au fost împiedicate de guvern.

La 23 iulie, Lukașenko a susținut că BBC și Radio Europa Liberă/Radio Liberty au încurajat revoltele și au amenințat că vor expulza mass-media și le-ar interzice să raporteze la alegeri.

 

Protestele din Belarus din 2020

articol preluat de pe ro.wikipedia.org

Protestele din Belarus din 2020, poreclite Revoluția papucilor și Revoluția anti-gândaci, sunt o serie de proteste stradale împotriva președintelui autoritar al Belarusului, Aleksandr Lukașenko . Manifestațiile, parte a mișcării democrației bieloruse, au început să se producă în timpul alegerilor prezidențiale din Belarus din 2020, în care Lukașenko a candidat pentru un al șaselea mandat.

Alexander Lukașenko este numit „ultimul dictator ” al Europei și, la începutul protestelor, a fost la putere timp de 26 de ani, făcându-l cel mai longeviv șef de stat din fosta Uniune Sovietică, conducând țara din 1994.  Sub autoritatea sa, guvernul a reprimat frecvent opoziția. Lukașenko s-a confruntat cu o opoziție publică mai mare pe fondul gestionării pandemiei de coronnavirus, pe care Lukașenko a negat că este o amenințare serioasă. Dintre cele cinci alegeri câștigate de Lukașenko, doar prima a fost considerată credibil liberă și corectă de către monitorii internaționali.

 

cititi mai mult despre Protestele din Belarus din 2020 si pe en.wikipedia.org

Thailanda: Cea mai mare manifestaţie din ultimii ani împotriva guvernului (19 septembrie 2020)

foto si articol preluate de pe www.agerpres.ro

 

Thailanda: Cea mai mare manifestaţie din ultimii ani împotriva guvernului (19 septembrie 2020)

Mai multe zeci de mii de manifestanţi s-au adunat sâmbătă seară în apropierea fostului palat regal din Bangkok pentru a cere mai multă democraţie şi demisia prim-ministrului, unii pronunţându-se chiar pentru o reformă a monarhiei, un subiect tabu în Thailanda, comentează AFP.

După această manifestaţie cea mai importantă după mulţi ani, un nou miting este prevăzut duminică dimineaţă în faţa sediului guvernului. Organizatorii speră ca participarea să se ridice la 10.000 de persoane.

Sub o mare de umbrele multicolore pentru a se proteja de ploaia care a continuat să cadă, peste 18.000 de persoane potrivit poliţiei, “zeci de mii” potrivit organizatorilor, au ascultat sâmbătă până târziu în noapte discursurile figurilor emblematice ale mişcării.

Pro-democracy protesters raise their mobile phones during a rally against the royalist elite, the military-backed…

Publicată de european pressphoto agency pe Sâmbătă, 19 septembrie 2020

Corespondenţi ai agenţiei France Presse au evaluat mulţimea la circa 30.000 de persoane, cea mai mare manifestaţie de la lovitura de stat din 2014 care l-a adus la putere pe premierul Prayut Chan-O-Cha, un fost militar organizator al puciului.

Unii participanţi au lansat un apel la democratizarea instituţiilor, eradicarea corupţiei şi reducerea decalajului dintre bogaţi şi sărăci în Thailanda, una din ţările cele mai marcate de inegalităţi la nivel mondial.

Manifestaţia a început la orele după-amiezii în campusul Universităţii Thammasat, scenă în 1976 a unui masacru, când zeci de studenţi cerând democraţie au fost ucişi de forţele de ordine sprijinite de miliţii ultra-regaliste.

Opozanţii s-au deplasat apoi la Sanam Luang, o piaţă situată în faţa cunoscutului Mare Palat, unde sunt organizare ceremoniile regale. Mulţi intenţionau să îşi petreacă noaptea acolo. Duminică, un nou marş urmează să se desfăşoare în centrul capitalei.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Protestele din Bulgaria (2 septembrie 2020)

Mii de bulgari protestează violent împotriva guvernului Borisov (2 septembrie 2020)

foto preluat de pe agerpres.ro

 

2 septembrie – Bulgaria: Ciocniri între poliție și protestatari la un miting antiguvernamental

Mai multe persoane au fost rănite, iar forțele de ordine au operat și arestări, după ce protestatarii s-au ciocnit cu poliția în a 56-a zi de proteste antiguvernamentale din Bulgaria.

