Articole

Vasile Alecsandri (1821 – 1890) scriitor și politician român

Vasile Alecsandri de Constantin Daniel Stahi 

foto: ro.wikipedia.org
articol: cersipamantromanesc.wordpress.com

 

S-a nascut la Bacau, Vasile Alecsandri – poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician român, membru fondator la Academiei Române, unul din fondatorii teatrului românesc şi a literaturii dramatice din România, personalitate marcantă a Moldovei şi apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.

Data nasterii data de poet si acceptata de unii istorici literari, este 21 iulie 1821. Dupa studiile primare, in 1834, impreuna cu alti tineri boieri moldoveni – printre care si viitorul domn Al. I. Cuza, pleaca la studii in Paris. Bacalaureatul il sustine in 1835, dupa care se inscrie la cursurile Facultatii de Inginerie, fara sa o absolve.

A inceput sa publice in 1838, in limba franceza, fara sa aiba prea mult succes. Un an mai tarziu se intoarce in tara si se angajeaza in administratie.

În 1840, împreună cu Mihail Kogălniceanu şi Costache Negruzzi a luat conducerea teatrului din Iaşi şi şi-a început activitatea de dramaturg care i-a adus cele mai constante succese.

În 1844, împreună cu Mihail Kogălniceanu şi Ion Ghica scoate săptămînalul “Propăşirea”, în care poetul va publica versuri ce vor fi incluse în ciclul “Doine şi lăcrimioare” .În 1845 cu ocazia seratelor literare de la Mînjina o cunoaşte pe Elena, sora prietenului Costache Negri, de care se îndrăgosteşte şi căreia, după moartea ei timpurie din anul 1847, îi dedică poezia “Steluţa”.

In 1848 Vasile Alecsandri a publicat, în revista braşoveană „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, poezia „Hora Ardealului

După înfrîngerea mişcării paşoptiste la care a participat, este exilat, şi după ce călătoreşte prin Austria şi Germania; se stabileşte la Paris, unde se întîlneşte cu alţi militanţi munteni; din perioada exilului datează poeziile “Adio Moldovei” şi “Sentinela română”.

În 1849 pleacă, împreună cu ceilalţi exilaţi la Braşov, apoi în Bucovina, în toamna aceluiaşi an, la Paris. Se întoarce în ţară în luna decembrie.

Alecsandri and Ghica in Istanbul, 1855.jpeg
Vasile Alecsandri și Ion Ghica la Istanbul în 1855

 

In 1859, a fost numit ministru al afacerilor externe, fiind trimis in Franta, Anglia si Piemont pentru a pleda in favoarea recunoasterii pe plan international a Unirii principatelor romane.

Din 1860 se stabileşte la conacul sau de la Mirceşti, unde rămîne pînă la sfîrşitul vieţii, chiar dacă lungi perioade de timp a fost plecat din ţară în misiuni diplomatice.

A fost membru onorific pana la sfarsitul vietii al Societatii literare “Junimea”, care a luat fiinta in 1863, si membru de onoare al Academiei Romane.Opera sa dramatică rămîne cel mai rezistent compartiment al activităţii sale literare şi va constitui baza solidă pe care se va dezvolta dramaturgia românească în principalele sale direcţii .

În perioada 1878 – 1879, la conacul sau de la Mirceşti, scrie drama istorică romantică “Despot-Vodă”. Premiera a avut loc în octombie 1879 pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti. Piesa fusese citită în cenaclul Junimii din 8 mai 1879, printre auditori aflîndu-se Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale. Pe data de 30 septembrie 1880, i s-a jucat drama “Despot-Vodă“.

La Montpellier in Franta este premiat pentru poezia “Cântecul gintei latine”. În 1884 piesa “Fîntana Blanduziei” este reprezentată la Teatrul Naţional din Bucureşti. Scrie şi citeşte în Cenaclul Junimea drama “Ovidiu” care se va juca in 1885 pe scena Teatrului Naţional .

Alecsandri1.jpg

În 1886, Titu Maiorescu a publicat în “Convorbiri literare” articolul “Poeţi şi critici”, care se se încheie cu o privire sintetică asupra operei lui Alecsandri: „A lui liră multicoloră a răsunat la orice adiere ce s-a putut deştepta din mişcarea poporului nostru în mijlocia lui. În ce stă valoarea unică a lui Alecsandri? În această totalitate a acţiunilor sale literare“.

Vasile Alecsandri s-a stins din viaţă la 22 august 1890, după o lungă suferinţă, fiind înmormântat cu toate onorurile la conacul său de la Mirceşti.

Cel mai frumos omagiu adus marelui poet si patriot roman care a fost Vasile Alecsandri, i-a fost adus de genialul poet Mihai Eminescu in poezia “Epigonii”:

Ş-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr şi ferice,
Ce din frunze îţi doineşte, ce cu fluierul îţi zice,
Ce cu basmul povesteşte – veselul Alecsandri,
Ce-nşirând mărgăritare pe a stelei blondă rază,
Acum secolii străbate, o minune luminoasă,
Acum râde printre lacrimi când o cântă pe Dridri.

Misu Popp - Portretul lui Vasile Alecsandri.jpg
Vasile Alecsandri (portret de Mișu Popp)

 

articol preluat de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com

(video) Interviu/Angel Tîlvăr, Ministrul delegat pentru Relațiile cu Românii de Peste Hotare: Ne gândim la modificarea legii pentru ca procedurile de finanțare pentru proiectele diasporei să fie mai simple

Foto: (c) Simion MECHNO / AGERPRES FOTO
Autor: AGERPRES/(A — autor: Cătălin Alexandru, editor: Georgiana Tănăsescu)

“Ne dorim ca și noi să ușurăm maniera în care asociațiile pot formula proiecte, pot să apeleze la noi. De aceea am cerut colegilor din Departament și colegilor mei să înceapă și cred că avem trei săptămâni de când ei se gândesc la o variantă fie de a modifica Legea 321, fie, eventual, de a propune o altă variantă, o altă procedură de finanțare, în așa fel încât asociațiile să întâmpine tot mai puține greutăți”, spune ministrul.

În interviu, Tîlvăr mai vorbește și despre stadiul în care se află organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni, dar și despre discuțiile pe care le-a avut cu reprezentanții diasporei pe tema sistemului de vot.

AGERPRES: Domnule ministru, tocmai s-a încheiat prima sesiune de finanțare pe anul acesta pentru proiectele destinate diasporei pe anul 2015. Aveți o primă evaluare a acestei sesiuni, sunteți mulțumit de rezultate?
Angel Tîlvăr: Am luat decizia să organizăm și o a doua sesiune de finanțare întrucât, pe de-o parte, așa cum am spus mai demult, în fiecare an s-a constatat că sumele pe care noi le alocam trebuiau suplimentate sau nu erau folosite în integralitatea lor. Anul acesta, 140 de proiecte au fost acceptate, cel puțin acestea sunt datele pe care le am eu de la colegii de la Departament care s-au ocupat nemijlocit de această parte a activității noastre, și am găsit de cuviință să mai organizez o a doua sesiune întrucât interesul nostru este ca un număr cât mai mare de asociații să poată beneficia de ajutorul pe care statul român îl dă mediului asociativ în scopul păstrării identității românești.

Au fost în jur de 700 de aplicații. O parte s-au descalificat pentru că nu întruneau condițiile de eligibilitate, încă de la început, în sensul că probabil nu au citit cu mai mare atenție ghidul de finanțare. 140 de proiecte au primit acceptul nostru, dar ne dorim să fie mai multe, pentru că interesul nostru este ca un număr cât mai mare de asociații să beneficieze de ajutorul statului român.

AGERPRES: Vorbeați de condițiile de eligibilitate. Care sunt principalele criterii?
Angel Tîlvăr: Ele țin de ghidul de finanțare pe care noi l-am făcut public și pe care noi ne dorim să-l simplificăm. (…) Vă spun un lucru, cred, în premieră. Noi acordăm finanțare în funcție de Legea 321/2006, spre deosebire de alte entități ale statului român, de alte instituții, de exemplu Institutul Cultural Român, care are o manieră mai flexibilă și mai ușoară de acordare a acestor finanțări.

cititi mai mult pe http://www.agerpres.ro/politica/2015/04/18/interviu-tilvar-ne-gandim-la-modificarea-legii-pentru-ca-procedurile-de-finantare-pentru-proiectele-diasporei-sa-fie-mai-simple-11-15-04

DNA: Zece companii de stat au sponsorizat Gala Bute în urma intervenţiei fostului ministru Ion Ariton

Mediafax

Fostul ministru al Economiei Ion Ariton ar fi determinat reprezentanţii a zece companii de stat, printre care Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, să sponsorizeze ilegal, cu suma totală de peste 1,7 milioane de lei, organizarea Galei Bute de către firma lui Rudel Obreja, potrivit DNA.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) cere aviz de la Senat pentru urmărirea penală a fostului ministru al Economiei Ion Ariton, în dosarul “Gala Bute”, în care este suspectat de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

“În calitatea sa de ministru al Economiei, Ariton Ion i-ar fi determinat pe reprezentanţii a 10 companii de stat aflate în subordinea sa (Hidroelectrica S.A., Transelectrica S.A. Nuclearelectrica S.A., S.N.T.G.N. Transgaz S.A., Complexul Energetic Turceni S.A., Complexul Energetic Rovinari S.A., S.N.G.N. Romgaz S.A., Oil Terminal S.A., IAR Ghimbav S.A. şi Societatea Naţională a Apelor Minerale S.A.) să sponsorizeze, cu suma totală de 1.742.830 lei, organizarea galei internaţionale de box profesionist organizată la Bucureşti la data de 09.07.2011, în cadrul căreia a evoluat sportivul Lucian Bute”, arată DNA în referatul cauzei, transmis procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea sesizării Senatului pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale.

Anchetatorii au precizat că evenimentul era organizat de societatea comercială cu capital privat Europlus Computers SRL, astfel că sponsorizarea galei de box era interzisă de Legea 32/1994.

Potrivit articolului 3 alineatul 2 din actul normativ, societăţile comerciale cu capital majoritar de stat nu pot efectua activităţi de sponsorizare având ca beneficiari societăţi comerciale cu capital privat.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

Kovesi cere urmărirea penală a fostului ministru Cristian David, acuzat că a luat mită 500.000 euro

de Andrei Pricopie

Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a solicitat luni aviz de la preşedintele Traian Băsescu pentru începerea urmăririi penale în cazul fostului ministru Cristian David, actual senator PNL, acuzat de luare de mită şi spălare de bani. David ar fi primit suma de 500.000 de euro în schimbul acordării unei persoane a titlului de proprietate asupra unui teren din Buzău, reiese dintr-un comunicat DNA, remis Epoch Times.

Şefa DNA a transmis procurorului general Tiberiu Niţu referatul întocmit de procurorii anticorupţie în vederea sesizării Preşedintelui României pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Cristian David, ministru al Internelor şi Reformei Administrative în perioada 5 aprilie 2007 – 22 decembrie 2008, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi spălare de bani.

Dintr-o sesizare primită de DNA în 2014 reiese că fostul ministru ar fi pretins, în 2007, iar la data de 1 februarie 2008 ar fi primit suma de 500.000 de euro, de la un denunţător, pentru a-şi exercita atribuţiile de îndrumare şi coordonare a activităţii prefecţilor într-o modalitate care să asigure emiterea, de către Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate, a titlului de proprietate asupra unui teren de 15 hectare aflat în intravilanul municipiului Buzău.

“Totodată, pentru a masca originea sumei primite cu titlu de mită şi pentru a evita tragerea la răspundere penală, ar fi fost încheiate mai multe contracte de vânzare-cumpărare, având ca obiect tranzacţii imobiliare fictive între persoanele implicate în săvârşirea infracţiunilor de corupţie”, au arătat procurorii.

Potrivit Mediafax, Cristian David este urmărit penal într-un alt dosar pentru abuz în serviciu sub forma participaţiei improprii, uz de fals şi fals în declaraţii, care ar fi fost făcute pentru a justifica 60.000 de euro. La vremea respectivă acesta ocupa funcţia de ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni. La 27 februarie preşedintele Traian Băsescu a avizat cererea de începere a urmăririi penale formulate de DNA în acest dosar.

articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com/