Politică fără Bariere Arhive - Pagina 2 din 2

Articole

Apel pentru o reformă adevărată a legilor electorale

13 februarie 2015/0 Comentarii/în Politică fără Bariere, Proiecte,Inițiative,Alternative /de Uniti Schimbam/1.618 vizite

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Noi, organizațiile și grupurile semnatare, am luat la cunoștință cu îngrijorare despre deciziile luate de Comisia parlamentară pentru legea partidelor si legile electorale în ședința din 10 februarie a.c. În cadrul Comisiei s-a dat un mandat de principiu sub-comisiilor formate, privind, între altele, alegerea într-un singur tur a primarilor și a președinților de consilii județene și menținerea actualelor praguri electorale la nivelul de 5%.

Considerând că acest mandat vine în contradicție cu pozițiile publice ale partidelor referitoare la reforma politică și electorală, ne exprimăm dezacordul profund față de aceste decizii care sunt, în mod evident, rezultatul unor înțelegeri transpartinice. Ele anulează în fapt orice alte modificări legislative menite să îmbunătățească procesul politic.

Solicităm liderilor formațiunilor politice parlamentare și reprezentanților acestora în Comisia de specialitate revenirea asupra acestui mandat și luarea în considerare a punctelor de vedere ale societății civile, care în nenumărate rânduri au solicitat revenirea la alegerea primarilor și președinților consiliilor județene în două tururi și respectiv scăderea semnificativă a pragului electoral, atât pentru alegerile locale cât și cele parlamentare.

În cazul în care solicitările noastre vor fi ignorate, vom fi obligați să înțelegem că nu există cu adevărat voință politică din partea formațiunilor politice parlamentare pentru o reformă reală, așa cum au declarat în fața cetățenilor. Considerăm că lipsa de concordanță între retorica și acțiunea politică periclitează scopul declarat al schimbărilor legislative inițiate, cu consecințe asupra legitimității proceselor electorale viitoare.

13.02.2015
Informații de contact: Mircea Kivu, Grupul pentru Democrație Participativă – Plenum, mircea.kivu gmail.com, 0744 351 182

Semnatari:
Campania Politică fără Bariere* (detaliat mai jos), Academia de Advocacy, Asociația Pro Democrația, Asociația Salvați Bucureștiul, Centrul de Resurse Juridice, Centrul pentru Studiul Democrației, Centrul Rațiu pentru Democrație, Centrul Român de Politici Europene, Ecopolis, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Go Free – Asociația pentru Sprijinirea Societății Civile, Salvaţi Dunărea şi Delta, Societatea Academică din România.

Lista semnatarilor rămâne deschisă. Organizaţiile care doresc să se alăture demersului sunt rugate să ne contacteze pe adresa politicafarabariere gmail.com.

*Membrii Campaniei Politică fără Bariere:
Active Watch, Asociația Civitas `99, Asociația E-Civis, Asociația Funky Citizens, Asociația Miliția Spirituală, Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki APADOR-CH, Asociația România Vie, Centrul de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale CENTRAS, Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe, Centrul pentru Inovare Publică, Centrul pentru Jurnalism Independent, Comunitatea Uniți Salvăm, Expert Forum, Fundația pentru o societate deschisă, Grupul pentru Democrație Participativă – Plenum, Rezistența Urbană, Societatea de Educaţie Contraceptivă și Sexuală.

articol preluat de pe https://politicafarabariere.wordpress.com

Pragul electoral și alegerea primarilor

13 februarie 2015/0 Comentarii/în Politică fără Bariere, Proiecte,Inițiative,Alternative /de Uniti Schimbam/1.341 vizite

Marți, 10 februarie 2015, comisia parlamentară de specialitate aadoptat o serie de principii de lucru în privința legilor electorale, legii partidelor politice și legii finanțării partidelor. Unele dintre acele principii mențin barierele în calea participării politice și blochează reforma reală a clasei și a culturii politice.

Sesizând discrepanța dintre retorica și acțiunea politică de la nivelul Comisiei parlamentare, Campania Politică fără Bariere precizează că relaxarea regimului de înființare a partidelor, egalizarea condițiilor de înscriere a candidaților și reforma finanțării partidelor nu vor conduce la rezultatele așteptate decât dacă

alegerea primarilor și președinților de consilii județene se va face în 2 tururi de scrutin, iar
pragul electoral va scădea sub 5%, atât în alegerile locale, cât și cele naționale (preferabil 2%).

Campania Politică fără Bariere va susține orice demers care vizează ridicarea barierelor puse în calea participării politice și reprezentării cât mai largi a intereselor cetățenilor.

articol preluat de pe https://politicafarabariere.wordpress.com

Președintele susține reforma partidelor în Parlament. Pașii următori ai PfB

10 februarie 2015/0 Comentarii/în Politică fără Bariere, Proiecte,Inițiative,Alternative /de Uniti Schimbam/1.678 vizite

Ieri, 9 februarie, Președintele României, dl Klaus Iohannis, a adresat un mesaj Parlamentului, conform art. 88 din Constituție. Din corpul discursului, am reținut acest pasaj, care subliniază însemnătatea demersului pornit de Campania Politică fără Bariere, încă din luna octombrie a anului trecut:

Modificarea legislației privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale, precum și o nouă lege a partidelor politice trebuie să conducă la o creștere a transparenței, integrității și participării (sublinierea noastră). Dar și la dispariția unor fenomene absolut nedorite precum mita electorală sau turismul electoral. Campaniile electorale nu sunt concursuri de dat găleți și nici festivaluri de resurse nelimitate, despre a căror proveniență toată lumea se întreabă, dar nimeni nu răspunde. Am văzut că la aceste capitole aveți deja propuneri care să facă legislația mai clară, mai transparentă, mai riguroasă când vine vorba despre finanțare și mai flexibilă, mai inclusivă, mai deschisă când vine vorba despre încurajarea participării (sublinierea noastră).

În urma consultărilor cu partidele politice am convenit un calendar, care presupune capână la sfârșitul acestei sesiuni să avem un nou pachet de legi – privind alegerile locale și parlamentare, votul românilor din diaspora, finanțarea partidelor și campaniilor electorale, legea partidelor (sublinierea noastră). Mă aștept ca acest calendar să fie respectat. În acest fel vom arăta două lucruri: acela că reforma instituțiilor politice a fost demarată și există cadrul pentru ea. Și că atunci când dezbatem și suntem responsabili, chiar dacă avem păreri diferite, putem construi pentru România. Prin respectarea calendarului convenit, Parlamentul României are în această sesiune oportunitatea de a împlini o așteptare, de a avea un prim rezultat concret și de a începe să recâștige în mod autentic încrederea oamenilor. (sursa)

Campania Politică fără Bariere a avut întrevederi cu membrii Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului, reușind să extindă mandatul acesteia dincolo de elaborarea propunerilor pentru modificarea legilor electorale, în sensul de-a elabora și propuneri privind legea partidelor politice și legea finanțării partidelor și campaniilor electorale. Reprezentanții Campaniei Politică fără Bariere s-au întâlnit, de asemenea, cu Președintele României, cu președintele Comisiei comune, cu grupurile parlamentare (în ordine cronologică: PSD, UDMR, PNL, PC-PLR și UNPR,minorități, urmând și o întrevedere cu grupul informal al PMP).

Începând din 10 februarie, Campania Politică fără Bariere demarează o serie de întâlniri cu președinții formațiunilor politice parlamentare, prima dintre acestea fiind programată chiar azi, la sediul Parlamentului, cu dl Kelemen Hunor, președintele UDMR. Luni, 16 februarie, va avea loc întâlnirea cu dna Alina Gorghiu și dl Vasile Blaga, co-președinții PNL, iar întâlnirea cu dl Victor Ponta, președintele PSD, va avea loc după 17 februarie, la întoarcerea sa în țară. Aceste întâlniri au scopul de a sprijini activitatea Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului, în sensul de a corela amendamentele din legea alegerilor locale cu cele privind legea partidelor politice şi legea finanţării partidelor şi campaniilor electorale.

articol preluat de pe https://politicafarabariere.wordpress.com

Întâlnire cu președintele Klaus Iohannis

5 februarie 2015/0 Comentarii/în Politică fără Bariere /de Uniti Schimbam/1.830 vizite

COMUNICAT DE PRESĂ

O delegaţie a campaniei Politică fǎrǎ Bariere s-a întâlnit în cursul dimineţii cu domnul Preşedinte Klaus Iohannis, la invitaţia acestuia. Membrii delegației au prezentat principiile proiectului legislativ pentru desfiinţarea barierelor existente în calea participării politice a cetățenilor, mai concret, în calea înfiinţǎrii de noi partide și a funcționării acestora. Ei au rǎspuns întrebǎrilor Președintelui referitor la posibilele implicaţii ale amendamentelor propuse prin Campania Politică fǎrǎ Bariere.

În octombrie, în timpul campaniei electorale din cadrul alegerilor prezidențiale, Preşedintele (pe atunci candidat) și-a declarat susţinerea faţǎ de proiectul Politică fǎrǎ Bariere. La întâlnirea de astăzi, Președintele Klaus Iohannis și-a reafirmat susținerea față de principiile Campaniei și a promis cǎ va discuta şi cu reprezentanţii partidelor parlamentare, astfel încât modificarea Legii partidelor să aibǎ prioritate în Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale.

Ambele pǎrţi şi-au exprimat dorinţa continuǎrii dialogului și a întâlnirilor dintre Preşedinte şi reprezentanţi ai Politică fără Bariere pe aceastǎ temǎ.

Organizațiile membre ale campaniei Politică fără Bariere împărtășesc valori comune precum respectul pentru drepturile fundamentale ale omului, nediscriminare, libertate, egalitate și militează pentru democrație și stat de drept în România. Vizitați pagina Campaniei pentru mai multe informații: http://www.facebook.com/PoliticafaraBariere și site-ul https://politicafarabariere.wordpress.com/

Informații de contact:
Florina Presadă, Centrul de Resurse pentru participare publică, florina@ce-re.ro, 0722 383 190
Codru Vrabie, Asociația Funky Citizens, codru@funkycitizens.org, 0723 552 180

Campania Politică fără Bariere:
Active Watch
Asociația Civitas `99
Asociația E-Civis
Asociația Funky Citizens
Asociația Mișcarea Civică Miliția Spirituală
Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki APADOR-CH
Centrul de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale CENTRAS
Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe
Centrul pentru Inovare Publică
Asociația România Vie
Centrul pentru Jurnalism Independent
Comunitatea Uniți Salvăm
Expert Forum
Fundația pentru o societate deschisă
Grupul pentru Democrație Participativă – Plenum
Rezistența Urbană
Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală

articol preluat de pe https://politicafarabariere.wordpress.com

Campania „Politică fără Bariere” merge înainte

30 ianuarie 2015/0 Comentarii/în Politică fără Bariere /de Uniti Schimbam/1.645 vizite

Astăzi (28 ianuarie) am prezentat în fața Comisiei pentru legile electorale propunerile noastre pentru modificarea regimului partidelor politice (prezentarea este disponibila și la finalul acestui articol). Am insistat asupra necesității abordării simultane a modificării legilor care vizează înființarea și finanțarea partidelor cu modificarea celorlalte legi care vizează domeniul electoral.

Domnii Valeriu Zgonea, președintele Comisiei (PSD) și Mihai Voicu, vicepreședinte (PNL), au susținut, fără să întâmpine obiecții majore din partea membrilor, că modificările regimului partidelor trebuie discutate în paralel cu legile electorale, pentru a asigura un cadru juridic unitar. Ca urmare, Comisia a decis prin consens că este necesar să ceară forurilor parlamentare competente extinderea mandatului, pentru a include Legea partidelor politice și Legea privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. Așteptăm cu interes ca birourile permanente reunite să decidă în sensul propunerii însușite de către Comisie.

Amintim în acest context că întâlnirile desfășurate astăzi, la inițiativa președintelui Iohannis, au menținut pe agenda publică subiectul legii partidelor. În ordine cronologică, președintele PSD, dl. Victor Ponta, și-a declarat susținerea pentru relaxarea formării de partide noi, atâta vreme cât bugetul nu este afectat, iar co-președintele PNL, dl. Vasile Blaga, a vorbit despre modificări ale legii finanțării partidelor politice.

În rezumatul făcut discuțiilor, președintele Iohannis a adus în discuție modificarea legislației aplicabile partidelor politice în cadrul unei „resetări a sistemului” pentru „o nouă etapă a democraţiei româneşti.” Totodată, Președintele României a mai spus că „Până la finele primei sesiuni parlamentare, am convenit să avem o soluție legislativă pentru a asigura votul românilor din diaspora, legislația privind alegerile locale și parlamentare, legislația partidelor și cea privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale.”

Salutăm declarațiie făcute în contextul consultărilor de la Cotroceni și deschiderea spre dialog a Comisiei. Ne exprimăm speranța că actorii instituționali vor considera, în continuare, că societatea civilă este un partener relevant pentru procesul de modificare a legislației electorale, întrucât legislația electorală se referă, în fond, la drepturi ale cetățenilor și nu ale partidelor.
https://politicafarabariere.wordpress.com

Partidele regionale – oportunitate sau pericol?

21 ianuarie 2015/0 Comentarii/în Depeșe, Epistole, Opinii /de Uniti Schimbam/1.572 vizite

Mircea Kivu – Romania Libera

Actuala lege a partidelor prevede că, pentru înfiinţare, un partid trebuie să prezinte semnăturile a câte cel puţin 700 de susţinători din 18 judeţe. Această prevedere interzice în mod implicit înfiinţarea de partide regionale sau locale.

Pe de altă parte, Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) consideră o asemenea restricţie ca inacceptabilă: „Prevederile referitoare la limitarea partidelor politice care reprezintă o zonă geografică ar trebui în general să fie eliminate din legislaţia relevantă. […] O cerinţă privind distribuţia geografică a membrilor partidelor poate reprezenta o severă restrângere a participării politice la nivel local şi regional, incompatibilă cu dreptul la liberă asociere“ (Recomandări privind reglementarea partidelor politice – octombrie 2010, art. 80 şi 81).

De prisos să spunem că, în Uniunea Europeană, regula este ca asemenea partide să fie permise: ele există în Austria, Belgia, Croaţia, Danemarca, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Polonia, Spania, Suedia şi în Marea Britanie – adică în mai toate democraţiile consolidate. Sigur, se poate argumenta că, acolo unde există mişcări secesioniste, ele sunt susţinute de către partide regionale. Adevărat, dar reciproca nu e adevărată. Există suficient de multe dintre ţările menţionate în care există partide regionale, fără ca acestea să militeze pentru separarea unor teritorii – chiar dacă de regulă au în program descentralizarea. Ca exemplu, putem cita Unvaniezh Demokratel Breizh (partid breton din Franţa) sau Slesvigsk Parti, partidul care reprezintă interesele minorităţii germane din Danemarca – organizaţii care n-au niciun gând de separare. Aşadar, argumentul că înfiinţarea unor partide regionale în România ar constitui o ameninţare la unitatea statală nu se susţine.

Dimpotrivă, este de analizat în ce măsură interdicţia referitoare la înfiinţarea unor partide regionale este compatibilă cu afirmarea dezideratului descentralizării administrative şi cu principiul subsidiarităţii, acceptate la nivel declarativ de către principalele partide din România. Cercetătoarea Dawn Brancati a demonstrat (The Origins and Strengths of Regional Parties, “British Journal of Political Science”, nr.38/2007), prin analiza statistică a 37 de democraţii, că descentralizarea politică este cea care întăreşte partidele regionale în legislativele naţionale. Teoria conform căreia partidele regionale ar fi corelate cu disparităţi între nivelurile de dezvoltare ale regiunilor este contrazisă de datele statistice. România este unul din contra-exemplele citate de către autoare, ca stat în care clivajele dintre regiuni (măsurate prin indicele Gini) sunt printre cele mai mari din Europa, dar partidele regionale sunt inexistente.

Partidele regionale au rolul de a creşte gradul de democratizare al societăţii, căci ele permit afirmarea intereselor unor grupuri care altfel ar fi subreprezentate în partidele naţionale. Ele ar putea juca un rol important îndeosebi în administraţia locală. Să presupunem că există un număr semnificativ de mare de cetăţeni preocupaţi de o anumită problemă de interes regional sau local – de exemplu, situaţia pescarilor din Delta Dunării, sau prezervarea pădurilor seculare din Retezat. Acestor grupuri le va fi greu să-şi facă auzite vocile în partidele organizate la nivel naţional (acestea vor fi mai degrabă sensibile la argumentele companiilor care exploatează lemnul fără grija conservării mediului). Legislaţia actuală nu le va permite nici măcar să propună liste de consilieri independenţi în consiliile locale sau judeţene. Dacă însă s-ar putea organiza în partide regionale, acestea ar putea obţine scoruri semnificative la nivelul judeţelor respective şi vor putea trimite în consiliile judeţene grupuri de consilieri care să le susţină eficient punctele de vedere.

cititi mai mult pe http://www.romanialibera.ro/politica/partide/partidele-regionale-%E2%80%93-oportunitate-sau-pericol–364457

Președintele Valeriu Zgonea va propune includerea legii partidelor în mandatul Comisiei pentru legile electorale

15 ianuarie 2015/0 Comentarii/în Politică fără Bariere /de Uniti Schimbam/1.608 vizite

După convocarea şi startul lucrărilor Comisiei comune a Camerei Deputaţilorşi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale, o delegaţie de reprezentanţi ai Campaniei Politică fără Bariere s-a întâlnit azi, în biroul Preşedintelui Camerei Deputaţilor, cu domnul Valeriu Zgonea, reprezentantul Partidului Social-Democrat şi Preşedintele acestei Comisii, şi cu doamna Gabriela Podașcă, deputat PSD.

Politică fără Bariere a reiterat solicitarea privind extinderea mandatului Comisiei, pentru ca Parlamentul României să ia în discuţie şi Legea partidelor politice, şi Legea finanţării partidelor politice şi campaniilor electorale, înainte de adoptarea unor amendamente la legile electorale propriu-zise.

Dl. Preşedinte Zgonea, în deplin acord cu Politică fără Bariere, consideră că nevoia de înnoire a culturii politice şi a clasei politice trebuie să primească un răspuns legislativ la întrebările 1. Ce alegem? (referitor la exercitarea dreptului de a fi ales al candidaţilor afiliaţi în partide sau a celor independenţi) şi 2. Cum alegem? (referitor la modalitatea de exercitare a dreptului de a alege, de către cetăţeni). Apoi, este rolul societăţii româneşti, în ansamblu, să răspundă la întrebarea 3. Pe cine alegem? (referitor la valorile şi ideile şi comportamentele pe care le reprezintă candidaţii).

Ca urmare a întâlnirii de astăzi cu Politică fără Bariere, dl. Preşedinte Zgonea le va propune membrilor Comisiei să includă Legea partidelor politice şi Legea finanţării partidelor şi campaniilor electorale în mandatul Comisiei comune. Aceste legi vor fi discutate prioritar, împreună cu Legea pentru alegerea autorităţilor publice locale, până la finalul lunii mai 2015, pentru a putea intra în vigoare cu un an înaintea alegerilor locale din 2016, conform Deciziei Curții Constituționale a României. Legea pentru alegerea Parlamentului, cea privind alegerea Preşedintelui României, respectiv Legea privind procedurile de referendum (naţional şi local) vor fi definitivate în iunie sau cel mai târziu în octombrie 2015, pentru a intra în vigoare înaintea alegerilor parlamentare din 2016, conform aceleiaşi Decizii CCR.

Organizaţiile reunite în Campania Politică fără Bariere salută mesajul dlui. Preşedinte Zgonea privind nevoia Comisiei de dezbatere şi consultare publică. În urma întrevederii de azi, organizaţiile din Campania Politică fără Bariere au fost invitate să vină în sprijinul Comisiei cu toate resursele disponibile, pentru informare, documentare şi participare publică, facilitând, acolo unde este posibil, dialogul cu mediul academic şi orice alte persoane interesate de domeniul de activitate al Comisiei. De asemenea, până la sfârşitul lunii ianuarie, Politică fără Bariere le va prezenta membrilor Comisiei documentul tehnic, împreună cu principiile pe care acesta se bazează şi conexiunile dintre amendamentele propuse.

Campania Politică fără Bariere continuă dialogul cu toţi actorii politici interesaţi de deschiderea participării politice, urmând să organizeze întrevederi similare cu reprezentanţii grupurilor parlamentare ale UNPR, PC-PLR şi minorităţilor naţionale. Amintim că Politică fără Bariere a avut deja astfel de întrevederi cu reprezentanţii grupurilor parlamentare PNL şi UDMR.

Informații de contact:
Florina Presadă, Centrul de Resurse pentru participare publică, florina@ce-re.ro, 0722 383 190
Codru Vrabie, Asociația Funky Citizens, codru@funkycitizens.org, 0723 552 180

Campania Politică fără Bariere:
Active Watch
Asociația Civitas`99
Asociația E-Civis
Asociația Funky Citizens
Asociația Mișcarea Civică Miliția Spirituală
Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul HelsinkiAPADOR-CH
Centrul de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale CENTRAS
Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe
Centrul pentru Inovare Publică
Asociația România Vie
Centrul pentru Jurnalism Independent
Comunitatea Uniți Salvăm
Expert Forum
Fundația pentru o societate deschisă
Grupul pentru Democrație Participativă – Plenum
Rezistența Urbană
Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală

articol preluat de pe https://www.facebook.com/PoliticafaraBariere

PNL își asumă modificarea legii partidelor politice

6 ianuarie 2015/0 Comentarii/în Politică fără Bariere /de Uniti Schimbam/1.655 vizite

PNL și-a asumat modificarea legii partidelor, a finanțării campaniilor și a legilor electorale (inclusiv pentru alegerile locale), conform declarațiilor celor doi co-președinți, Alina Gorghiu și Vasile Blaga, în urma discuțiilor cuPolitică fără Bariere.

Politică fără Bariere s-a întâlnit azi, 6 ianuarie, cu vice-președintele PNL Mihai Voicu, desemnat interlocutor cu Politică fără Bariere și membru al Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale.

În urma întâlnirii de azi, am fost informați că:

· PNL va cere extinderea mandatului Comisiei comune pentru legile electorale în sensul de a include și modificarea legii partidelor;

· PNL dorește un calendar care să permită adoptarea și intrarea în vigoare a noii legislații până la finalul lunii mai 2015.

În acest context, Politică fără Bariere salută și decizia președintelui Valeriu Zgonea de a convoca în data de 14 ianuarie Comisia comună. Această decizie deschide posibilitatea ca alegerile locale din mai 2016 să se desfășoare conform noii legislații.

Campania Politică fără Bariere a solicitat extinderea mandatului Comisiei pentru a include și legea partidelor, respectiv adoptarea noii legislații până în mai 2015, încă din toamna anului trecut.

Campania Politică fără Bariere continuă dialogul cu toți actorii politici interesați de deschiderea participării politice și își reafirmă disponibilitatea de a contribui la consultările inițiate de Comisia comună.

articol preluat de pe https://www.facebook.com/PoliticafaraBariere

Politică fără bariere: primele răspunsuri ale candidaţilor

21 octombrie 2014/0 Comentarii/în Politică fără Bariere /de Uniti Schimbam/1.472 vizite

Campania Politică fără Bariere urmărește modificarea legislației pentru garantarea drepturilor la asociere politică și participare la alegeri. Am lansat campania cu o scrisoare publică prin care cei 14 candidați la alegerile prezidențiale au fost invitați să se poziționeze față de șapte propuneri concrete ce conduc la atingerea acestui obiectiv.

La o săptămână de la prezentarea publică a scrisorii, am primit următoarele răspunsuri (în ordine cronologică):

Candidatul PSD-UNPR-PC, Victor Ponta, și-a declarat public susținerea față de campanie, fără a-și preciza poziționarea față de cele 7 puncte concrete, și nici dacă poziția sa implică susținerea partidului pe care îl conduce.

Candidatul UDMR, Kelemen Hunor, într-o dezbatere publică, și-a arătat susținerea de principiu pentru cele 7 propuneri ale campaniei, dar încă nu a revenit către inițiatori cu un răspuns scris, nici nu a precizat dacă aceasta este și poziția formațiunii pe care o reprezintă.

Candidata independentă Monica Macovei, într-o scrisoare adresată inițiatorilor campaniei, și-a arătat susținerea față de primul punct (înființarea partidelor cu doar 3 membri fondatori), fără a se referi explicit la celelalte propuneri.

Candidatul candidatul PPMT, Szilagyi Zsolt, a publicat susținerea pentru inițiativă, precizând că susține măsurire propuse.

Candidații independenți Teodor Meleșcanu, Călin Popescu-Tăriceanu și William Brânză, în mesaje către inițiatorii campaniei, au confirmat primirea solicitării și interesul față de subiect, dar încă nu au revenit cu răspunsuri concrete.

Ceilalți candidați încă nu au răspuns în niciun fel solicitării primite. Inițiatorii campaniei vor continua demersurile de obţinere a raspunsurilor candidaților la președinție. Îi încurajăm pe toţi cetăţenii interesaţi de democratizarea sistemului politic să solicite, dacă au ocazia, punctele de vedere ale candidaţilor şi partidelor pe care le reprezintă.

După alegeri, campania Politică fără Bariere va continua să solicite Parlamentului modificarea legislației electorale în sensul propunerilor deja anunțate. În spiritul unui dialog constructiv, inițiatorii campaniei pregătesc un proiect prin care să arate cum pot fi formulate în practică amendamentele solicitate.

„Politica fără bariere“ – o iniţiativă a societăţii civile

16 octombrie 2014/0 Comentarii/în Politică fără Bariere /de Uniti Schimbam/1.594 vizite

de Mircea Kivu

Câteva zeci de organizaţii neguvernamentale au lansat campania „Politica fără bariere“, prin care încearcă să obţină punctele de vedere ale tuturor candidaţilor în legătură cu un subiect de care depinde reforma clasei politice. Este vorba, în esenţă, despre eliminarea barierelor legislative din calea înfiinţării noilor partide.

Cele 7 propuneri concrete sunt: (1) formarea partidelor politice cu minimum trei membri fondatori, fără criteriu de teritorialitate; (2) introducerea cerinţei de a prezenta un număr rezonabil de semnături la depunerea oricărei candidaturi, pe listă de partid sau independentă, indiferent de tipul de alegeri; (3) abrogarea prevederilor care permit partidelor politice să primească cu prioritate sedii de la autoritățile publice locale; (4) stabilirea unor condiții similare pentru candidați independenți şi partide politice privind participarea în alegeri și obținerea unui mandat în consiliile locale şi județene; (5) eliminarea depozitului financiar pentru validarea candidaturilor pentru Parlament; (6) finanțarea de la bugetul public a tuturor partidelor politice, proporțional cu numărul de voturi, indiferent dacă sunt sau nu parlamentare; (7) eliminarea prevederilor care interzic cetățenilor să semneze pentru susținerea a mai mult de un candidat sau partid.

Ideea principală este reducerea la trei a numărului persoanelor care trebuie să semneze pentru înfiinţarea unui partid (legea actuală cere 25.000 de semnături, dintre care câte 700 în cel puţin 18 judeţe). În felul acesta ar deveni funcţional articolul 40 al Constituţiei, care garantează dreptul de asociere, adică acesta nu poate fi restricţionat decât în măsura în care ar aduce atingeri exercitării altor drepturi. Propunerea a stârnit unele reacţii negative: Vreţi să ne întoarcem în ’90? Să-şi facă partid fiecare nebun? Să avem buletine de vot cât cartea de telefon?

Adevărul este că inconvenientul ar apărea atunci când partidele, înfiinţate fără restricţii, ar avea unele beneficii, cum ar fi atribuirea de sedii sau subvenţionarea de către stat. Tocmai de aceea iniţiatorii campaniei au introdus propunerile complementare de condiţionare a primirii de subvenţii de numărul de voturi primite în alegeri, cu eliminarea actualei discriminări care favorizează partidele parlamentare (punctul 6) şi de abrogare a prevederilor ce permit partidelor politice să primească cu prioritate sedii (punctul 3).

Pentru a nu avea mii de competitori în alegeri, a fost introdus punctul 2, referitor la cerinţa de a prezenta un număr rezonabil de semnături la depunerea oricărei candidaturi. Noutatea constă în faptul că aceste liste de susţinători vor fi necesare pentru orice candidatură (nu doar pentru cele independente) şi în toate tipurile de alegeri (nu doar în cele pentru Parlamentul European şi preşedinte). Dacă mă întrebaţi ce înseamnă număr „rezonabil“ de semnături, aş zice că el nu trebuie să fie exagerat, ca acum (de exemplu, Comisia de la Veneţia recomandă ca numărul semnăturilor necesare să nu depăşească 1% din cel al alegătorilor, iar legea actuală cere unui candidat independent pentru funcţia de primar să prezinte un număr de semnături egal cu 2% din cel al alegătorilor), dar să fie destul de mare încât să ne asigure că partidul (sau candidatul independent) se bucură de o susţinere populară semnificativă. Cu alte cuvinte, filosofia campaniei ar fi: să desfiinţăm restricţiile de la înfiinţarea unui partid politic, după care acesta să se organizeze astfel încât să poată atrage membri şi resurse, convingând un număr important de cetăţeni că ar merita votat. Condiţionările fireşti ar fi mutate la înscrierea în competiţia electorală.

Un alt punct important este anularea interdicţiei actuale privind înfiinţarea partidelor locale sau regionale, încă o restricţionare a dreptului de asociere. Interdicţia operează prin cerinţa existenţei celor 700 de semnături din 18 judeţe. Comisia de la Veneţia este tranşantă în această privinţă: „O cerinţă privind distribuţia geografică a membrilor partidelor poate reprezenta o severă restrângere a participării politice la nivel local şi regional, incompatibilă cu dreptul la liberă asociere“ (Recomandări privind reglementarea partidelor politice – 2010, art. 81). Practic, o dată cu reducerea numărului iniţial de susţinători la trei va dispărea şi criteriul teritorial. La urma urmei, de ce n-ar fi legitim un partid care să militeze pentru promovarea identităţii culturale a maramureşenilor, sau pur şi simplu pentru realizarea unui obiectiv de interes local?

Sperăm că toţi cei 14 candidaţi vor înţelege importanţa demersului organizaţiilor societăţii civile. În prima fază, li s-a cerut să-şi exprime acordul sau dezacordul cu fiecare dintre cele 7 propuneri, şi ar fi de dorit ca aceste luări de poziţie să fie apoi argumentate în dezbateri publice. Toate acestea, în speranţa că nu vor fi uitate după 17 noiembrie.

Mircea Kivu este sociolog

articol preluat de pe http://www.romanialibera.ro/