În Sofia, protestatarii au încercat să rupă cordonul de poliție, care era păzit de zeci de ofițeri echipați cu scuturi și căști și care au folosit și vehicule blindate pe post de barieră.

Ei au făcut uz de gaze iritante nu doar împotriva protestatarilor, dar și a jurnaliștilor și a cameramanilor. Cel puțin 8 persoane au fost arestate.

Reporterii de la Serviciul bulgar al RFE/RL au transmis că au văzut polițiști care au folosit forță excesivă în momentul arestărilor a cel puțin două persoane. Protestatarii au fost puși cu fața pe asfalt, iar polițiștii țineau genunchiul pe corpul lor.

În timpul protestului, demonstrații au aruncat diverse obiecte și au folosit chiar și cocktailuri Molotov împotriva forțelor de ordine.

cititi mai mult pe romania.europalibera.org

 

2 septembrie 2020 – Mii de bulgari protestează violent împotriva guvernului Borisov

Mii de manifestanţi s-au adunat miercuri în faţa parlamentului de la Sofia, cerând demisia premierului Boiko Borisov, în cadrul unuia din cele mai mari proteste din seria care continuă în Bulgaria de două luni, relatează Reuters. Între protestatari şi poliţie au izbucnit ciocniri; forţele de ordine au folosit spray-uri iritante şi au arestat mai mulţi demonstranţi. Din mulţime s-a aruncat cu ouă, mere şi gunoaie spre clădirea parlamentului. Manifestanţii au zguduit vehicule ale poliţiei, iar circa 20 de agenţi au fost afectaţi de o substanţă necunoscută lansată împotriva lor, a afirmat şeful poliţiei din Sofia, Gheorghi Hagiev.

Protestul a avut loc cu ocazia primei şedinţe din sesiunea parlamentară, după vacanţa de vară a deputaţilor. Protestatarii au afirmat că este vorba de ‘Marea Revoltă Naţională‘ ca reacţie la intenţia guvernului de a redacta o nouă Constituţie. Ei l-au acuzat pe Borisov, care exercită al treilea mandat de prim-ministru, că nu a reuşit să combată corupţia care subminează statul de drept din cea mai săracă ţară a Uniunii Europene.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

2 septembrie 2020 – Zeci de răniţi în timpul unei manifestaţii violente la Sofia împotriva premierului Borisov

Zeci de persoane au fost rănite miercuri la Sofia şi 35 au fost arestate în timpul unei manifestaţii violente desfăşurate în faţa parlamentului bulgar împotriva premierului Boiko Borisov, în timp ce la Ruse protestatarii au blocat podul peste Dunăre, transmite agenţia EFE.

Potrivit autorităţilor, circa 20 de poliţişti sunt răniţi şi alte zece persoane au fost spitalizate cu iritaţii oculare şi probleme respiratorii provocate de gazele lacrimogene folosite de forţele de ordine.

Manifestanţii au aruncat spre forţele de ordine cu ouă, pietre şi roşii şi au încercat să blocheze accesul în parlamentul aflat în prima zi a sesiunii după vacanţa de vară. Forţele de ordine au recurs la gaze lacrimogene pentru a respinge manifestanţii şi a permite accesul deputaţilor în clădirea legislativului.

