Articole

Amenințări cu moartea, în timpul documentării de către senatorul USR Mihai Goțiu a tăierilor ilegale de păduri din județul Cluj

Mihai Goţiu, senator, USR Cluj, jurnalist

foto si articol preluate de pe www.usr.ro

5 septembrie 2020

 

Amenințări cu moartea, în timpul documentării de către senatorul USR Mihai Goțiu a tăierilor ilegale de păduri din județul Cluj

Pădurarii l-au urmărit și au încercat să-l intimideze, vineri, 4 septembrie, pe senatorul USR Mihai Goțiu, în timpul documentării unor tăieri ilegale de păduri din Munții Gilăului, pe valea Someșului Rece, în județul Cluj. După ce a descoperit și a filmat cioate care prezintă indiciile unor tăieri ilegale, uneia dintre persoanele care se aflau cu Mihai Goțiu în pădure, i s-a transmis (de față cu senatorul USR care a filmat o parte din incident) ”să-și amintească de 2 noiembrie anul trecut”, dată la care, potrivit Calendarului Ortodox, a fost Sâmbăta Morților.

Potrivit informațiilor preliminarii, pădurarul ar fi angajat al Ocolului Silvic Horea Apuseni SRL, care administrează mari suprafețe de pădure din județele Alba și Cluj, ocol silvic privat despre care presa a relatat că ar fi controlat și protejat de deputatul PNL de Alba Corneliu Olaru, membru al Comisiei pentru Agricultură și Silvicultură din Camera Deputaților.

Am ajuns în zonă după ce am primit informații potrivit cărora inspectorii Gărzii Forestiere Cluj, care au început un control la începutul săptămânii, ar fi fost amenințați și intimidați de pădurari, după ce au descoperit primele indicii ale unor tăieri ilegale de păduri de anul trecut. Când am ajuns în pădure, ne-am trezit cu o mașină după noi, iar șoferul acesteia ne-a transmis că n-avem ce căuta acolo fără acordul lor. La întoarcere, după mai multe ore în pădure, în care informațiile pe care le-am primit s-au confirmat, descoperind, la rândul meu, urme de tăieri ilegale, mașina s-a întors, a oprit în dreptul nostru, și l-a chemat pe Horea Petrehuș, de la Asociația Valori Superioare, să-i spună ceva la ureche. După ce i-a zis să-și amintească de 2 noiembrie anul trecut, când a fost Sâmbăta Morților, mașina a plecat în trombă”, povestește Mihai Goțiu, care a reușit să filmeze o parte din cele două întâlniri, pe care le-a publicat pe Facebook.

Totul a început în urmă cu două săptămâni când, tot în zonă, pe Valea Ursului, am filmat urmele uneia dintre cele mai mari tăieri ilegale de păduri din România din ultimul deceniu și unde, ulterior, pe sute de hectare nu au avut aproape deloc împăduri. După ce am publicat filmări pe Facebook, oamenii au prins curaj și au transmis informații și despre alte tăieri ilegale. Cei de la Asociația Valori Superioare le-au verificat și au sesizat Garda Forestieră Cluj, care, pe 1 septembrie, marți, a fost în teren și a găsit cioate nemarcate și tăiate ilegal. Miercuri am aflat că inspectorii Gărzii ar fi fost amenințați, intimidați și că li s-ar fi transmis să oprească acțiunea de control. Acesta a fost motivul pentru care am discutat cu Horea Petrehuș, de la Asociația Valori Superioare, și l-am rugat să mă însoțească pentru a verifica situația în teren. Din păcate, s-au confirmat și informațiile despre comportamentul amenințător al pădurarilor, și cele legate de tăierile ilegale”, spune senatorul USR.

Mihai Goțiu a găsit, a filmat și a postat pe Facebook cioate ascunse sub mormane de vreascuri și crengi, fără a prezenta urme de marcă și peste care s-a turnat o substanță (sodă caustică, potrivit unor persoane din domeniu), care a înnegrit cioata la suprafață, generând aparența unor tăieri mult mai vechi decât sunt în realitate. Mai mult, deși în zonă s-au autorizat tăieri de produse accidentale (doborâturi de vânt), cioatele găsite par a proveni de la brazi maturi și sănătoși, cu rădăcinile bine înfipte în pământ și cu diametrul mult mai mare decât al copacilor rămași în picioare.

Mi-e greu să înțeleg cum vântul ar fi putut rupe brazii mai mari și viguroși, în timp ce brazii subțiri au rezistat. Această metodă a ”accidentalelor”, prin care sub pretextul unor doborâturi de vânt sunt tăiați copaci maturi, sănătoși și mult mai valoroși economic, am documentat-o în mai multe locuri din țară. Culmea e că sub pretextul extragerii produselor accidentale, parlamentari de la mai multe partide au încercat să introducă o modificare a Codului Silvic, care ar fi permis companiei Holzindustrie-Schweighofer să eludeze articolul anti-monopol pentru menținerea căruia cetățenii au luptat în stradă, în timpul protestelor pentru păduri din luna mai a anului 2015”, a explicat Mihai Goțiu.

Senatorul USR a anunțat că va sesiza oficial Garda Forestieră, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și instituțiile cu atribuții de cercetare penală, pentru extinderea controlului din zonă. ”Ceea ce am văzut și am pățit pe teren arată de ce avem nevoie urgent de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, sau DNA-ul Pădurilor, cum a fost numită de presă. Sper că după ce trece și de amânarea cauzată de atacul la CCR a legii de înființare de către Guvernul Orban, vom avea urgent o structură de procurori specializați în combaterea acestei infracționalități extrem de grave, și că tupeului unor pădurari precum cel care ne-a aținut calea vineri, în pădure, i se va răspunde pe măsură, iar aceștia vor ajunge acolo unde le e locul, cu tot cu susținătorii lor politici și din diferite instituții ale statului”, a mai spus senatorul USR.

Mihai Goțiu este membru al Comisiei pentru Ape și Păduri din Senatul României, co-inițiator alături de alți parlamentari USR al legii de înființare a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu (”DNA-ului Pădurilor”), și a altor modificări importante anti-hoție din Noul Cod Silvic. Ambele legi au fost adoptate de Parlament, însă ”DNA-ul Pădurilor” a fost atacată la CCR de Guvernul Orban (pe diferite articole, nu pe ansamblul legii, și are termen pe 30 septembrie), în timp ce Noul Cod Silvic se află în promulgare la președintele Klaus Iohannis.

Pe parcursul ”vacanței parlamentare”, senatorul USR a făcut mai multe controale și investigații pe teren în pădurile din județele Argeș, Mureș și Cluj, care au prezentat dovezi ale tăierilor ilegale masive de păduri, conexiunile firmelor de exploatare cu partidele politice. În urma acestora, au fost declanșate ample acțiuni de control ale Gărzilor Forestiere, Romsilva, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Jandarmeriei și Poliției Române, anchetele pe teren fiind în desfășurare.

Clear Cut Crimes – documentar RISE Project

Clear Cut Crimes – documentar RISE Project

foto si articol: riseproject.ro

 

19 septembrie 2016

 

Ce-a fost odată pădure pare acum un cimitir de soldați necunoscuți care înghite încet nordul României și vestul Ucrainei. Adică, cea mai mare pădure virgină din Europa și speciile ei protejate.

Clear Cut Crimes durează 42 de minute și a fost filmat timp de un an în Munții Carpați.

Investigația noastră urmărește banii, trece prin toate etapele tranzacțiilor financiare cu păduri seculare, studiază anatomia acestor afaceri de sute de milioane de euro și localizează corupția sistemică care anunță dezastrul.

Banii se mișcă în logică de cartel, iar cartelul e format din oameni și corporații. Principalul beneficiar: grupul austriac Holzindustrie Schweighofer. Ei sunt centrul de gravitație al cartelului și procesează mai mult lemn decât poate fi tăiat legal în România.

În jurul lor rămâne câmp și crește o rețea de crimă organizată care taie ilegal păduri, aranjează dosare de revendicare și virusează instituții. Are două niveluri: gulere albe și interlopi violenți. Primii sunt politicieni influenți, ceilalți – “echipa de intervenție”. Și ei câștigă.

Folosesc oamenii săraci drept paravan și trec la propriu cu buldozerul peste orice și oricine le stă în cale, în timp ce poliția asistă liniștită la spectacol.

Rețeaua Schweighofer se întinde și în Ucraina, de unde lemnul ajunge la fabricile din România ale companiei. Aici, în țara vecină, o mână de combatanți din conflictul cu Rusia încearcă să i se opună cu forța. Se numesc “Batalionul Cazacilor”, blochează în drum camioane, opresc trenuri care transportă copacii tăiați ilegal peste graniță și organizează ambuscade în pădure. Nu-i suficient însă: cartelul e puternic, a corupt și funcționari din Kiev.

Clear Cut Crimes dezvăluie cronicile criminale din dulapul tău. Un proiect RISE Project & OCCRP.

articol preluat de pe: riseproject.ro

(riseproject.ro) Harvard și Ikea, afaceri cu păduri traficate

Harvard și Ikea, afaceri cu păduri traficate
foto si articol: riseproject.ro

1 martie 2016

- Cei doi giganți au cumpărat păduri investigate de procurori pentru retrocedări ilegale și revendicate de statul român

- Ikea susține că a verificat istoricul proprietăților înainte să le cumpere de la universitatea americană, dar problemele au apărut ulterior

- Harvard a transferat mai multe suprafețe disputate în instanță către noi filiale pe care le controlează prin firme offshore

În ultimul deceniu, Harvard a cumpărat mari suprafețe de pădure în România de la grupări acuzate de înșelăciune, corupție și spălăre de bani.

Anul trecut, Harvard a cedat aproape 33 de mii de hectare către corporația IKEA, la finalul celei mai mari tranzacții cu păduri din România. În schimb, IKEA a plătit, în iunie 2015, peste 56 de milioane de euro ca să își asigure materia primă pe termen lung, fiind la prima achiziție globală de terenuri forestiere pentru exploatare.

Grupul suedez de mobilă a preluat, la pachet, și păduri traficate, deși susține că a verificat atent toate proprietățile înainte să le cumpere.

LITIGII ȘI ANCHETE PENALE Suprafețele forestiere cu probleme juridice sunt amplasate în Vrancea, județ în care Harvard și IKEA au cumpărat, pe rând, cele mai multe păduri – peste o treime din întregul portofoliu.

Intermediarii locali care au facilitat vânzarea pădurilor către Harvard sunt investigați de procurori pentru mai multe infracțiuni: înșelăciune, corupție, activități de criminalitate organizată și spălare de bani.

Separat, Romsilva, regia care administrează pădurile statului, încearcă să recupereze, în instanță, alte suprafețe forestiere din Vrancea. Aproape 3400 de hectare sunt în prezent fie revendicate de Romsilva, fie anchetate de procurori. Adică, în total, o suprafață de 10 la sută din portofoliul pe care Harvard l-a deținut în România.

Procedura standard a fost ca Romsilva să atace mai întâi restituirile ca să obțină anularea titlului inițial de proprietate, iar apoi să ceară desființarea contractelor de vânzare – cumpărare. Litigiile cu filiala Harvard au devenit cunoscute abia după ce Romsilva a dat în judecată beneficiarul final al pădurilor respective. Într-un prim caz, Romsilva a câștigat până acum, iar Harvard a făcut recurs, luna trecută, ca să nu piardă definitiv 108 hectare în Vrancea.

Avocații angajați de Harvard au susținut, în instanță, că filiala universității din România a fost cumpărător de bună credință. Judecătorii nu au fost însă de acord. Magistrații au concluzionat că Harvard a știut ce cumpără și că nu poate invoca buna sa credință: “Din formularea contractului încheiat cu Scolopax SRL (n.r.- filiala Harvard) reiese că societatea cunoștea că este posibil să fi cumpărat bunul altuia, deoarece vânzătorii nu deţineau documentele de proprietate cerute de lege, ci doar promiteau cumpărătoarei că vor obţine modificarea titlului de proprietate“.

RISCURI SUPLIMENTARE Documentele obținute de RISE Project arată un alt risc major pentru Harvard. Pădurile au fost preluate de filiala Harvard fără ca Romsilva să le poată cumpăra înainte, pe baza dreptului de întâietate al statului la achiziția suprafețelor forestiere.

Jonas Jacobsson, administratorul filialei Harvard, le-a cerut avocaților să analizeze acest risc abia în 2010, când universitatea acumulase deja peste 30 de mii de hectare. Terenurile forestiere au fost cumpărate între 2005 și 2010, interval în care legislația s-a schimbat de mai multe ori.

Opinia avocaților nu a fost tranșantă. Într-un memorandum confidențial, casa de avocatură Salans, Moore și Asociații îi explică lui Jacobsson că normele legale sunt neclare și îi recomandă ca proprietățile să fie asigurate la o companie de profil împotriva riscului ca tranzacțiile să fie anulate.

Raportul firmei Salans indică riscurile

cititi continuarea pe: riseproject.ro

(România Curată) Lovitură dură pentru Schweighofer! Corectitudinea certificatelor companiei verificată în Austria

articol – romaniacurata.ro
foto – riseproject.ro

6 august 2015

Certificatorul international de produse lemnoase și de întreprinderi de prelucrare a lemnului, PEFC (Programme for the Endorsement of Forest Certification), cel care a (re)acordat în iunie 2015 firmei Holzindustrie Schweighofer, printr-o firmă împuternicită, un certificat “Custody of Chain – CoC”, a trimis o plângere către respectiva firmă ‘subcontractată’ – Holzforschung Austria -, prin care-i solicită să verifice conformarea Schweighofer cu certificatul emis, arată Asociația Neuer Weg.

PEFC este o certificare internaţională ce garantează că lemnul prelucrat sau achiziţionat de Holzindustrie Schweighofer este lemn controlat, legal, din surse necontroversate. Compania s-a folosit de această certificare pentru a se apăra după ce controlul Ministerului Mediului a găsit numeroase nereguli la fabricile din România.

Motivul care stă la baza acestei plângeri îl reprezintă cele relatate recent în presa cu privire la rezultatele controlului Ministerului Mediului la fabricile Schweighofer din Sebeș și Rădăuți, cât și la firmele unor furnizori de lemn. Raportul controlului, ce a durat nu mai puțin de 5 săptămâni a fost depus recent de către minister la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, deoarece au apărut o serie de suspiciuni privind legalitatea provenienței lemnului, a avizelor de transport și a datelor înscrise în sistemul SUMAL. Una dintre cerințele de bază pentru obținerea unui certificat PEFC CoC îl constituie tocmai refuzul categoric al lemnului tăiat ilegal.

PEFC Austria a anunțat că va face publică atât reclamația adresată celor de la Holzforschung Austria (‘Cercetarea lemnului Austria‘), cât și răspunsul acestei firme. Într-un mail adresat astăzi (joi)  PEFC Austria de către Neuer Weg se atrage atenția asupra faptului că Holzforschung Austria se află de mai mulți ani în relații economice cu Schweighofer, ceea ce pune sub semnul întrebării obiectivitatea și imparțialitatea certificatorului.

Reclamatia PEFC vine și în contextul în care chiar și presa economică (de ex. ziarul Wirtschaftsblatt) și televiziunea publică (ORF) din Austria au relatat (din nou) despre suspiciunile de ilegalitate în activitatea Schweighofer în România, respectiv sesizarea Parchetului de către Ministerul Mediului.

Conform Asociației Neuer Weg, toate acestea arată cum, treptat, imaginea companiei în Austria se apropie tot mai mult de imaginea negativă din România. Or, asta înseamnă nu doar antipatia publicului general ci, mai cu seamă, un risc crescând pentru Schweighofer de a-și pierde tot mai multi clienți (și aliați) de pe piețele germane și austriece.

articol preluat de pe http://www.romaniacurata.ro/

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Codul Silvic. Manifestaţii de Ziua Mediului

foto si articol –

Zeci de manifestanţi au cerut şi astăzi, în stradă, protejarea pădurilor şi oprirea tăierilor ilegale.

De Ziua Mondială a Mediului, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Codul Silvic. Deputaţii au respins luna trecută cererea de reexaminare trimisă de şeful statului şi au adoptat legea în forma iniţială.

Zeci de manifestanţi au cerut şi astăzi, în stradă, protejarea pădurilor şi oprirea tăierilor ilegale.

Cu copiii în braţe şi în cărucioare. Aşa au manifestat zeci de persoane la Miercurea Ciuc pentru protejarea pădurilor.

Şi la Braşov, oamenii au ieşit în stradă pentru a cere autorităţilor să salveze pădurile.

În Capitală, ecologiştii au depus la Ministerul Mediului, la Parchetul General şi la Garda Naţională de Mediu o listă de priorităţi pentru rezolvarea problemelor urgente.

Şi în acest sfârşit de săptămână sunt anunţate manifestaţii pentru protejarea pădurilor.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/

(Maria Olteanu) Adevarata problemă a pădurilor României – retrocedările

foto – facebook.com/maria.olteanu
articol – Maria Olteanu – facebook.com/maria.olteanu

Maria Olteanu - foto  -facebook.com/maria.olteanu

Maria Olteanu – foto -facebook.com/maria.olteanu

Padurea este un bun colectiv – al nostru, al tuturor – Adevarul pe care nu ti-l va spune niciunul din “activistii” pt salvarea padurilor.

Ieri scriam despre adevarata problema a padurilor – nu ca se taie, pentru ca datele chiar arata ca suprafata de padure a crescut fata de cea din 1989 (e o discutie larga despre taierile de paduri si despre ce manipulari au fost facute in ultima perioada sa ne faca sa credem contrariul, pentru a scapa de Romsilva si de ce a mai ramas din proprietatatea de stat asupra padurii, prin destructurarea Romsilva si a ITRSV-urilor). Problema reala este ca, intr-adevar, suprafetele de padure administrate de stat sunt din ce in ce mai mici. De exemplu, in Brasov, avem doar 15% padure administrata de Romsilva (fata de 49% la nivel national). Astept date despre Covasa si Harghita, principalul loc de actiune al lui Hans Hedrich, care a facut o campanie super-agresiva de discreditare a Romsilva si a ITRSV (institutiile de stat). Sunt sigura ca datele legate de structura proprietatii arata similar si acolo.

Cel mai mult se taie, cum spunea si Cristian Tudor Popescu si o spun multi, inclusiv oameni din sistem, din padurile proprietate privata.

Statul, asa cum este el, a incercat, cat de cat, sa isi faca datoria si a incercat sa mai salveze cate ceva, pe ici, pe colo. Bineinteles, cum in 25 de ani am fost facuti sa credem ca statul e cel mai prost administrator pentru orice, resurse naturale, intrepreinderi strategice, a venit vremea padurilor – din ce in ce mai valoroase in noua scehma globala a mecanismelor de comert cu CO2, the next big thing pentru sistemul financiar global -. Si da, fondurile de investitii vor sa puna mana ca pe tot ce e padure in Romania. Inclusiv pe Obsti, composesorate.

Episodul 9 mai, episodul Retezat si episodul 7 iunie sunt toate menite sa ajute la desavarsirea acestui plan de acaparare a padurilor Romaniei de catre fondurile de investitii, care sunt in spatele intregii pleiade de asa-zise ONG-uri de mediu, plus Cosa Nostra Silva.

Acesta este adevarul care nu trebuie sa ajunga la voi, sa va faca sa va puneti problemele si intrebarile esentiale, dandu-ne momeli de genul Schweighofer, Romsilva=mafia (vezi poza lui Hans Hedrich de profil si toate actiunile lui Agent Green, Claudia Apostol etc. de discreditare masiva a Romsilva) – Padurea este un bun colectiv si trebuie sa ramana asa!

Si ca sa vedeti ca nu e deloc un slogan comunist, Polonia, una din tarile cele mai neoliberale din Europa (aproape la fel de neoliberala ca Romania, dar…nu la resurse), a realizat ca nu isi poate da padurea privatilor. In acest moment 81% din paduri sunt administrate de stat si suprafata padurilor creste! (Ca sa nu mai zic ca Polonia nu a pierdut niciodata monopolul asupra resurselor de minereuri si hidrocarburi, cum a facut-o Romania).

‪#‎padureaeanoastra‬ ‪#‎padureaeunbuncolectiv‬ ‪#‎stopretrocedarilor‬ ‪#‎stopmanipularii‬

articol preluat de pe https://www.facebook.com/maria.olteanu

(Mircea Vintilescu) Lăcomia, hoția și prostia, nouă ne aduce săracia, iar politicienilor pușcaria

Tăieri ilegale în Rezervația Naturală Râul Tur

Mircea Vintilescu - foto - facebook.com

Mircea Vintilescu – foto – facebook.com

articol – Mircea Vintilescu

Probabil că ar trebui ca noi toți să începem să scandăm zilnic lozinca:
ANALFABEȚILOR POLITICI, LĂCOMIA, HOȚIA ȘI PROSTIA NOUĂ NE ADUCE SĂRĂCIA, IAR VOUĂ PUȘCĂRIA!

Acest slogan izvorât dintr-o mare întristare a mea față de reacțiile nesemnificative ale societății civile care nu conștientizează dezastrul la care ne expun politicienii noștri cu aprobarea noului cod silvic în varianta propusă de PSD.

Ca să fiu bine înțeles am să prezint un exemplu de caz tipic, pentru o situație care poate fi frecvent întâlnită în teritoriu.

Să presupunem că ne aflăm într-o zonă de deal, pe un versant bine împădurit care are pante cuprinse între 15 și 35 grade. Suprafața acestui versant poate fi de de 250 ha, din care 100 ha în proprietăți particulare dar fărâmițate, fiecare parcelă fiind mai mică de 10 ha, iar restul de 150 ha fiind constituite din proprietăți mai mari de 10 ha, prevăzute cu amenajamente silvice.

Dacă eu, proprietar privat, dețin numai o parcelă de 9,50 ha situată la partea superioară a versantului, iar din lipsa unor resurse financiare necesare pentru îngrijirea sănătății accept o ofertă avantajoasă de a vinde întreaga masă lemnoasă prin tăieri la ras a pădurii (peste 50.000 de arbori), fără a mai investi nimic din suma de bani obținută pentru a realiza amenajamentele silvice necesare, lucrări de defrișare care se pot finaliza în maxim 5 zile, iată cam ce se poate întâmpla:

Un prim răspuns pe care îl vor da samsarii silvici este că nu se va întâmpla mai nimic, întrucât pădurea se va autoregenera, adică va crește singură în circa 10-20 de ani pe propriile cioatele lăsate în pământ, din care vor crește lăstarii viitorului codru. Această abureală pe care o vor vehicula și autoritățile de resort este total falsă și vine să ascundă adevăratul dezastru care îi paște nu numai pe proprietarii din zonă, ci pe noi toți cetățenii acestei țări.

În realitate, la locul de defrișare se procedează și la o prelucrare primară a bușteanului prin decuparea crengilor aferente coroanei, crengi care împreună cu frunzișul aferent rămân pe locul defrișat, fiind depozitate peste stratul de litieră (frunziș și bucăți de crengi aflate în diferite stadii de putrefacție), strat care s-a format în mod natural în timp, având rolul de a proteja solul care este în plin proces de formare și dezvoltare.

Resturile arboricole rămase la sol (crengi, frunze, cioate etc.) intră chiar în primul an sub acțiunea ciupercilor, fungilor, sporilor, bacteriilor, virușilor și a altor categorii de vietăți, generând un amplu proces de putrefacție din care rezultă o bogată floră și faună microbiană sau pluri celulară ce se răspândește natural în mediul aerian învecinat, contribuind la îmbolnăvirea și apoi uscarea în masă a arborilor aflați în vecinătatea parcelei defrișate.

Iată cum de aici rezultă o primă consecință negativă care conduce la nerespectarea sarcinilor privind protecţia mediului înconjurător și mai ales la asigurarea și respectarea bunei vecinătăți, sarcini care potrivit legii revin proprietarului (conform prevederilor din Constituția României), iar proprietarul (adică eu), mă situez în afara legii și devin contravenient conform prevederilor din Legea protecției mediului și a gospodăririi apelor.

Întreaga gamă de precipitații care se produc în zona respectivă, începând chiar cu anul următor, nu numai că accelerează procesul de descompunere al resturilor arboricole rămase la sol, dar asigură și antrenarea lor pe suprafețele de teren împădurit aflate în aval de parcela supusă defrișării la ras.

Fără protecția arboricolă inițială, atât stratul de litieră, cât și solul din zona cioatelor aflate în putrefacție este erodat și transportat în zonele situate în aval, proces în urma căruia se degradează sau chiar se distruge în întregime stratul arbustifer și erbaceu din zonele împădurite învecinate, accelerând procesul de declanșare a unor eroziuni profunde pe toată suprafața versantului de deal.

Concomitent, în raza fiecărui ciot de arbore, încep să se formeze în sol mici depresiuni ce se vor uni printr-un sistem de rigole pe care se va asigura scurgerea apelor meteorice. Rigolele se vor dezvolta în sistem regresiv, transformându-se în ravene și apoi în organisme torențiale. Toate acestea vor determina producerea unor eroziuni ample și profunde nu numai la nivelul solului, dar și a versantului pe care îl va fragmenta intens.

Materialul sedimentar rezultat din eroziunea litierei, a solului și a litologiei versantului va fi transportat de apele de șiroire în zona aval, depunându-se la baza versantului sub forma unor conuri de dejecție ce vor acoperii mari suprafețe de teren fertil, teren care se va argiliza și se va transforma treptat în teren neproductiv.

În această situație se accentuează excesiv consecință negativă de nerespectare a bunei vecinătăți de către proprietarul parcelei defrișate la ras, acesta situându-se cauzal în afara legii prin deteriorarea terenurilor riverane, devenind un contravenient mult mai consistent prin prisma prevederilor mai multor acte legislative. Este bine de știut că acest proces agresiv de eroziuni care a fost declanșat, cu greu și mai ales cu costuri foarte mari mai poate fi combătut.

Dezvoltarea organismelor torențiale determină ca fragmentarea reliefului să ia amploare, ajungând până la formele extreme ale alunecărilor în masă ale terenului. În această situație, zonele forestiere situate în aval de zona defrișată la ras, vor suferi mari pierderi de masă lemnoasă, procesul de dezvoltare biologică al arborilor se va diminua, iar treptat, numeroase parcele arboricole se vor transforma în masă lemnoasă degenerată sau chiar uscături, fără nici o valoare economică.

În această fază, cel mai mare risc îl reprezintă creșterea de 3 până la 5 ori a valorii coeficientului scurgerii apelor de suprafață de pe versanți, cu generarea unor unde de viitură în râuri deosebit de ample. Acest fenomen se asociază și cu acumularea de material sedimentar în albia râurilor, fapt care va genera o colmatare a secțiunii de scurgere a apei și va genera o amplificare a intensității de manifestare a inundațiilor în zone care nu au nimic a face cu arealul forestier descris anterior.

Aceste amplificări ale undelor de viitură pe majoritatea organismelor hidrografice vor genera revărsări catastrofale de ape din albiile râurilor, afectând nu numai bonitatea terenurilor agricole, dar și a zonelor de intravilan ale localităților, respectiv case, obiective economice și social-culturale, bunuri materiale ale comunităților umane, animalele din gospodăriile individuale, dar mai ales viața și sănătatea oamenilor. Aceste viituri catastrofale se vor manifesta la ploi care în situații anterioare dacă se produceau la valori de 15-20 l/mp nu generau mai nimic în albiile râurilor. Acum, la aceste precipitații este de așteptat să se producă aceste fenomene distructive la care se mai asociază și inundarea a numeroase drumuri, avarierea sau distrugerea totală de poduri și podețe, liniile electrice aeriene etc.

La refacerea chiar și parțială a acestor degradări produse de inundații, se va apela la fondurile bugetului de stat, adică la banii pe care noi contribuabilii îi asigurăm cu regularitate din taxele și impozitele pe care le plătim lunar.

Pornind numai de la acest sumar exemplu de caz privind impactul generat de neasigurarea amenajamentelor silvice chiar și pe suprafețele forestiere mai mici de 10 ha, putem constata, fără mare greutate că actuala clasă politică prin analfabetismul de care dă dovadă, prin orgoliile prostești pe care le manifestă, prin acțiunile de sfidare a interesului cetățeanului, emit și promulgă legi cu caracter anticonstituțional și chiar distructive la nivelul dezvoltării tuturor comunităților umane de pe teritoriul Românie.

Trebuie să amintesc că acest nou cod silvic încalcă prevederile a cel puțin trei articole din legea fundamentală a țării, respectiv din Constituția României, respectiv,

art. 35. cu alin (1) ”Dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic”, (2). ”Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept” și (3). ”Persoanele fizice și juridice au îndatorirea de a proteja și a ameliora mediul înconjurător”,

apoi Dreptul de proprietate privată prin

art. 44. (7). ”Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului și asigurarea bunei vecinătăți, precum și la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului”

și prevederile

art. 135. (2). ”Statul trebuie să asigure: … e) refacerea și ocrotirea mediului înconjurător, precum și menținerea echilibrului ecologic”.

Societatea civilă trebuie să se întrebe foarte serios cum poate sta cineva în Parlamentul României și să-și mai exercite dreptul de demnitar când el nu cunoaște sau încalcă cu bună știință prevederile din Constituția României. Iată de ce consider că suntem total îndreptățiți să cerem Președintelui României să nu promulge această lege, să o trimită spre analiză la Curtea Constituțională pentru a constata neconstituționalitatea acestui nou cod silvic.

Totodată, pentru că s-a constat că acești indivizi analfabeți politic, dar cu rang de demnitari nesocotesc permanent interesul cetățeanului dar și al legilor fundamentale și organice ale țării, cred că a venit momentul ca acum, cu ocazia comemorării zilei protecției mediului înconjurător, să cerem demiterea tuturor parlamentarilor și organizarea de alegeri anticipate.

Solicit toate aceste demersuri pe care trebuie să le ducă la bun sfârșit societate civilă, pentru că se vede clar, că acești demnitari nu mai au respect nici față de lege, nici față de electorat, iar de pușcărie nici nu se mai sinchisesc, pentru că ei știu clar că mai devreme sau mai târziu tot acolo vor ajunge în urma furăciunilor repetate pe care le-au făcut de-a lungul timpului.

Din aceste considerente vă îndemn ca noi toți să FIM FERMI CU ACESTE CERINȚE.

articol preluat de pe https://www.facebook.com/mircea.vintilescu

Specialişti incomozi – ROMSILVA

SEMNATI PETITIA – PENTRU STOPAREA TĂIERILOR DE PĂDURI DIN PARCURI NAȚIONALE
http://www.agentgreen.ro/stop-taieri/

SEMNATI PETITIA – Salvează pădurea: ia drujba din mâna Holzindustrie Schweighofer!
http://de-clic.ro/salveaza-padurea-ia-drujba-din-mana-schweighofer-holzindustrie

PNL cere retrimiterea Codului Silvic la comisii şi eliminarea articolului 20, altfel va vota contra

foto preluat de pe mediafax.ro
articol – Valentina Postelnicu – Mediafax

Liberalii vor solicita retrimiterea la comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor a cererii de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis, pe Codul Silvic, pentru eliminarea articolului 20, în caz contrar urmând a vota împotriva legii, în varianta care va ajunge în plen.

”Vom solicita retrimiterea la comisii a cerererii de reexaminare pe Codul Silvic şi admiterea discutării în parte a articolul 20 şi eliminarea acestuia. PNL consideră că trebuie eliminat articolul 20 pentru că aprobarea unei legi care cuprinde un articol care permite tăierea pădurilor fără document tehnic, fără amenajament silvic, va avea ca efect un atentat la siguranţa cetăţenilor şi a comunităţilor”, a anunţat fostul ministru Lucia Varga, luni, după şedinţa conducerii PNL.

Deputatul liberal a precizat că ”în România există peste 200.00 de hectare de păduri în zone de strictă protecţie, în jurul lacurilor de acumulare, a barajele, pe pante mai mari de 30% şi că, prin amenajamentul silvic, este interzisă tăierea copacilor, aceştia având rol de protecţie în caz de viituri”.

”PNL ar putea vota Codul Silvic iniţiat de PSD numai dacă articol 20 va fi rediscutat şi eliminat în comisii, altfel, va vota împotrivă”, a arătat Lucia Varga, despre discuţia de miercuri care va avea loc în Camera Deputaţilor, când proiectul de lege ar urma să fie introdus pe ordinea de zi a plenului.

Deputaţii din comisiile juridică, de agricultură şi mediu au respins, marţea trecută, cererea de reexaminare a proiectului de modificare a Codului silvic, fiind înregistrate 35 de voturi “împotriva” cererii şi 21 “pentru”‘.

Reprezentanţii ONG privind protejarea mediului au criticat, marţi, după ce comisiile juridică, agricultură şi mediu au respins cererea de reexaminare a preşedintelui la Codului Silvic, faptul că nu au putut să-şi exprime punctele de vedere, sugerând că vor fi prezenţi în stradă pentru proteste.

Lucia Varga, fost ministru delegat pentru Ape şi Păduri, declara, după votul din comisii, că articolul 20 din Codul silvic care permite exploatarea pădurilor până la 10 hectare fără amenajament trebuie eliminat deoarece se favorizează tăierile ilegale de păduri, adăugând că PNL ar vota Codul silvic dacă este acceptat acest amendament de eliminare a acestei prevederi.

Proiectul Codului Silvic iniţiat de 25 de parlamentarilor PSD prevede, printre altele, că valorificarea masei lemnoase pe picior se face doar de către operatori economici atestaţi.

Astfel, un operator/grup de operatori economici poate cumpăra la licitaţie sau negociere, după caz, materiale lemnoase rezultate din produse principale sau accidentale, sub formă de lemn rotund fasonat la drum auto, doar în cazul în care asigură prin capacitatea proprie procesarea a cel puţin 40% din materialul lemnos achiziţionat.

Proiectul mai stabileşte că suprafaţa maximă care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzând construcţia, accesul şi împrejmuirea, este de maximum 250 metri pătraţi în cazul proprietăţilor forestiere mai mari de 5 hectare şi de maximum 5% din suprafaţa proprietăţii forestiere, dar nu mai mare de 200 de metri pătraţi, dacă suprafaţa proprietăţii forestiere este mai mică de 5 hectare.

Accesul public în fondul forestier naţional cu autovehicule, motociclete, ATV-uri sau mopede este interzis, cu excepţia activităţilor sportive, de recreere şi turism, care se pot practica numai cu acordul şeful ocolului silvic, în cazul administrării, proprietarului, cu avizul şefului ocolului silvic, în cazul asigurării serviciilor silvice

cititi mai mult pe http://www.mediafax.ro/politic/pnl-cere-retrimiterea-codului-silvic-la-comisii-si-eliminarea-articolului-20-altfel-va-vota-contra-14286162


 

Învrăjbiţi de păduri. De 25 de ani, politicienii nu reuşesc să stopeze defrişările ilegale
articol preluat de pe stiri.tvr.ro

Începe o săptămână de foc pentru soarta pădurilor din România! Cu trei zile înainte de votul decisiv există cel puţin trei tabere care nu vor ajunge la un consens. Nici PNL nu susţine toate obiecţiile pe care preşedintele le are la actuala formă a Codului Silvic. Klaus Iohannis a negat şi dumincă că ar face lobby pentru vreo companie de profil.

PNL şi PSD susţin pragul de 30% pentru exploatări de masă lemnoasă, dar le desparte un alt articol.

Fostul ministru al Mediului, Doina Pană, iniţiator al acestui controversat Cod Silvic crede că şeful statului s-a lăsat dezinformat.

Premierul arată cu degetul către Lucia Varga, alt fost ministru, că ar susţine interesele companiei austriece de la care a pornit acum întregul scandal.

Preşedintele susţine că nu-i cunoaşte pe cei din compania Holzindustrie Schweighofer.

Klaus Iohannis mai are o singură armă de atac dacă legea se voteată miercuri pentru a doua oară în forma pe care el o contestă: Curtea Constituţională.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/

(video) Protest împotriva defrişărilor abuzive: “Toate partidele ne taie pădurile”

foto (captura video) si articol – epochtimes.ro

Aproximativ 200 de persoane au protestat sâmbătă, în Piata Universitaţii, împotriva defrişărilor abuzive.

“Atunci când vine vorba de păduri, trebuie să ne gândim la comunităţle locale, la oamenii care sunt în jurul pădurilor şi atunci când facem o legislaţie pe ei tebuie să se concentreze foarte mult. Evident că trebuie să existe şi mecanisme de verificare şi control pe piaţa lemnului, dar acesta este principiul”, a declarat fostul europarlamentar Csibi Magor pentru Epoch Times.
vedeti video >>> http://epochtimes.ro/video/protest-impotriva-defrisarilor-abuzive-toate-partidele-ne-taie-padurile—599

articol preluat de pe http://epochtimes.ro/


Opriţi defrişările! Proteste în mai multe oraşe din ţară 
articol – stiri.tvr.ro

Proteste în mai multe oraşe din ţară. Manifestanţii au ieşit, sâmbătă, în stradă pentru a cere oprirea defrişărilor şi crearea de zone protejate în care să nu se poata tăia copaci. 

La Braşov, protestatarii au venit în faţa Prefecturii cu simboluri tradiţionale, de la instrumente muzicale până la un steag dacic. Ei cer schimbarea conducerii Romsilva, precum ,i simplificarea și eficientizarea controalelor.

Manifestantii mai cer interzicerea tăierilor de arbori în parcurile naţionale şi instituirea de zone tampon în jurul ariilor naturale protejate.

Protestatarii spun că de Ziua Mediului, pe 5 iunie, vor organiza o manifestare de amploare pentru sensibilizarea autorităţilor.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/


Proteste în Capitală şi în mai multe oraşe din ţară: “Uniţi salvăm pădurile!”

Protest impotriva defrisarilor abuzive - Bucuresti-Universitate - foto preluat de pe mediafax.ro

Protest impotriva defrisarilor abuzive – Bucuresti-Universitate – foto preluat de pe mediafax.ro

foto preluat de pe mediafax.ro
articol – Elvira Gheorghita – Mediafax

Aproximativ 200 de oameni, nemulţumiţi de defrişările ilegale, de legislaţia permisivă din acest domeniu, dar şi de faptul că “replantările sunt cel mult simbolice”, au protestat, sâmbătă, în centrul Capitalei, în zona fântânii de la Universitate.

Protestul a început la ora 17.00 şi s-a încheiat după circa două ore.

Persoanele prezente la manifest au venit cu pancarte pe care au scris: “Stop exportului de lemn”, “Nu corporaţia face legislaţia”, “Codul muncii, Codul silvic”, “Colonia România, raiul corporaţiilor prăduitoare”, “Dacă nu mă ajuţi, eu nu mai pot apăra pădurea dacilor”, “Dacii iubeau pădurea. Tu?”, “Cetăţeni în stradă, ultima baricadă”, “Păduri sau scursuri”, “Stopăm scursurile, salvăm pădurile”, “Stop defrişărilor, stop legislaţiei permisive”.

De asemenea, protestatarii au venit cu bannere mari, de culoare galbenă, pe care le-au pus pe asfalt. Ei au scris pe aceste bannere “Uniţi salvăm pădurile”, “Toate partidele ne taie pădurile”, “Pădurea noastră nu e marfa voastră”.

Multe dintre sloganurile scandate de protestatari se regăseau şi pe pancartele cu care au venit la proteste. Ei au strigat, de exemplu: “Pădurea noastră nu e marfa voastră”, “Uniţi, salvăm pădurile”, “Vrem acţiuni, nu vrem minciuni”, “Pădurea noastră nu e marfa voastră”.

Protestatarii au semnalat că este nevoie de o legislaţie mai puţin permisivă în domeniul silvic, dar şi de sancţiuni mai drastice pentru cei care defrişează pădurile.

După aproximativ o oră de la începerea protestului, mai mulţi jandarmi au început să îi legitimeze pe cei prezenţi la miting, spunându-le că prezenţa lor în Piaţa Universităţii nu este autorizată şi că riscă să fie amendaţi.

Acest lucru i-a supărat pe protestatari, care au început să strige: “Jandarmeria apără hoţia”, “Ruşine, ruşine, nu intimidaţi, nu intimidaţi”.

Persoanele care aveau portavoce i-au îndemnat pe cei prezenţi, imediat după acest moment, să scrie pe pagina comunităţii “Uniţi, salvăm” dacă le vor fi aplicate amenzi, iar un “avocat se va ocupa de anularea amenzii’.

În acest context, jandarmii nu au mai încercat să îi legitimeze şi s-au retras, la o distanţă de cinci metri, în grupuri de câte şase.

Acţiunea s-a încheiat cu îndemnul de a rămane uniţi.

Proteste similare au fost în mai multe localităţi, printre care Braşov, Iaşi, Cluj-Napoca şi Craiova. De asemenea, iniţiatorii protestului suţin că astfel de acţiuni au avut loc şi la Madrid, Berlin, Londra şi Montreal.

Persoanele prezente la manifest au spus că vor continua acţiunile de protest până în 5 iunie, atunci când se celebrează Ziua Internaţională a Mediului.

De altfel, acesta este cel de-al doilea protest împotriva defrişărilor ilegale. La sfârşitul săptămânii trecute, peste 2.000 de oameni au protestat pe străzile din centrul Capitalei, mergând în marş spre sediul Guvernului, Palatul Cotroceni şi Ministerul Mediului.

Premierul Victor Ponta a anunţat, miercuri, că Guvernul intenţionează să interzică, pe o perioadă limitată, exporturile de orice fel de masă lemnoasă neprelucrată, procedura fiind deja pregătită printr-un proiect de ordonanţă de urgenţă.

Anunţul lui Ponta a fost făcut după ce, marţi, proiectul de modificare a Codului silvic, iniţiat în vara anului trecut de 125 de parlamentari PSD şi trimis înapoi la Parlament pentru reexaminare de Iohannis, a intrat în dezbatere la comisiile Camerei Deputaţilor.

Deputaţii din comisiile juridică, de agricultură şi mediu au respins însă cererea de reexaminare a proiectului de modificare a Codului silvic. Camera Deputaţilor este forul decizional privind propunerea legislativă, pe care Senatul a readoptat-o în aceeaşi formă, după ce preşedintele a trimis-o spre reexaminare.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/


Nou miting impotriva defrisarilor

sursa – https://www.youtube.com

Guvernul vrea să interzică, limitat, exportul de lemn. Ponta: Soluţie la Justiţie, altfel plecaţi!

foto si articol – Mediafax

Guvernul intenţionează să interzică, pe o perioadă limitată, exporturile de orice fel de masă lemnoasă, procedura fiind deja pregătită printr-un proiect de ordonanţă de urgenţă care a fost însă blocat în discuţii la Ministerul Justiţiei, a anunţat premierul Victor Ponta.

El a cerut reprezentanţilor Ministerului Justiţiei, în şedinţa de miercuri a Guvernului, să găsească o soluţie juridică până săptămâna viitoare, avertizându-i că, în caz contrat, îşi pot găsi de lucru “în altă parte”.

Ponta a precizat totodată că în Parlament este susţinută foarte de Cod Silvic adoptată de Guvern, după ce preşedintele Klaus Iohannis a respins acest proiect.

Proiectul de modificare a Codului silvic, iniţiat în vara anului de 125 de parlamentari PSD şi trimis înapoi la Parlament pentru reexaminare de Iohannis, a intrat marţi în dezbatere la comisiile Camerei Deputaţilor, forul decizional, după ce Senatul l-a readoptat în aceeaşi formă.

Deputaţii din comisiile juridică, de agricultură şi mediu au respins însă cererea de reexaminare a proiectului de modificare a Codului silvic.

La sfârşitul săptămânii trecute, în mai multe localităţi au fost organizate proteste pe tema defrişărilor, iar preşedintele Klaus Iohannis a decis ca subiectul să fie discutat în următoarea şedinţă a CSAT.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro