Articole

(Politică fără Bariere) Agenda Coaliției Politică fără Bariere pentru actualul ciclu electoral

Politică fără Bariere

foto si articol: politicafarabariere.wordpress.com

27 aprilie 2017

 

Agenda Coaliției Politică fără Bariere pentru actualul ciclu electoral

Politică fără Bariere a debutat în 2014 cu o serie relativ restrânsă de cereri, focalizată în special pe liberalizarea înființării de noi partide și ușurarea accesului acestora la competiția politică.

Treptat, agenda noastră s-a lărgit, odată cu identificarea de noi probleme presante (precum numărul de tururi pentru alegerea primarilor, votul prin corespondență sau pragul electoral parlamentar). Alte obiective au fost definite ca reacție la unele măsuri de îngrădire a competiției (posilitatea excesivă de a desființa partide).

Nu tot ce am dorit s-a realizat, dar considerăm că s-au făcut progrese semnificative.

Conform noii legislații, un partid poate fi înființat cu doar trei membri fondatori și fără a fi nevoie ca vreunul dintre acei membri să înregistreze personal partidul în București. O parte din cetățenii din străinătate pot să voteze prin corespondență la alegerile parlamentare. Candidații independenți se bucură de un tratament mai corect. Există reglementări privind cât și cum poate cheltui un partid în campanie.

Totuși, privind la starea actuală a legilor partidelor și electorale, considerând și observațiile făcute în timpul implementării acestor legi, considerăm că misiunea noastră nu s-a încheiat.

Politică fără Bariere, în colaborare cu organizațiile și grupurile civice interesate și în dialog cu factorul politic, va continua să militeze pentru îmbunătățirea legilor electorale.

Există mai multe motive pentru care este nevoie să ne uităm din nou la cadrul de funcționare a partidelor și la cel electoral, respectiv pentru referendum. Există în actualele legi erori cunoscute. Avem la dispoziție practica Tribunalului București și a Autorității Electorale Permanente. Deși această practică poate părea nerezonabilă, este puțin probabil ca ea să poată fi schimbată fără modificarea legilor în vigoare.

Dar, cel mai important, știm astăzi mai mult despre noi înșine. În timpul dezbaterilor din 2015, când s-a modificat legislația privind partidele politice, s-au exprimat două temeri privind liberalizarea pieței politice. Prima a fost că am putea avea inflație de opțiuni pe buletinul de vot. A doua, că favorizăm accesul în Parlament al partidelor extremiste. Ambele temeri s-au dovedit neîntemeiate. Știm astăzi că avem un electorat tot mai matur și avem obligația să îi oferim o legislație coerentă și rațională, în conformitate cu standardele internaționale.

*

Reînființarea unei Comisii speciale pentru Codul electoral ar putea aduce mai multă coerență în procesul legislativ. Alternativ, există soluția utilizării procesului legislativ obișnuit, prin Comisiile permanente ale celor două Camere, cu proiecte de lege separate pentru fiecare lege din pachetul legislativ electoral. Indiferent de soluție, este momentul ca Parlamentul să acționeze pentru legi mai bune. Politică fără Bariere va monitoriza procesul legislativ și va propune soluții pentru soluționarea următoarelor probleme.

Generale

  • Alegerea primarilor în două tururi
  • Desființarea pragului electoral în alegerile locale
  • Reducerea pragului electoral în alegerile parlamentare și europarlamentare
  • Reprezentarea egală a partidelor și candidaților independenți în birourile electorale și ale secțiilor de votare, cel mai probabil prin rotație
  • Reducerea numărului de semnături pentru depunerea candidaturilor, proporțional cu dimensiunea circumscripției și cu „cotele de reprezentare”
  • Întărirea mecanismelor de control (informatizat/automatizat) privind semnăturile de susținere a candidaturilor
  • Ajustarea reglementărilor privind referendumul local cu privire la demiterea primarului și/sau a consiliului local/județean
  • Revizuirea reglementarii care privește radierea partidelor politice inactive
  • Extinderea votului prin corespondență la toate tipurile de scrutin electoral sau referendar
  • Armonizarea și/sau unificarea reglementărilor procedurale privind secțiile de votare și ziua votului, în toate legile referitoare la toate tipurile de scrutin electoral sau referendar
  • Votul preferențial pe liste deschise
  • NOTA: opţiune de vot de tip„niciunul dintre aceștia” ( Politică fără Bariere nu are consens intern privind dusținerea NOTA, dar crede că această problema trebuie dezbătută).

Financiare

  • Transparența datelor financiar/bugetare ale partidelor și publicarea acestor date în format deschis
  • Întărirea controlului asupra donațiilor și împrumuturilor, cu corecțiile necesare pentru proporționalitate și pentru ajustarea la noile tehnologii
  • Favorizarea donațiilor în sume mici, utilizând inclusiv tehnologiile moderne (sms, internet etc.)
  • Monitorizarea cheltuielilor din perioada strângerii de semnături pentru susținerea candidaturilor (eventual prin includerea lor sub reglementările privind campania electorală)
  • Ajustarea cuantumurilor decontabile la fiecare nivel de candidatura, pentru proporționalitate între volumul cheltuielilor și atribuțiile funcției
  • Ajustarea bazei de calcul pentru pragul privind decontarea cheltuielilor din campania electorală, pentru o practică unitară la nivel de circumscripție locală vs județeana și candidați afiliați politic vs independenți

Problemele de mai sus nu sunt așezate într-o ordine a importanței. Credem cu tărie că acum este momentul să începem să lucrăm la toate aspectele reformei electorale care încă nu au fost rezolvate. Astfel, putem respecta recomandările Comsiei de la Veneția, însușite de Curtea Constituțională, de a nu face modificări majore cu un an înainte de alegeri: să ne concentrăm pe adoptarea acestor modificări de îmbunătățire până în mai 2018.

articol preluat de pe: politicafarabariere.wordpress.com

(Politică fără Bariere) Amicus Curiae: Votul prin corespondență pentru toți

foto si articol: politicafarabariere.wordpress.com

Astăzi Curtea Constituțională decide asupra sesizărilor de neconstituționalitate legate de votul prin corespondență….

Posted by Funky Citizens on 18 Noiembrie 2015

politica fara bariere

17 noiembrie 2015

AMICUS CURIAE referitor la dosarul nr. 1590A/2015 al Curții Constituționale, cu termen de judecată la 18 noiembrie,
depus sub numărul de înregistrare 6301/17.11.2015, de următoarele organizații membre ale CampanieiPolitică fără Bariere:
ActiveWatch
Asociația E-Civis
Asociația Civitas ’99
Asociația Funky Citizens,
Asociația Mișcarea Civică Miliția Spirituală
Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni – ANBCC
Asociația România Vie
Centrul de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale – CENTRAS
Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe
Centrul pentru Jurnalism Independent
Centrul pentru Studii de Dezvoltare și Cooperare Internațională
Comunitatea Uniți Salvăm
Grupul pentru Democrație Participativă – Plenum
Rezistența Urbană
Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală

*

Organizațiile semnatare cunosc faptul că, din punct de vedere procedural, nu au calitatea de intervenient (parte) în acest contencios constituțional.

Tocmai de aceea, formulează prezentul amicus curiae, instituție juridică distinctă de cea a intervenției, recunoscută ca atare de instanțele din sistemele de drept de tip common law, dar și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Prin amicus curiae le este permis celor care au expertiză într-un anumit domeniu să ajute instanța, ca „prieteni ai instanței,” furnizând, cu rol consultativ, informații/observații relevante pentru soluționarea unei cauze importante.

Curtea Constituțională a României, prin propria sa jurisprudență, a recunoscut și consacrat instituția juridică amicus curiae, prin Decizia CCR 447/2013.

Prezentul amicus curiae este formulat în sprijinul uneia dintre excepțiile de neconstituționalitate care au fost formulate de 31 de senatori, respectiv 50 de deputați, asupra Legii privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente. Argumentele pe care le aducem în sprijinul acestei excepții sunt diferite de cele ale parlamentarilor, după cum și finalitatea demersului nostru este diferită. Față de celelalte excepții invocate de cei 31 de senatori și 50 de deputați din Parlamentul României, nu ne pronunțăm prin acest amicus curiae.

Cei 31 de senatori și cei 50 de deputați invocă, printre altele, neconstituționalitatea prevederilor din art. 2, lit. b) și următoarele din Legea privind votul prin corespondență, arătând că, prin acea definiție, se limitează dreptul de exercitare a votului prin corespondență numai pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate, respectiv că această limitare contravine prevederilor din art. 2 alin. 1art. 16, alin. 1 și art. 62, alin. 1 din Constituție, potrivit cărora:

  • Art. 2 – (1) Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum.
  • Art. 16 – (1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.
  • Art. 62 – (1) Camera Deputaților și Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii electorale.

Această cauză are o importanță substanțială pentru respectarea principiului egalității cetățenilor în fața legii.
În speță, se pune problema exercitării dreptului de vot (art. 36 din Constituție) în condiții egale, de către toți cetățenii români, indiferent dacă au domiciliul sau reședința în străinătate ori în țară.

În mod normal, Parlamentul avea obligația ca, din proprie inițiativă, să reglementeze exercitarea votului prin corespondență în condiții egale pentru toți cetățenii cu drept de vot, în concordanță cu Constituția.

Așa cum am arătat în cadrul dezbaterii din 8 iulie 2015, chiar și cetățenii români cu domiciliul sau reședința în țară se pot găsi în situația de-a nu putea fi prezenți în persoană la secțiile de votare, în ziua alegerilor. Pentru acești cetățeni, considerând că au dreptul constituțional de a-și alege reprezentanții, este nevoie ca statul să le poată asigura modalitatea de exercitare a votului prin corespondență.

Observând că există mai multe țări europene în care votul prin corespondență este reglementat în mod egal, pentru toți cetățenii, documentul tehnic din 17 septembrie 2015 conținea propuneri de amendamente în sensul respectării art. 62 din Constituție.

Prin contrast, Legea adoptată de Parlament și supusă acum controlului de constituționalitate este aplicabilă doar cetățenilor români de peste hotare, dacă au domiciliul sau reședința acolo, dacă se înregistrează fizic în Registrul Electoral și numai pentru alegerile parlamentare. Astfel, concurența acestor 4 condiții (cumulative și simultane) ar putea exclude aproximativ 3 milioane de cetățeni români de la posibilitatea de a-și exercita dreptul de vot.

Mai mult, un cetățean român cu domiciliul în țară, care în ziua votului se află în străinătate, se poate decide să meargă să voteze la oricare din secțiile de vot din ambasada sau oficiile consulare din țara de reședință, chiar dacă nu s-a înregistrat în prealabil. Dimpotrivă, un cetățean român care în ziua votului se află în alt județ decât cel de domiciliu nu poate vota decât dacă a făcut cerere cu 45 de zile înainte.

Așadar, toți cetățenii români aflați în altă localitate din țară decât cea de domiciliu au o dificultate în plus față de unii din cetățenii români aflați în afara țării, motiv pentru care ar fi îndreptățiți, odată în plus, să dispună de o modalitate alternativă de exercitare a dreptului la vot.

Toate aceste limitări constituie o discriminare inacceptabilă, în condițiile prevederilor constituționale deja invocate.
Eliminarea situației discriminatorii ar trebui să ia în considerare extinderea modalității de exercitare prin corespondență a dreptului de vot, pentru toți cetățenii români care anunță, în termenul prevăzut de lege, că nu se vor putea prezenta în persoană la secțiile de votare în ziua alegerilor.

*

Conform motivelor expuse, organizațiile semnatare consideră că există temeiuri de fapt și de drept pentru admiterea excepției de neconstituționalitate ridicate de 31 de senatori și 50 de deputați din Parlamentul României cu privire la Legea privind votul prin corespondență, întrucât definiția din art. 2 lit. b) și dispozițiile următoare din Lege discriminează cetățenii români, încălcând art. 2 alin. 1, art. 16, alin. 1 și art. 62, alin. 1 din Constituție.

Apreciem că soluționarea situației de drept create prin această definiție se poate face numai dacă, prin decizia ce va fi pronunțată de Curtea Constituțională, se va constata nevoia de modificare a Legii, în sensul extinderii pentru toți cetățenii români a modalității de exercitare prin corespondență a dreptului de vot, în mod egal, conform art. 62, alin. 1 din Constituție.

articol preluat de pe: politicafarabariere.wordpress.com

(Politică fără Bariere) Legea votului prin corespondență trebuie dezbătută public

foto si articol – politicafarabariere.wordpress.com
5 august 2015

Membrii campaniei Politică fără Bariere își exprimă îngrijorarea față de solicitarea copreședintei PNL, Alina Gorghiu, de a se introduce pe ordinea de zi a unei sesiuni parlamentare extraordinare a proiectului legii votului prin corespondență.

Dacă este adevărat că susținem fără echivoc necesitatea legiferării acestuia înaintea lunii noiembrie a acestui an, pentru a putea produce efecte la alegerile parlamentare din 2016 nu putem fi de acord cu sacrificarea transparenței procesului legislativ sub pretextul urgenței. Constatăm, însă, că, până în acest moment, niciunul dintre cele patru proiecte de lege cu acest subiect înregistrate la Camera Deputaților nu a fost discutat în Comisia de specialitate; aducerea acestor proiecte pe ordinea de zi a fost amânată în repetate rânduri, din motive obscure. De asemenea, exceptând dezbaterea organizată de către Politică fără Bariere pe 8 iulie și alte câteva evenimente organizate de organizații neguvernamentale, nu au existat discuții cu publicul larg sau cu experți asupra conținutului respectivelor proiecte de lege.

Solicităm partidelor politice ca, înainte de a trece la votarea unui proiect de lege pe această temă, să clarifice în poziții publice și să dezbată alături de experți și societatea civilă cel puțin următoarele puncte: (I) dreptul de a vota prin corespondență nu poate aparține doar cetățenilor din afara granițelor; (II) barierele birocratice de solicitare a votului prin corespondență trebuie reduse la minimul necesar evitării fraudelor; (III) legea trebuie să prevadă posibilitatea observării, de către cei interesați, a întregului proces al prelucrării solicitărilor și al administrării voturilor exprimate prin corespondență.

Urgența reglementării nu poate justifica adoptarea fără dezbatere publică a încă unei legi de maximă importanță pentru funcționarea democrației. În cazul în care nu există o dezbatere robustă pe aceste teme, Parlamentul devine responsabil atât pentru exercitarea restrânsă a dreptului de vot (inclusiv în străinătate) cât și pentru eventualele disfuncționalități în redactare.

Organizațiile membre ale campaniei Politică fără Bariere împărtășesc valori comune precum respectul pentru drepturile fundamentale ale omului, nediscriminare, libertate, egalitate și militează pentru democrație și stat de drept în România. Vizitați pagina Campaniei pentru mai multe informații: http://www.facebook.com/PoliticafaraBariere

Informații de contact:

Codru Vrabie

codru@funkycitizens.org tel. 0723552180

articol preluat de pe https://politicafarabariere.wordpress.com

(Politică fără Bariere) Scrisoare deschisă, în atenția Comisiei comune

articol preluat de pe politicafarabariere.wordpress.com
MAY 22, 2015

În atenția domnului Mihai Voicu, președinte al Comisiei comune pentru legile electorale, doamnei Gabriela Podașcă, vicepreședinte al aceleiași Comisii parlamentare, domnului Eugen Nicolicea, președinte al subcomisiei pentru Legea alegerilor parlamentare.

Scrisoare deschisă

Noi, organizațiile grupate în campania Politică fără Bariere, suntem obligate să constatăm dispariția, în ultimele două luni, a transparenței și deschiderii din procedurile de lucru ale Comisiei pe care o conduceți. Lipsa de transparență s-a manifestat astfel:

  • Programarea ședințelor nu mai este anunțată pe site-ul Comisiei, nici măcar post factum (a se vedea ședințele din 4 și 5 mai).
  • Stenogramele sau înregistrările ultimelor ședințe ale Comisiei sunt și ele absente.
  • Deși am solicitat în repetate rânduri, nu avem acces la documentele discutate în Comisie decât în timpul ședințelor.
  • Cu o singură excepție, nu am putut asista la ședințele subcomisiilor care au elaborat textele proiectelor de legi; mai mult, domnul deputat Eugen Nicolicea, președinte al subcomisiei pentru modificarea Legii alegerilor parlamentare, a declarat public că nu va accepta prezența ONG-urilor la ședințele subcomisiei.
  • O serie de decizii importante sunt adoptate în afara ședințelor Comisiei. Este cazul recenteidecizii privitoare la numărul deputaților și senatorilor. Practic, în plen, deciziile sunt doar anunțate, nu si dezbatute.
  • O serie de promisiuni, cum este cea privind reglementarea votului la distanță, au fost amânatesine die.

În aceste condiții, protestăm față de absența unei dezbateri publice reale în procesul de adoptare a legilor electorale, îndeosebi a Legii pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, și vă solicităm să nu mai afirmați public că elaborarea acestor legi ar fi fost făcută cu consultarea organizațiilor societății civile.

ActiveWatch
Asociația E-Civis
Asociația Civitas ’99
Asociația Funky Citizens
Asociația Mișcarea Civică Miliția Spirituală
Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki APADOR-CH
Centrul de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale – CENTRAS
Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe
Asociația România Vie
Centrul pentru Jurnalism Independent
Comunitatea Uniți Salvăm
Expert Forum
Fundația pentru o societate deschisă
Grupul pentru Democrație Participativă – Plenum
Rezistența Urbană
Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală

articol preluat de pe https://politicafarabariere.wordpress.com

(Politica Fara Bariere) COMUNICAT DE PRESĂ: Primele măsuri spre deschiderea competiției politice

foto si articol – politicafarabariere.wordpress.com

Organizațiile membre ale Campaniei Politică fără Bariere apreciază ca pozitivă adoptarea de către Parlamentul României a unui pachet de legi format din Legea partidelor politice, Legea finanțării partidelor și Legea alegerilor locale. Considerăm că, în ansamblul lor, acestea deschid competiția politică și introduc noi reglementări, care pot consolida reprezentarea politică a cetățenilor în următoarele cicluri electorale.

În perioada octombrie 2014 – ianuarie 2015, Campania Politică fără Bariere a formulat o serie de modificări pe care le-a propus formațiunilor politice parlamentare. În februarie 2015, Comisia parlamentară pentru legile electorale a preluat în dezbatere legislația referitoare la partidele politice și finanțarea acestora, planificând adoptarea acestor legi pentru luna mai. O parte dintre propunerile Politică fără Bariere se regăsesc în noua formă a acestor legi, iar calendarul stabilit inițial a fost respectat, astfel încât noile reglementări să fie aplicabile în alegerile locale din iunie 2016. În același timp, unele puncte importante din propunerile Campaniei nu au fost însușite, iar Politică fără Bariere va continua să militeze pentru realizarea lor.

Propunerile Campaniei Politică fără Bariere, care se regăsesc în legile adoptate miercuri, prin votul final al Camerei Deputaților, sunt:

- înființarea partidelor politice cu doar trei membri, fără criteriu de teritorialitate (față de 25.000 de semnături din cel puțin 18 județe);
- egalizarea condițiilor de candidatură pentru formațiunile politice și candidații independenți;
- reducerea numărului de semnături necesare pentru susținerea, respectiv înscrierea candidaturilor;
- posibilitatea cetățenilor de a susține mai mulți candidați la înscrierea în competiția electorală;
- anularea pragului electoral pentru candidații independenți și raportarea la coeficientul electoral.

În acest context, apreciem deschiderea formațiunilor politice cu care am dialogat și aspectele pozitive din actuala formă a legislației adoptate, care răspunde mai bine nevoilor cetățenilor. În egală măsură, atenționăm Comisia parlamentară pentru legile electorale că actele normative recent adoptate conțin prevederi care trebuie reanalizate și puse în acord cu recomandările internaționale și principiile constituționale.

Deficiențele identificate de Campania Politică fără Bariere privesc:

- reintroducerea criteriului de teritorialitate prin procedura de radiere;
- menținerea sistemului de alegere a primarilor într-un singur tur;
- introducerea, în fapt, a unui număr de semnături mai mare de 1% (recomandarea Consiliului Europei – Comisiei de la Veneția) pentru înscrierea unei candidaturi;
- subvenționarea discriminatorie a partidelor și reintroducerea criteriului de teritorialitate la decontarea cheltuielilor de campanie;
- menținerea în birourile electorale a statutului privilegiat al partidelor parlamentare;
- limitarea accesului partidelor neparlamentare, în campania electorală, la mijloacele publice de comunicare în masă.

Ne arătăm interesul de a continua dialogul cu toate formațiunile politice și alte instituții implicate în procesul de reformare a legislației electorale, pentru perfecționarea acestor acte normative și pentru discutarea celorlalte recomandări aflate în mandatul Politică fără Bariere.

Organizațiile membre ale campaniei Politică fără Bariere împărtășesc valori comune precum respectul pentru drepturile fundamentale ale omului, nediscriminare, libertate, egalitate și militează pentru democrație și stat de drept în România. Vizitați pagina Campaniei pentru mai multe informații: http://www.facebook.com/PoliticafaraBariere și site-ul https://politicafarabariere.wordpress.com/

Informații de contact:

Florina Presadă, Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe, florina@ce-re.ro, 0722 383 190

Codru Vrabie, Asociația Funky Citizens, codru@funkycitizens.org, 0723 552 180

Campania Politică fără Bariere:

Active Watch

Asociația Civitas `99

Asociația E-Civis

Asociația Funky Citizens

Asociația Mișcarea Civică Miliția Spirituală

Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki APADOR-CH

Centrul de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale CENTRAS

Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe

Asociația România Vie

Centrul pentru Jurnalism Independent

Comunitatea Uniți Salvăm

Expert Forum

Fundația pentru o societate deschisă

Grupul pentru Democrație Participativă – Plenum

Rezistența Urbană

Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală

articol preluat de pe https://politicafarabariere.wordpress.com

(Politică fără Bariere) Noi votăm, nu argumentăm, nu parlamentăm!

foto si articol – politicafarabariere.wordpress.com

La aproape 25 de ani de la infamul „noi muncim, nu gândim,” Comisia comună pentru legile electorale a reușit performanța de-a adopta două proiecte de lege cruciale pentru democrație în mai puțin de jumătate de oră, fără nicio urmă de argumentație, fără vreun dubiu, fără vreo remușcare.

Ieri, în ședința Comisiei, au fost adoptate, cu minime modificări, rapoartele de aprobare pentru proiectul de modificare a Legii partidelor politice și pentru proiectul de reexaminare a Legii privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.

În ciuda argumentelor prezentate de către reprezentanții Campaniei Politică fără Bariere, înaintea ședinței de ieri a Comisiei, membrii Comisiei comune au decis să nu corecteze niciunul din neajunsurile semnalate:

  • partidele politice „locale” vor fi nevoite să activeze la nivel județean;
  • în caz contrar, partidele locale se vor găsi în pericol de-a fi radiate;
  • decontarea cheltuielilor din timpul campaniei electorale pentru partidele „locale” depinde de performanța lor electorală la nivel județean;
  • subvenționarea de la buget a activității partidelor „locale,” pentru ciclul electoral de 4 ani, depinde de performanța lor electorală la nivel județean;
  • împrumuturile pentru finanțarea partidelor pot fi transformate în donații, 3 ani mai târziu, eludând răspunderea legală pentru depășirea plafoanelor acceptabile în privința donațiilor;
  • înregistrarea și desființarea partidelor politice aglomerează în mod nejustificat activitatea Tribunalului Municipiului București.

Față de această stare de fapt, Campania Politică fără Bariere privește cu mult scepticism decizia Comisiei de a cere Biroului Permanent să introducă legea pe ordinea de zi a Camerei Deputaților. În cazul unui vot pozitiv al camerei decizionale, în cursul zilei de azi, Parlamentul României poate compromite definitiv reforma electorală care a fost promisă de clasa politică și este așteptată de întreaga societate, după evenimentele din noiembrie-decembrie 2014.

Reprezentanții Campaniei Politică fără Bariere vor analiza în ce măsură fiecare din aceste două proiecte va putea fi atacat pe calea controlului anterior de constituționalitate, respectiv, va putea fi retrimis Parlamentului, pentru reexaminare.

În privința proiectului de Lege pentru alegerea autorităților administrației locale, Campania Politică fără Bariere are o poziție rezervată, având în vedere nesoluționarea problemelor semnalate cu privire la praguri și tururi, respectiv menținerea constrângerilor prin care partidele locale sunt nevoite să acționeze la nivel județean.

articol preluat de pe https://politicafarabariere.wordpress.com

Politică fără Bariere: stadiul actual și pașii următori

foto si articol – politicafarabariere.wordpress.com

Despre dezbaterea parlamentară

Accesul la dezbaterile parlamentare si la documentele de lucru sunt premisele necesare pentru înfăptuirea unei reforme electorale reale, in condiții democratice, permițând actorilor interesați să își susțină punctele de vedere. Campania Politică fără Bariere a apreciat deschiderea arătată până acum în cadrul Comisiei Comune. Domnul Valeriu Zgonea, fostul președinte al Comisiei  și-a luat în fața noastră un angajament de transparență a lucrărilor. Ca urmare a acestui angajament, nu doar membrii Campaniei, ci și publicul larg au avut acces fizic la lucrările Comisiei, iar calendarul acesteia a fost comunicat în timp util.

De asemenea, în unele ocazii, ONGurile au avut posibilitatea să își exprime punctele de vedere. Ulterior deschiderii inițiale, am constatat că există din ce în ce mai multe zone opace în acest efort de transparență. Unele întâlniri ale subcomisiilor în cadrul cărora s-au discutat aspecte care au intrat în proiectele de lege au fost anunțate deficitar, împiedicându-se astfel accesul publicului. În plus, accesul la documente de lucru a fost limitat și aleatoriu. Din această cauză, Campania Politică fără Bariere a fost obligată uneori să își precizeze poziția în doar câteva minute.

Comisia a făcut un efort de transparență real dar nu suficient cât să genereze o dezbatere robustă pe toate temele. O parte din neajunsurile pe care noi le-am identificat în proiectele elaborate de Comisie au drept cauză, în opinia noastră, tocmai limitarea dezbaterii. Înțelegem și suntem de acord cu existența unui calendar de legiferare care să țină cont de nevoia de a avea legile publicate în Monitorul Oficial în timp util pentru alegerile din 2016. Dar, în cadrul acestui calendar, includerea unor dezbateri deschise tuturor celor interesați și care pot oferi expertiză este obligatorie pentru elaborarea unor legi mai corecte și orientate spre interesul public

În acest context îi solicităm noului președinte al Comisiei, dl Mihai Voicu, să reia angajamentul predecesorului său, dl Zgonea, și să îmbunătățească transparența lucrărilor Comisiei acolo unde există deficiențe. Pe această cale solicităm și un răspuns public.

Despre barierele puse în fața partidelor politice

Campania Politică fără Bariere a salutat ridicarea unor bariere din calea înființării partidelor politice. În mod particular, Comisia a acceptat propunerile noastre de a permite înființarea unui partid cu doar trei membri, fără criteriu de teritorialitate și desființarea depozitului electoral. Caracterul restrictiv al vechii legi a fost recunoscut și prin decizia Curții Constituționale din data de 26 februarie a.c. Suntem însă nevoiți să observăm că unele dintre aceste bariere au fost reintroduse în cadrul  altor articole.

O problemă majoră o constituie procedura de radiere. Dacă, în cazul companiilor comerciale, radierea constată inexistența activității, în cazul  partidelor politice acestea pot fi radiate dacă nu ating unele obiective impuse în mod arbitrar. Partidele politice sunt obligate, conform legii, să depună candidaturi in circumscripții care nu reprezintă obiectul lor de interes politic. Această prevedere contrazice de facto principiul anulării criteriului teritorial, asumat de Comisie, și blochează sau distorsionează activitatea unor partide de interes strict local. Mai mult, modul în care a fost redactată legea permite situații aberante; de exemplu, un partid care a câștigat în circumscripțiile sale de interes ajunge să fie radiat pentru că nu a candidat și în alte circumscripții.

De asemenea, suntem preocupați de numărul de semnături necesare pentru a participa la alegeri. Verbal, politicienii români susțin că doresc alinierea legii la practicile europene. Nominal, legea prescrie un număr de semnături egal cu 1% din lista electorală, care reprezintă limita maximă recomandată de Comisia de la Veneția. În practică, însă, pragurile minimale reprezintă regula nu excepția, astfel încât pentru mai mult de jumătate din  localități numărul minim de semnături depășește 5% din lista electorală.

Despre finanțare

drum

Prin articolele  15 şi 16 din Legea Finanțării, partidele locale nu au acces semnificativ la subvenţia acordatǎ de la buget, decât dacă încetează să fie locale și trimit reprezentanți în Parlament. De asemenea, criteriul de obţinere a 3% din numǎrul total al voturilor exprimate la nivel naţional sau judeţean este pus drept condiţie pentru rambursarea cheltuielilor de campanie.

Prin ambele prevederi, partidele care îşi vor îndeplini obiective asumate la nivel local (mandate de primar şi consilier) pot fi excluse de la finanțare. Din nou, obiectivele liber asumate de partide sunt înlocuite cu obiective dictate de stat.

Pașii următori

Campania Politică fără Bariere continuă dialogul cu partidele politice, pentru ca acestea să repare prin amendamente la nivelul Senatului erorile și contradicțiile legilor relevante. Cerem ca, în această perioadă, Comisia Comună și în general, Parlamentul României să dea dovadă de o transparență sporită și de o mai bună reprezentare a intereselor alegătorilor.

În măsura în care acest obiectiv nu este atins, ne rezervăm dreptul să folosim toate pârghiile instituționale și legale aflate la îndemâna noastră pentru a împiedica intrarea în vigoare a legilor în această formă. O parte din organizațiile membre, în funcție de misiunea fiecăreia, își rezervă inclusiv dreptul la nesupunere civică.

Noi credem că, în forma actuală a proiectelor de legi, cele mai multe dintre obiectivele reformei cerute de către societatea civila nu sunt atinse. Legile pot fi îmbunătățite, însă acest lucru necesită o dorință reală din partea partidelor parlamentare. Primul semn al acestei voințe este deschiderea procesului parlamentar.

Apelăm la toți cetățenii și ONGurile care au interes și resurse, precum și la mijloacele de comunicare în masă, să continue și să întărească presiunea asupra Comisiei, asupra comisiilor de specialitate ale Senatului și asupra clasei politice în general. Reforma legislației partidelor și a legislației electorale poate constitui un pas spre o îmbunătățire majoră a climatului politic autohton. Este nevoie ca vocea societății să fie auzită atât pe subiectele promovate de Campania Politică fără Bariere, cât și pe subiectele care nu sunt în mandatul nostru.

Linkuri suplimentare:

articol preluat de pe https://politicafarabariere.wordpress.com

Politică fără Bariere – Finanțarea partidelor sub eclipsă

Camera Deputaților a adoptat miercuri un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii finanțării partidelor politice și campaniilor electorale. Proiectul este vulnerabil din trei puncte de vedere procedurale și conține cel puțin trei riscuri în cuprinsul reglementărilor de substanță. Deși cuprinde unele prevederi bine-venite, proiectul nu reușește să facă aplicarea legii predictibilă și eficientă, nici să contribuie la sporirea încrederii în partidele politice.

Campania Politică fără Bariere consideră că reforma electorală este esențială pentru recalibrarea relației dintre societate și partidele politice, iar finanțarea partidelor și campaniilor electorale este una dintre pietrele de temelie ale acestei reforme, alături de Legea partidelor politice și Legile privind organizarea alegerilor. Corelând modificările preconizate în toate aceste legi, proiectul adoptat miercuri dezavantajează partidele mici, „locale.” Din aceste motive, evidențiem deficiențele proiectului, alături de noutățile pozitive pe care le-am identificat în textul adoptat.

Pe substanță, proiectul de lege privind finanțarea partidelor și campaniilor electorale ratează corelarea cu intenția reformei electorale, mai ales în privința partidelor „locale,” care vor putea fi înființate în baza modificărilor aduse la Legea partidelor politice, conform Deciziei din 26 februariea Curții Constituționale:

  • Instituirea criteriilor de performanță, în număr/procentaj de voturi obținute (3% pentru decontarea cheltuielilor din campania electorală, respectiv 5% pentru subvenționarea costurilor de funcționare în cei 4 ani ai ciclului electoral), contravine principiului de a reduce inegalitățile dintre partidele mari și mici, vechi și noi, „naționale” și „locale.”
  • Introducerea posibilității de a finanța partidele prin împrumuturi, fără limite privind perioadele de returnare, expune toate partidele la capturarea lor de către „cămătari” politici, în contradicție cu spiritul recomandărilor GRECO—Grupul Statelor împotriva Corupției, afiliat Consiliului Europei.
  • Păstrarea modalităților de raportare a situațiilor financiare la 30 aprilie, abia la 4 luni după încheierea anului calendaristic, menține partidele politice la nivelul anilor ‘90, când nu erau posibile raportările online, respectiv contravine aspirațiilor de transparență sporită. Raportările întârziate, combinate cu împrumuturile nelimitate, pot crește incidența cazurilor de spălare de bani.

Procedural, este posibil ca adoptarea proiectului de lege să fie atacată pentru nerespectarea Constituției și a Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru adoptarea actelor normative, astfel:

  • Metoda de adoptare este susceptibilă de nerespectarea principiului constituțional al bicameralismuluiprin amendarea masivă* a unui proiect de lege deja respins de Senat, s-a ajuns în situația în care majoritatea senatorilor nu și-au putut exprima punctul de vedere asupra modificărilor operate în cadrul Comisiei comune pentru legile electorale.
  • Lipsa de transparență din sânul Parlamentului a afectat negativ și transparența față de societateideea decontării exclusiv de la bugetul de stat a cheltuielilor din campania electorală a fost expusă numai în cadrul Comisiei comune, la 24 februarie; subcomisia a transpus ideea în articole de lege la 2 martie; Comisia adopta proiectul „în orb” la 5 martie, iar varianta finală a fost publicată abia în 13 martie.
  • Propunerile de reglementare a decontării cheltuielilor din campania electorală doar pentru cei care primesc 3% din voturile exprimate, respectiv a subvenționării costurilor de funcționare a partidelor doar pentru cei care depășesc pragul electoral de 5%, nu au beneficiat de nicio analiză cost-beneficiu, de niciun studiu de impact, de nicio formă de dezbatere publică.

Dintre aspectele pozitive ale reglementării, amintim:

  • Finanțarea publică a campaniilor electorale poate echilibra șansele competitorilor politici, poate contribui la fiscalizarea cheltuielilor, respectiv poate reduce presiunea exercitată de oamenii cu bani pentru obținerea unor contracte privilegiate, după alegeri.
  • Întărirea rolului de control al finanțării partidelor și campaniilor, prin Autoritatea Electorală Permanentă, dacă va fi însoțită de alocarea resurselor necesare, va conduce la diminuarea opulenței exhibate în timpul campaniilor electorale și la diminuarea numărului cazurilor de finanțare frauduloasă a partidelor.

Campania Politică fără Bariere constată, în aceste condiții, că reforma electorală este pe cale de-a fi ratată, dacă se menține acest ritm, de un pas înainte și doi pași înapoi. Chemăm instituțiile și politicienii responsabili să nu permită reformele cu jumătăți de măsură, ci să acționeze decisiv pentru corectarea deficiențelor din proiectul de lege adoptat pe 18 martie.

*) Au fost modificate 48 din cele 52 de articole ale proiectului din Senat.

articol preluat de pe https://politicafarabariere.wordpress.com

Comisia parlamentară privind legile electorale: undă verde pentru liberalizarea vieții politice

În ședința din 24 februarie, Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru legile electorale și legea partidelor a adoptat câteva principii importante promovate de Campania Politică fără Bariere care deschid calea pentru liberalizarea vieții politice. Amintim ca extrem de importante:

renuntarea la criteriul teritorial drept condiţie pentru înfiinţarea unui partid;
înfiinţarea unui partid pe baza semnǎturii a minimum trei fondatori.
Aceste principii au fost propuse de Campania Politică fără Bariere și salutăm decizia majorității membrilor Comisiei de a da curs solicitărilor societății civile.

Acesta este doar primul pas pentru reformă.

În zilele următoare, o subcomisie va redacta amendamentele corespunzătoare la Legea partidelor politice și cea a finanțării partidelor. Apoi, textul propus de subcomisie va fi supus unui vot în Comisia comună, decizia finală urmând a fi luată prin votul plenurilor reunite ale celor două Camere. În oricare dintre aceste faze pot apărea schimbări care fie pot constitui în noi bariere administrative puse în calea participării politice fie pot contribui la garantarea drepturilor constituționale la asociere politică și la participare în alegeri.

Reprezentanții Politică fără Bariere vor participa în continuare activ la dezbaterea parlamentară, contribuind ca și până acum la un dialog deschis cu reprezentanții partidelor politice. Membrii Campaniei se vor implica și în lucrările din subcomisii, astfel încât amendamentele propuse să contribuie în mod real la garantarea drepturilor constituționale.

Vom continua să informăm publicul asupra evoluției procesului legislativ.

articol preluat de pe https://politicafarabariere.wordpress.com

UDMR își menține poziția din campania electorală

De la extinderea mandatului Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale, pentru a cuprinde și legea partidelor politice, respectiv cea a finanțării partidelor, Campania Politică fără Bariere a început o serie de întâlniri cu președinții formațiunilor politice reprezentate în Comisia parlamentară de specialitate.

În data de 10 februarie 2015, o delegație de reprezentanți ai Campaniei Politică fără Bariere s-a întâlnit cu dl. Kelemen Hunor, președintele Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR). Reprezentanții Politică fără Bariere au dorit să afle dacă poziția UDMR s-a schimbat, în contextul post-electoral, față de principalele revendicări ale Campaniei noastre, formulate în timpul campaniei electorale.

Dl. președinte Kelemen a ținut să precizeze că, deși poziția formațiunii pe care o reprezintă s-a mai nuanțat de-a lungul timpului, față de schimbarea legii partidelor politice, aceasta nu a suferit modificări față de răspunsul dat în octombrie 2014. UDMR este, în continuare, de acord cu posibilitatea formării unui partid politic cu minim 3 membri fondatori, fără criteriu de teritorialitate, și cu egalizarea condițiilor de participare la alegeri, pentru candidații partidelor și independenți, prin prezentarea unui număr rezonabil de semnături, cu mențiunea că este necesară introducerea unui sistem mai riguros de verificare. Totodată, formațiunea pe care o conduce se pronunță în favoarea eliminării garanției financiare pentru validarea candidaturilor în alegerile parlamentare.

În schimb, liderul UDMR nu este de acord cu eliminarea prevederilor privind acordarea unor sedii cu prioritate de la stat, nici cu numărul de semnături prin care un cetățean ar putea sprijini mai mulți candidați pentru a intra în campania electorală, considerând că aceste subiecte necesită dezbatere. Domnia sa a mai precizat că este necesară o finanțare de la bugetul public dar, eventual, să existe niște limite superioare și stabilirea unor noi condiții de alocare a fondurilor, acestea constituind metode transparente pentru eliminarea corupției din aceasta zonă.

Campania Politică fără Bariere continuă dialogul la vârful partidelor politice prezente în Comisia parlamentară de specialitate. Reamintim că luni, 16 februarie, Politică fără Bariere se va întâlni cu dna. Alina Gorghiu și dl. Vasile Blaga, co-președinții PNL; de asemenea, așteptăm confirmarea datei unei întâlniri cu dl. Victor Ponta, președintele PSD, după 17 februarie.

articol preluat de pe https://politicafarabariere.wordpress.com/