Este a 56-zi de proteste la Sofia împotriva premierului de dreapta Boiko Borisov şi a procurorului general Ivan Gheşev, pe care manifestanţii îi acuză de corupţie şi că servesc interesele unei oligarhii economice, nu pe cele ale cetăţenilor.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

2 septembrie 2020 – Bulgaria: Undă verde în parlament pentru discutarea unei noi Constituţii; 45 de persoane rănite în ciocniri de stradă

Premierul bulgar Boiko Borisov a obţinut miercuri undă verde din partea parlamentului pentru a-şi lansa controversatul proiect de rescriere a Constituţiei, în timp ce cel puţin 45 de persoane au fost rănite la Sofia în ciocniri între opozanţii săi şi poliţie, relatează AFP şi EFE.

Dintr-un total de 240 de deputaţi, 127 şi-au dat acordul pentru ca şeful conservator al guvernului să iniţieze dezbaterile pe acest subiect, care ar urma să dureze mai multe luni, potrivit partidului GERB al lui Borisov, în ciuda nemulţumirii militanţilor anticorupţie, care nu văd în această strategie decât o manevră de a câştiga timp pentru a rămâne la putere până când se vor desfăşura alegerile legislative la termen în primăvara anului viitor.

‘Demisia!’ şi ‘Mafia’ au scandat în faţa clădirii parlamentului mii de manifestanţi cu referire la prim-ministru, aruncând cu ouă, roşii şi pietre asupra poliţiştilor echipaţi cu căşti de protecţie şi scuturi.

Cel puţin 45 de persoane au fost duse la spital, majoritatea cu iritaţii oculare şi probleme respiratorii provocate de gazele lacrimogene folosite de forţele de ordine, conform autorităţilor sanitare şi poliţiei.

Organizaţia neguvernamentală Comitetul Helsinki a denunţat o utilizare “disproporţionată a forţei” de către poliţie împotriva protestatarilor.

Peste 30 de manifestanţi, majoritatea cunoscuţi de forţele de ordine, au fost reţinuţi, a declarat un responsabil al poliţiei.

Ruse, principalul punct de trecere a frontierei între Bulgaria şi România, era în continuare blocat de opozanţi miercuri seară.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Liban: Noi confruntări între manifestanţi şi poliţişti la Beirut (9 august 2020)

foto si articol preluate de pe www.agerpres.ro

9 august 2020

 

Liban: Noi confruntări între manifestanţi şi poliţişti la Beirut

Noi confruntări au avut loc duminică la Beirut între manifestanţi şi forţele de securitate libaneze, care blocau accesul la o arteră spre Camera Deputaţilor, în a doua zi a mişcării de contestare împotriva puterii şi la cinci zile după explozia devastatoare soldată cu aproape 160 de morţi şi peste 6.000 de răniţi, potrivit Reuters.

La fel ca sâmbătă, mii de manifestanţi s-au îndreptat spre piaţa unde se află parlamentul, situată nu departe de Piaţa Martirilor.

Un incendiu s-a declanşat la intrarea în Piaţa Parlamentului din centrul Beirutului, în timp ce sute manifestanţi antiguvernamentali furioşi încercau să forţeze lanţul de poliţişti, au arătat canale de televiziune libaneze.

Poliţiştii au recurs la gaze lacrimogene împotriva manifestanţilor care aruncau cu pietre în ei. Mai mulţi protestatari au pătruns în birourile Ministerului pentru locuinţe şi transporturi.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

(Loredana Diacu) “Democraţia NU este o ‘cultură compromisă’!” – Represiunea din 10 August, comemorată în Piaţa Victoriei (9 august 2020)

Mitingul Diasporei din Piaţa Victoriei, 10 august, 2018, Bucureşti

foto – Mihut Savu / Epoch Times
articol preluat de pe epochtimes-romania.com

9 august 2020

 

“Democraţia NU este o ‘cultură compromisă’!” – Represiunea din 10 August, comemorată în Piaţa Victoriei

 

 

 

 

În Piaţa Victoriei din Capitală – loc devenit simbol al protestelor rezist – se anunţă, duminică, începând cu ora 19.30, un eveniment dedicat represiunii din 10 august 2018, când cei circa 100.000 de români aflaţi în faţa Guvernului au avut parte de nori de gaze lacrimogene şi de violenţă din partea Jandarmeriei subordonate ministrului PSD de Interne, Carmen Dan.

Mai exact, cei care pe 10 august au avut de suferit din cauza violenţei declanşate la adresa lor sunt invitaţi să vină şi să scrie, cu creta pe asfalt, ce au simţit în acea seară comparată de mulţi cu Mineriada.

Accesul în alveola centrală se va face pe fluxuri distincte de intrare şi ieşire, vom purta mască, vom păstra distanţarea, nu va exista aglomeraţie. Măşti şi cretă vor fi oferite gratuit participanţilor la punctul de acces, fiecare participant urmând să petreacă un timp scurt în alveolă pentru a-şi scrie mesajul după care va ieşi pe la punctul de ieşire pentru a permite celorlalţi să se exprime“, transmit grupurile civice implicate în organizarea evenimentului.

 

Redăm integral comunicatul organizatorilor:

Au trecut doi ani de la represaliile violente ale regimului PSD asupra manifestării paşnice din Piaţa Victoriei, pe #10august 2018. Doi ani în care nu s-a făcut NIMIC pentru a şterge pata de ruşine de pe obrazul democraţiei, lovitura dată libertăţii de exprimare. Doi ani în care sistemul judiciar din România a tergiversat înaintarea dosarului fie cu scenarii absurde de ”lovitură de stat”, fie cu schimbări de competenţă şi clasări oneroase care disculpă căpeteniile cu responsabilităţi directe şi indirecte asupra operaţiunii de forţă.

În România, sute de mii de oameni au ieşit în stradă începând cu 2017 ca să apere justiţia şi statul de drept de o putere discreţionară hotărâtă să îşi protejeze corupţii şi interesele de clan mafiot. Români de pretutindeni s-au mobilizat să apere democraţia adunându-se pe 10 august în Piaţa Victoriei. Protestul lor paşnic a fost înăbuşit cu o violenţă şi amplitudine total nejustificate, fără ca forţele de ordine să intervină vreo clipă pentru neutralizarea şi izolarea agitatorilor. Nu ştim nici astăzi cine a fost în spatele planului de intervenţie în forţă, ce decizii politice şi tactice au condus la brutalitatea care a afectat mii de oameni, dintre care aproape 800 au depus plângeri penale.

Tergiversarea şi bâlbâielile sistemului judiciar sunt inacceptabile!

Vino pe 9 august 2020 începând cu ora 19:30 în Piaţa Victoriei şi SPUNE CE SIMŢI!

Spune ce simţi acum, după 2 ani! Aminteşte-ţi ce ai simţit atunci!

Trăim o criză sanitară majoră în care trebuie să avem grijă de noi şi de ceilalţi. Societatea are nevoie de responsabilitate din partea politicienilor şi sistemului de justiţie dar şi din partea fiecărui cetăţean. De aceea, trebuie să sancţionăm încercările de muşamalizare a evenimentelor din august 2018 fiind totodată şi responsabili din punct de vedere al riscului epidemiologic.

Ne vedem duminică, 9 august, de la ora 19:30 în Piaţa Victoriei pentru că acolo trebuie să spunem ce simţim, trebuie să arătăm ce cerem!

Vom crea o zonă specială în alveola centrală a Pieţei Victoriei, un spaţiu al libertăţii de exprimare unde fiecare participant va putea veni şi scrie pe asfalt ceea ce a simţit atunci, îşi va putea lăsa numele scris acolo unde atât de mulţi dintre noi am fost agresaţi atât de nedrept.

Accesul în alveola centrală se va face pe fluxuri distincte de intrare şi ieşire, vom purta mască, vom păstra distanţarea, nu va exista aglomeraţie. Măşti şi cretă vor fi oferite gratuit participanţilor la punctul de acces, fiecare participant urmând să petreacă un timp scurt în alveolă pentru a-şi scrie mesajul după care va ieşi pe la punctul de ieşire pentru a permite celorlalţi să se exprime.

Putem fi mulţi, putem fi împreună şi siguri în exprimarea revoltei noastre!

Evenimentul este organizat de:

#ActivAG Piteşti, Aradul Civic, Braşovul Civic, Corupţia Ucide, Evoluţie în Instituţie, Freedom House România, Geeks for Democracy, Iniţiativa România, Iniţiativa Timişoara, Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, Oradea Civica 2017, Reset, Rezistenţa, Rezist Milano, Ştafeta Steagului Uniunii Europene, Umbrela anticorupţie Cluj, vedem Just Voci pentru Democraţie, Voluntari în Europa, cu sprijinul lui Sandu Matei

Rusia: Protestele antiguvernamentale continuă în Habarovsk (8 august 2020)

foto si articol preluate de pe www.agerpres.ro

8 august 2020

 

Rusia: Protestele antiguvernamentale continuă în Habarovsk

Protestele din oraşul Habarovsk, în estul îndepărtat al Rusiei, generate de arestarea unui fost guvernator, nu dau semne să slăbească după cinci săptămâni, mii de persoane continuând să participe la ele, transmite duminică AFP.

Potrivit autorităţilor, aproximativ 3.000 de manifestanţi au mărşăluit sâmbătă prin centrul oraşului Habarovsk, purtând pancarte şi steaguri.

Protestele au fost organizate, iniţial, pentru a cere eliberarea fostului guvernator regional Serghei Furgal, aflat în arest la Moscova. Cu timpul, manifestaţiile au început să se transforme în mitinguri de protest faţă de abuzurile Moscovei şi cer acum preşedintelui Vladimir Putin să renunţe la putere, unul dintre puţinele exemple de proteste anti-Putin în cei 20 de ani de când acesta conduce Rusia.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Polonia: Manifestaţii de susţinere după arestarea unei activiste LGBT (8 august 2020)

foto si articol preluate de pe www.agerpres.ro

8 august 2020

 

Polonia: Manifestaţii de susţinere după arestarea unei activiste LGBT

Mii de persoane au protestat sâmbătă în toată Polonia în semn de solidaritate cu comunitatea LGBT, precum şi împotriva brutalităţii poliţiei, după arestarea unei activiste a acestei minorităţi la Varşovia şi reţinerea a 48 de protestatari care au încercat să se opună acestei arestări, transmite AFP.

Persoanele reţinute au participat vineri seară la o încăierare cu poliţia, în încercarea de a împiedica arestarea activistei LGBT cunoscută sub numele de Margot, după decizia instanţei ca aceasta să rămână în detenţie preventivă timp de două luni.

Cea mai mare demonstraţie a avut loc în centrul Varşoviei, unde s-au adunat câteva mii de persoane, dintre care mai mulţi purtau steaguri sau umbrele în culorile curcubeului.

Doar 29% din polonezi susţin căsătoria homosexuală, potrivit unui sondaj realizat de institutul CBOS în 2019.

În timpul campaniei electorale pentru scrutinul prezidenţial din iulie, conservatorii aflaţi la guvernare în Polonia, o ţară profund catolică, au folosit pe scară largă retorica anti-LGBT provocând proteste din partea instituţiilor internaţionale.

Preşedintele conservator Andrzej Duda, care a fost reales, a comparat “ideologia LGBT” cu “neo-bolşevismul”. La depunerea jurământului de către acesta joi în parlament, parlamentarii de stânga au purtat culorile steagului curcubeu, devenit o emblemă anti-guvernamentală în Polonia, în special în ultimele luni.

Săptămâna aceasta poliţia poloneză a condamnat trei persoane pentru profanarea statuilor şi atacarea sentimentelor religioase, după ce activiştii au drapat mai multe monumente din Varşovia, inclusiv unul reprezentându-l pe Iisus Hristos, cu steaguri LGBT.

Margot, a cărei arestare vineri a provocat confruntarea cu poliţia, a fost adusă în faţa instanţei sub identitatea sa masculină. Ea este acuzată că a deteriorat în iunie o autoutilitară cu inscripţii homofobe din Varşovia şi că a îmbrâncit o voluntară ce lucra pentru o fundaţie ce se opune avorturilor, proprietară a vehiculului.

 

 

Liban: Forţele de ordine au lansat gaze lacrimogene asupra manifestanţilor care încercau să intre în parlament (8 august 2020)

Foto: (c) Thaier Al-Sudani/REUTERS
foto si articole preluate de pe www.agerpres.ro

8 august 2020

 

Liban: Forţele de ordine au lansat gaze lacrimogene asupra manifestanţilor care încercau să intre în parlament

Forţele de ordine libaneze au lansat sâmbătă gaze lacrimogene asupra manifestanţilor adunaţi în faţa parlamentului pentru a protesta împotriva clasei politice pe care o consideră responsabilă de explozia de marţi, relatează Reuters, dpa şi AFP.

Revoluţie, revoluţie“, au scandat protestatarii, potrivit postului tv libanez MTV, în timp ce încercau să îndepărteze barierele din jurul clădirii parlamentului.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Liban: Forţele de ordine au lansat gaze lacrimogene asupra manifestanţilor care încercau să intre în parlament (8 august 2020) - foto preluat de pe www.agerpres.ro

Liban: Forţele de ordine au lansat gaze lacrimogene asupra manifestanţilor care încercau să intre în parlament (8 august 2020) – foto preluat de pe www.agerpres.ro

 

Ambasada SUA în Liban a postat sâmbătă pe Twitter un mesaj în sprijinul protestelor antiguvernamentale ce zguduie capitala Beirut şi în care se afirmă că “poporul libanez a suferit prea mult şi merită să aibă lideri care îl ascultă“, informează dpa şi Reuters.

Liderii libanezi ar trebui să “schimbe cursul pentru a răspunde cererilor populare de transparenţă şi responsabilitate”, adaugă ambasada americană în postarea sa, în timp ce mii de protestatari se confruntau cu forţele de ordine în preajma clădirilor guvernamentale din întreaga capitală.”

Îi susţinem în dreptul lor de a protesta paşnic şi îi încurajăm pe toţi cei implicaţi să se abţină de la violenţe“, mai scrie ambasada.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Liban: Forţele de ordine au lansat gaze lacrimogene asupra manifestanţilor care încercau să intre în parlament (8 august 2020) - Foto: (c) Thaier Al-Sudani/REUTERS, preluat de pe www.agerpres.ro

Liban: Forţele de ordine au lansat gaze lacrimogene asupra manifestanţilor care încercau să intre în parlament (8 august 2020) – Foto: (c) Thaier Al-Sudani/REUTERS, preluat de pe www.agerpres.ro

 

Premierul libanez Hassan Diab a anunţat sâmbătă seara că va propune organizarea de alegeri legislative anticipate, pe fondul manifestaţiilor de protest declanşate după explozia de marţi din Beirut, de care libanezii consideră că se face responsabilă clasa politică, transmite AFP.

Şeful guvernului a estimat într-un discurs televizat că doar “alegerile anticipate pot permite ieşirea din criza structurală“, menţionând că este gata să mai stea la putere “timp de două luni”, timp în care forţele politice ar urma să ajungă la un acord cu privire la acest subiect.

Anunţul său survine în contextul în care mii de libanezi au ieşit în stradă sâmbătă la Beirut, cerând “răzbunare” şi “căderea regimului“.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Liban: Crucea Roşie anunţă rănirea a 250 de persoane la protestele de sâmbătă din Beirut

Crucea Roşie din Liban a informat duminica aceasta că 250 de persoane au fost rănite în protestele violente care au cuprins sâmbătă tot centrul capitalei Beirut şi în care şi-a pierdut viaţa un poliţist, informează EFE. Organizaţia a semnalat că 65 de persoane au trebuit transportate la spital şi 185 au fost tratate la locul incidentelor.

Mii de oameni s-au mobilizat sâmbătă în centrul Beirutului pentru a protesta şi a cere demisia autorităţilor, după exploziile de marţi din portul oraşului care s-au soldat cu cel puţin 158 de morţi şi peste 6.000 de răniţi.

Protestele, convocate sub sloganul “Ziua Judecăţii”, au devenit violente încă din primele momente ale confruntărilor dintre manifestanţi şi poliţie. Grupuri de manifestanţi au reuşit să pătrundă în patru ministere şi în sediul Asociaţiei Băncilor, iar unele instituţii au fost vandalizate şi incendiate.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Liban: Prima demisie a unui ministru după deflagraţiile de la Beirut

Deţinătoarea portofoliului informaţiilor, Manal Abdel Samad, a anunţat duminica aceasta că îşi dă demisia din guvern, prima demisie de acest gen după exploziile ucigătoare şi devastatoare din portul din Beirut care au traumatizat populaţia şi au alimentat furia împotriva neglijenţei liderilor politici, informează AFP.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Demisii în serie ale deputaţilor libanezi

Liderul partidului istoric creştin libanez Kataeb (opoziţie), Samy Gemayel, şi-a anunţat sâmbătă demisia din legislativ, împreună cu alţi doi deputaţi ai formaţiunii, în urma tragediei de la Beirut, pledând pentru construirea unui “nou Liban”, informează AFP.

Înaintea lor, şi-au mai prezentat demisia un deputat din blocul liderului druz Walid Joumblatt, Marwan Hamade – care a cerut o anchetă internaţională asupra exploziei şi şi-a exprimat totala neîncredere în instituţiile libaneze, începând cu parlamentul -, precum şi deputata Paula Yacoubian, aleasă pe lista societăţii civile şi care i-a îndemnat şi pe alţi deputaţi să-i urmeze exemplul.

Joi, şi ambasadoarea Libanului în Iordania, Tracy Chamoun, fiica liderului creştin Dany Chamoun, asasinat în 1990, şi-a anunţat demisia în direct la televiziune, denunţând nepăsarea autorităţilor libaneze.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Israel: Protestatarii cer demisia lui Netanyahu, acuzându-l de corupţie şi gestionarea necorespunzătoare a crizei coronavirusului (8 august 2020)

Foto: (c) ABIR SULTAN/ EPA, preluat de pe www.agerpres.ro

8 august 2020

 

Israel: Protestatarii cer demisia lui Netanyahu, acuzându-l de corupţie şi gestionarea necorespunzătoare a crizei coronavirusului

Mii de israelieni s-au adunat sâmbătă în faţa reşedinţei din Ierusalim a premierului Benjamin Netanyahu, pe fondul nemulţumirii în creştere faţă de acuzaţiile de corupţie cu care se confruntă premierul şi faţă de modul în care a gestionat criza coronavirusului, relatează Reuters.

Protestatarii au arborat steaguri naţionale şi au cerut demisia premierului, pe care l-au atenţionat că i-a “expirat timpul”, conform unui mesaj luminos proiectat pe o clădire.

Netanyahu, care şi-a început în mai un al cincilea mandat, după o cursă electorală tensionată, îi acuză la rândul său pe protestatari că subminează democraţia şi media israeliene că încurajează contestarea.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Thailanda: Manifestaţii antiguvernamentale la Bangkok (8 august 2020)

foto si articol preluate de pe www.agerpres.ro

8 august 2020

 

Thailanda: Manifestaţii antiguvernamentale la Bangkok

Peste 1000 de manifestanţi antiguvernamentali s-au adunat sâmbătă în cartierul comercial al capitalei thailandeze Bangkok, după ce doi lideri ai protestelor au fost reţinuţi de autorităţi, relatează Reuters.

Cei doi, militantul pentru drepturile omului Anon Nampa (35 de ani) şi studentul Panupong Jadnok (23 de ani), au fost inculpaţi vineri în legătură cu participarea lor la protestele pro-democraţie şi eliberaţi condiţionat sâmbătă. Ei au fost acuzaţi de instigare la rebeliune şi încălcarea decretului de urgenţă vizând oprirea răspândirii coronavirusului.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro